Mișcarea (pag. 69-71)
18 grile originale la mișcarea, după Biologie, manual pentru clasa a XI-a, Cristescu et al., Corint (OMEC 4742/2006), manuale.edu.ro (pag. 69-71). Fiecare are răspunsul și o explicație a soluției.
Pe această pagină: Mișcarea.
Grile originale PotiDe10, scrise după bibliografia oficială. Fiecare e rezolvată a doua oară, independent, și verificată pe eșantion la fiecare lot. Ai găsit o greșeală? Spune-ne. Cum facem grilele
1.1 p
Pentru două inventare ale coapsei se caută separat cel mai lung os al corpului și cel mai lung mușchi al corpului. Ce pereche corespunde acestor două criterii, în această ordine?
Vezi rezolvarea
Răspuns: e) Femurul și croitorul, situat deasupra cvadricepsului.
- Perechea este femur și croitor; croitorul este superficial față de cvadriceps.
Capcanele
- a) Fibula nu este cel mai lung os, iar cvadricepsul nu este cel mai lung mușchi.
- b) Cel mai lung os este femurul, nu tibia; croitorul se află deasupra cvadricepsului.
- c) Femurul este corect, dar cel mai lung mușchi este croitorul, nu cvadricepsul.
- d) Cvadricepsul este sub croitor și nu deține criteriul de cel mai lung mușchi.
- A Fibula nu este cel mai lung os, iar cvadricepsul nu este cel mai lung mușchi.
- B Cel mai lung os este femurul, nu tibia; croitorul se află deasupra cvadricepsului.
- C Femurul este corect, dar cel mai lung mușchi este croitorul, nu cvadricepsul.
- D Cvadricepsul este sub croitor și nu deține criteriul de cel mai lung mușchi.
- E Perechea este femur și croitor; croitorul este superficial față de cvadriceps.
2.1 p
Ce mușchi formează tricepsul sural?
Vezi rezolvarea
Răspuns: c) Gastrocnemianul și solearul.
- Tricepsul sural este format de gastrocnemian împreună cu solearul.
Capcanele
- a) Partenerul gastrocnemianului în tricepsul sural este solearul, nu tibialul posterior.
- b) Tricepsul sural reunește gastrocnemianul și solearul.
- d) Solearul se asociază cu gastrocnemianul, nu cu flexorii degetelor.
- e) Tricepsul sural reunește gastrocnemianul și solearul.
- A Partenerul gastrocnemianului în tricepsul sural este solearul, nu tibialul posterior.
- B Tricepsul sural reunește gastrocnemianul și solearul.
- C Tricepsul sural este format de gastrocnemian împreună cu solearul.
- D Solearul se asociază cu gastrocnemianul, nu cu flexorii degetelor.
- E Tricepsul sural reunește gastrocnemianul și solearul.
3.1 p
Cum se numește lanțul de reacții fizico-chimice care leagă manifestarea electrică membranară de fenomenele mecanice din sarcomer?
Vezi rezolvarea
Răspuns: e) Cuplaj excitație-contracție.
- Cuplajul excitație-contracție denumește lanțul dintre evenimentul electric membranar și răspunsul mecanic sarcomeric.
Capcanele
- a) Tonusul este starea permanentă de tensiune, nu numele lanțului de reacții descris.
- b) Contractilitatea este capacitatea de a dezvolta tensiune sau de a se scurta; lanțul de reacții are numele de cuplaj excitație-contracție.
- c) Elasticitatea se referă la deformare și revenirea pasivă la repaus, nu la lanțul de reacții cerut.
- d) Extensibilitatea reprezintă alungirea pasivă sub o forță externă, nu cuplarea excitației cu contracția.
- A Tonusul este starea permanentă de tensiune, nu numele lanțului de reacții descris.
- B Contractilitatea este capacitatea de a dezvolta tensiune sau de a se scurta; lanțul de reacții are numele de cuplaj excitație-contracție.
- C Elasticitatea se referă la deformare și revenirea pasivă la repaus, nu la lanțul de reacții cerut.
- D Extensibilitatea reprezintă alungirea pasivă sub o forță externă, nu cuplarea excitației cu contracția.
- E Cuplajul excitație-contracție denumește lanțul dintre evenimentul electric membranar și răspunsul mecanic sarcomeric.
4.1 p
Un mușchi este stimulat în timp ce capetele sale sunt fixate. El dezvoltă tensiune, deși lungimea nu scade. Ce proprietate este demonstrată de acest rezultat mecanic?
Vezi rezolvarea
Răspuns: b) Contractilitatea, demonstrată prin dezvoltarea tensiunii.
- Contractilitatea se poate manifesta prin tensiune fără scurtare.
Capcanele
- a) Extensibilitatea înseamnă alungire pasivă, nu tensiune activă.
- c) Lipsa scurtării impusă mecanic nu demonstrează revenirea elastică.
- e) Alungirea pasivă definește extensibilitatea, nu excitabilitatea.
- A Extensibilitatea înseamnă alungire pasivă, nu tensiune activă.
- B Contractilitatea se poate manifesta prin tensiune fără scurtare.
- C Lipsa scurtării impusă mecanic nu demonstrează revenirea elastică.
- E Alungirea pasivă definește extensibilitatea, nu excitabilitatea.
5.1 p
Un mușchi este alungit de o forță exterioară, fără stimulare activă. După retragerea forței, revine pasiv la forma de repaus. Ce proprietăți sunt evidențiate succesiv?
Vezi rezolvarea
Răspuns: c) Extensibilitate în timpul tracțiunii și elasticitate după retragerea ei.
- Alungirea pasivă evidențiază extensibilitatea, iar revenirea pasivă elasticitatea.
Capcanele
- b) Revenirea este pasivă, deci nu dovedește contractilitatea.
- d) Primul eveniment este alungire pasivă, iar al doilea revenire elastică.
- e) Tracțiunea pasivă nu este contracție, iar revenirea nu este răspuns electric.
- B Revenirea este pasivă, deci nu dovedește contractilitatea.
- C Alungirea pasivă evidențiază extensibilitatea, iar revenirea pasivă elasticitatea.
- D Primul eveniment este alungire pasivă, iar al doilea revenire elastică.
- E Tracțiunea pasivă nu este contracție, iar revenirea nu este răspuns electric.
6.1 p
Într-o fibră musculară se înregistrează un potențial de acțiune propagat, apoi se urmărește apariția răspunsului mecanic. Ce proces leagă aceste două manifestări?
Vezi rezolvarea
Răspuns: c) Cuplajul excitație-contracție, prin reacții fizico-chimice.
- Cuplajul excitație-contracție leagă potențialul de acțiune de activarea mecanică a sarcomerului.
Capcanele
- a) Extensibilitatea este alungire pasivă sub forță externă, nu transducerea excitației.
- d) Tonusul scheletic presupune inervație intactă, nu absența oricărei inervații.
- e) Elasticitatea descrie revenirea pasivă, nu declanșarea răspunsului activ după excitație.
- A Extensibilitatea este alungire pasivă sub forță externă, nu transducerea excitației.
- C Cuplajul excitație-contracție leagă potențialul de acțiune de activarea mecanică a sarcomerului.
- D Tonusul scheletic presupune inervație intactă, nu absența oricărei inervații.
- E Elasticitatea descrie revenirea pasivă, nu declanșarea răspunsului activ după excitație.
7.1 p
Un mușchi scheletic este denervat, după care tensiunea sa tonică dispare. Care interpretare explică legătura dintre intervenție și rezultat?
Vezi rezolvarea
Răspuns: a) Tonusul reflex depinde de păstrarea inervației intacte.
- Arcul reflex tonic necesită inervație păstrată, iar denervarea îl întrerupe.
Capcanele
- b) Tonusul reflex activ nu este elasticitatea pasivă independentă de inervație.
- c) Tonusul scheletic descris nu este exclusiv miogen și nu se păstrează după denervare.
- e) Eliminarea inervației și a aferențelor reduce suportul reflex al tonusului.
- A Arcul reflex tonic necesită inervație păstrată, iar denervarea îl întrerupe.
- B Tonusul reflex activ nu este elasticitatea pasivă independentă de inervație.
- C Tonusul scheletic descris nu este exclusiv miogen și nu se păstrează după denervare.
- E Eliminarea inervației și a aferențelor reduce suportul reflex al tonusului.
8.1 p
Un mușchi activ este menținut la lungime constantă și dezvoltă tensiune. Se degajă căldură. Un student susține că lipsa scurtării exclude folosirea energiei chimice. Ce corecție este justificată?
Vezi rezolvarea
Răspuns: b) Energia poate apărea ca căldură și lucru mecanic intern.
- Contracția izometrică utilizează energie chimică și produce căldură și procese mecanice interne, deși lungimea globală nu se schimbă.
Capcanele
- a) La lungime constantă nu apare lucru mecanic extern pozitiv prin scurtarea mușchiului.
- c) Lungimea constantă cu tensiune activă descrie tocmai o contracție izometrică.
- d) Energia este consumată și fără deplasare externă, în contracția izometrică.
- e) Căldura este o manifestare energetică a contracției și nu o transformă în alungire pasivă.
- A La lungime constantă nu apare lucru mecanic extern pozitiv prin scurtarea mușchiului.
- B Contracția izometrică utilizează energie chimică și produce căldură și procese mecanice interne, deși lungimea globală nu se schimbă.
- C Lungimea constantă cu tensiune activă descrie tocmai o contracție izometrică.
- D Energia este consumată și fără deplasare externă, în contracția izometrică.
- E Căldura este o manifestare energetică a contracției și nu o transformă în alungire pasivă.
9.1 p
Un mușchi denervat este alungit de o forță externă și revine pasiv după îndepărtarea acesteia. Ce concluzie poate fi trasă din revenirea observată?
Vezi rezolvarea
Răspuns: a) Este observată elasticitatea, fără dovada păstrării tonusului.
- Revenirea la forma de repaus arată elasticitate, fără să demonstreze tonus reflex păstrat.
Capcanele
- b) Extensibilitatea este alungire pasivă și nu refacere a inervației senzitive.
- c) Revenirea pasivă demonstrează elasticitate, nu păstrarea inervației motorii; mușchiul este denervat.
- d) O revenire pasivă nu dovedește circuitul reflex care susține tonusul.
- e) Enunțul descrie revenire pasivă după eliminarea forței, nu contracție voluntară.
- A Revenirea la forma de repaus arată elasticitate, fără să demonstreze tonus reflex păstrat.
- B Extensibilitatea este alungire pasivă și nu refacere a inervației senzitive.
- C Revenirea pasivă demonstrează elasticitate, nu păstrarea inervației motorii; mușchiul este denervat.
- D O revenire pasivă nu dovedește circuitul reflex care susține tonusul.
- E Enunțul descrie revenire pasivă după eliminarea forței, nu contracție voluntară.
10.1 p
Un mușchi dintr-un model dezvoltă tensiune la stimulare, dar revine defectuos la forma de repaus după îndepărtarea unei forțe deformante. Ce comparație a substraturilor anatomice explică separarea acestor rezultate?
Vezi rezolvarea
Răspuns: b) Elasticitatea depinde de fibre elastice, contractilitatea de sarcomere.
- Fibrele elastice contribuie la revenirea pasivă, iar sarcomerele produc tensiunea activă păstrată.
Capcanele
- a) Pompele ionice țin de funcția membranară; perimisiumul nu generează contracția sarcomerică.
- c) Contracția se bazează pe sarcomere, nu pe fibrele elastice; tonusul presupune reglaj reflex.
- d) Perimisiumul nu este aparatul contractil, iar membranele Z nu explică singure revenirea elastică.
- e) Contractilitatea se bazează pe sarcomere, iar revenirea elastică pe fibrele elastice; proprietățile nu sunt exclusiv membranare.
- A Pompele ionice țin de funcția membranară; perimisiumul nu generează contracția sarcomerică.
- B Fibrele elastice contribuie la revenirea pasivă, iar sarcomerele produc tensiunea activă păstrată.
- C Contracția se bazează pe sarcomere, nu pe fibrele elastice; tonusul presupune reglaj reflex.
- D Perimisiumul nu este aparatul contractil, iar membranele Z nu explică singure revenirea elastică.
- E Contractilitatea se bazează pe sarcomere, iar revenirea elastică pe fibrele elastice; proprietățile nu sunt exclusiv membranare.
11.1 p
Un marcaj microscopic delimitează o porțiune de miofibrilă între două membrane Z. Un al doilea marcaj urmărește întregul mușchi, de la prinderea pe osul fix la cea pe osul mobil. Ce asociere păstrează nivelurile de organizare distincte?
Vezi rezolvarea
Răspuns: e) Primul marcaj delimitează un sarcomer; al doilea întregul mușchi.
- Între două structuri Z se află un sarcomer; între prinderile osoase se urmărește mușchiul întreg.
Capcanele
- b) Sarcomerele sunt unități miofibrilare și nu se întind între două oase.
- c) Primul reper este sarcomeric microscopic, iar al doilea privește mușchiul întreg; asocierea propusă inversează scările.
- B Sarcomerele sunt unități miofibrilare și nu se întind între două oase.
- C Primul reper este sarcomeric microscopic, iar al doilea privește mușchiul întreg; asocierea propusă inversează scările.
- E Între două structuri Z se află un sarcomer; între prinderile osoase se urmărește mușchiul întreg.
12.1 p
Un sistem muscular experimental are un bilanț energetic închis: energia chimică utilizată este 120 J, căldura degajată este 84 J, iar lucrul mecanic extern este 12 J. Bilanțul conține numai căldură, lucru mecanic extern și lucru mecanic intern, fără variația energiei stocate. Ce valoare are lucrul mecanic intern?
Vezi rezolvarea
Răspuns: b) 24 J
- Lucrul intern este 120 minus 84 minus 12, adică 24 J.
Capcanele
- a) 84 J este căldura furnizată, nu lucrul mecanic intern.
- c) 12 J este lucrul extern dat, iar lucrul intern trebuie să fie 24 J.
- d) 108 J include căldura plus lucrul intern, după scăderea doar a lucrului extern.
- e) 36 J reprezintă energia mecanică totală, nu doar lucrul intern.
- A 84 J este căldura furnizată, nu lucrul mecanic intern.
- B Lucrul intern este 120 minus 84 minus 12, adică 24 J.
- C 12 J este lucrul extern dat, iar lucrul intern trebuie să fie 24 J.
- D 108 J include căldura plus lucrul intern, după scăderea doar a lucrului extern.
- E 36 J reprezintă energia mecanică totală, nu doar lucrul intern.
13.1 p
Într-un experiment muscular, stimulii repetitivi produc un platou dințat. Se urmărește obținerea unui platou regulat prin modificarea frecvenței, păstrând stimulii eficienți. Ce intervenție corespunde mecanismului descris?
Vezi rezolvarea
Răspuns: e) Creșterea frecvenței până la sumația completă a secuselor.
- Creșterea frecvenței reduce relaxarea dintre secuse până la fuziune.
Capcanele
- a) Un singur stimul prag produce o secusă.
- b) Îndepărtarea stimulilor permite relaxarea.
- c) Rărirea stimulilor separă secusele în loc să le fuzioneze.
- d) Frecvența joasă păstrează relaxări parțiale și platoul dințat.
- A Un singur stimul prag produce o secusă.
- B Îndepărtarea stimulilor permite relaxarea.
- C Rărirea stimulilor separă secusele în loc să le fuzioneze.
- D Frecvența joasă păstrează relaxări parțiale și platoul dințat.
- E Creșterea frecvenței reduce relaxarea dintre secuse până la fuziune.
14.1 p
Un cercetător dorește să înregistreze activitatea electrică a unităților motorii, separat de curba mecanică a contracției. Care asociere dintre metodă și mărimea urmărită este potrivită?
Vezi rezolvarea
Răspuns: b) Electromiograma, pentru înregistrarea activității electrice musculare.
- Electromiograma reprezintă înregistrarea activității electrice musculare.
Capcanele
- a) Miograful nu evidențiază exclusiv manifestările termice.
- c) Electromiograma nu măsoară direct scurtarea mecanică.
- e) Căldura eliberată nu este mărimea înregistrată prin electromiografie.
- A Miograful nu evidențiază exclusiv manifestările termice.
- B Electromiograma reprezintă înregistrarea activității electrice musculare.
- C Electromiograma nu măsoară direct scurtarea mecanică.
- E Căldura eliberată nu este mărimea înregistrată prin electromiografie.
15.1 p
Un mușchi întreg primește câte un stimul în probe separate, cu intensități progresive. Înainte de atingerea răspunsului maxim, amplitudinea secusei crește. Ce mecanism explică această observație?
Vezi rezolvarea
Răspuns: e) Sunt recrutate în contracție mai multe fibre musculare.
- Recrutarea suplimentară de fibre crește răspunsul mecanic al mușchiului întreg.
Capcanele
- b) La stimulare submaximală, nu toate fibrele sunt recrutate de la început, indiferent de intensitate.
- c) Înainte de maxim, stimulii mai puternici recrutează mai multe fibre, nu mai puține.
- d) Stimulul rămâne unic în fiecare probă; nu devine tren de impulsuri.
- B La stimulare submaximală, nu toate fibrele sunt recrutate de la început, indiferent de intensitate.
- C Înainte de maxim, stimulii mai puternici recrutează mai multe fibre, nu mai puține.
- D Stimulul rămâne unic în fiecare probă; nu devine tren de impulsuri.
- E Recrutarea suplimentară de fibre crește răspunsul mecanic al mușchiului întreg.
16.1 p
O fibră musculară nu răspunde prin calea naturală de stimulare, dar produce un potențial de acțiune când este stimulată direct electric. Ce dovedește răspunsul direct?
Vezi rezolvarea
Răspuns: e) Membrana poate răspunde electric, deși calea naturală nu este validată.
- Membrana răspunde la stimulare directă, în timp ce funcționarea căii naturale rămâne nedovedită.
Capcanele
- a) Potențialul de acțiune demonstrează răspuns electric, deci nu pierderea excitabilității.
- b) Stimularea electrică directă ocolește calea naturală și nu îi dovedește continuitatea.
- c) Potențialul de acțiune este electric; scurtarea sarcomerică este un eveniment mecanic cuplat ulterior.
- d) Electromiograma înregistrează activitate electrică, nu revenirea mecanică pasivă.
- A Potențialul de acțiune demonstrează răspuns electric, deci nu pierderea excitabilității.
- B Stimularea electrică directă ocolește calea naturală și nu îi dovedește continuitatea.
- C Potențialul de acțiune este electric; scurtarea sarcomerică este un eveniment mecanic cuplat ulterior.
- D Electromiograma înregistrează activitate electrică, nu revenirea mecanică pasivă.
- E Membrana răspunde la stimulare directă, în timp ce funcționarea căii naturale rămâne nedovedită.
17.1 p
După un stimul unic de valoare prag, electromiograma arată o manifestare electrică înainte ca miograful să indice debutul contracției. Ce interpretare este compatibilă cu succesiunea normală a secusei?
Vezi rezolvarea
Răspuns: d) Decalajul este compatibil cu faza de latență a secusei.
- Activitatea electrică apărută după stimul, înaintea debutului mecanic, este compatibilă cu latența.
Capcanele
- a) Stimulul provoacă semnalul electric; acesta nu precedă stimulul în secusa declanșată.
- b) Miograful înregistrează răspunsul mecanic, distinct de potențialul electric.
- c) Potențialul electric al secusei precedă debutul mecanic, nu apare abia după relaxare.
- e) Electromiograma înregistrează activitate electrică, nu căldură.
- A Stimulul provoacă semnalul electric; acesta nu precedă stimulul în secusa declanșată.
- B Miograful înregistrează răspunsul mecanic, distinct de potențialul electric.
- C Potențialul electric al secusei precedă debutul mecanic, nu apare abia după relaxare.
- D Activitatea electrică apărută după stimul, înaintea debutului mecanic, este compatibilă cu latența.
- E Electromiograma înregistrează activitate electrică, nu căldură.
18.1 p
Într-o probă pe întregul mușchi recuperat între stimuli, amplitudinea secusei crește inițial când intensitatea stimulului este mărită, apoi atinge un platou. Potențialele de acțiune și secusele continuă să apară. Ce explică cel mai bine platoul descris?
Vezi rezolvarea
Răspuns: a) Amplitudinea atinge un maxim fără pierderea excitabilității.
- Amplitudinea poate atinge maximul, cu excitabilitatea păstrată.
Capcanele
- b) Secusele persistente nu susțin transformarea fibrelor în tendoane.
- c) Răspunsurile electrice și secusele păstrate nu indică inexcitabilitate.
- d) Alungirea pasivă nu explică secusele active încă prezente.
- e) Tetanosul necesită stimuli repetitivi suficient de frecvenți, nu un stimul unic.
- A Amplitudinea poate atinge maximul, cu excitabilitatea păstrată.
- B Secusele persistente nu susțin transformarea fibrelor în tendoane.
- C Răspunsurile electrice și secusele păstrate nu indică inexcitabilitate.
- D Alungirea pasivă nu explică secusele active încă prezente.
- E Tetanosul necesită stimuli repetitivi suficient de frecvenți, nu un stimul unic.
Alte capitole
Vrei să-ți scriem când apare ceva nou pentru admiterea la medicină?
Îți scriem când punem subiecte oficiale noi explicate, în ziua examenului cu grila și rezultatele și, rar, când avem nevoie de ajutorul tău. Cel mult 2 emailuri pe lună, plus zilele de examen. Doar despre admiterea la medicină.
Gata! Ți-am trimis un email de confirmare. Dacă nu-l vezi, uită-te și în Promoții sau Spam.