Metabolismul (pag. 112-114)
16 grile originale la metabolismul, după Biologie, manual pentru clasa a XI-a, Cristescu et al., Corint (OMEC 4742/2006), manuale.edu.ro (pag. 112-114). Fiecare are răspunsul și o explicație a soluției.
Pe această pagină: Metabolismul, Metabolism energetic, Coeficient respirator, Aport alimentar.
Grile originale PotiDe10, scrise după bibliografia oficială. Fiecare e rezolvată a doua oară, independent, și verificată pe eșantion la fiecare lot. Ai găsit o greșeală? Spune-ne. Cum facem grilele
1.1 p
O celulă păstrează o rezervă mare de fosfocreatină, dar transferul energiei din aceasta către ATP este blocat selectiv. Se propune că rezerva va alimenta direct sistemele funcționale și va face inutil ATP-ul. Ce evaluare este susținută?
Vezi rezolvarea
Răspuns: e) Propunerea este greșită: energia acestei rezerve ajunge la sistemele celulare prin ATP.
- Energia fosfocreatinei este furnizată sistemelor prin ATP; blocarea transferului împiedică acest rol.
Capcanele
- a) ATP este agent energetic de legătură, nu doar o componentă structurală.
- b) Fosfocreatina poate schimba energie cu ATP, exact transferul blocat în model.
- c) Abundența fosfocreatinei nu îi conferă rolul de intermediar energetic direct al ATP.
- d) ATP abundent poate fi utilizat la sinteza fosfocreatinei.
- A ATP este agent energetic de legătură, nu doar o componentă structurală.
- B Fosfocreatina poate schimba energie cu ATP, exact transferul blocat în model.
- C Abundența fosfocreatinei nu îi conferă rolul de intermediar energetic direct al ATP.
- D ATP abundent poate fi utilizat la sinteza fosfocreatinei.
- E Energia fosfocreatinei este furnizată sistemelor prin ATP; blocarea transferului împiedică acest rol.
2.1 p
Două determinări bazale făcute în condițiile speciale cerute dau același rezultat la aceeași persoană. Într-o perioadă separată, persoana efectuează efort muscular și cheltuiala energetică totală este mai mare. Ce concluzie este justificată?
Vezi rezolvarea
Răspuns: d) Costul total poate crește prin activitate fără ca rezultatul bazal separat să fi crescut.
- Activitatea musculară poate crește consumul total, în timp ce determinările bazale separate rămân egale.
Capcanele
- a) Metabolismul energetic include energia utilizată, inclusiv în efort, și nu se limitează la depozitare.
- b) Cheltuiala musculară suplimentară nu este inclusă prin definiție în măsurarea bazală în condiții speciale.
- c) Efortul dintr-o perioadă separată nu invalidează automat măsurările bazale făcute în condițiile cerute.
- e) Rezultatele bazale egale nu devin rate diferite din cauza creșterii cheltuielii totale în alt interval.
- A Metabolismul energetic include energia utilizată, inclusiv în efort, și nu se limitează la depozitare.
- B Cheltuiala musculară suplimentară nu este inclusă prin definiție în măsurarea bazală în condiții speciale.
- C Efortul dintr-o perioadă separată nu invalidează automat măsurările bazale făcute în condițiile cerute.
- D Activitatea musculară poate crește consumul total, în timp ce determinările bazale separate rămân egale.
- E Rezultatele bazale egale nu devin rate diferite din cauza creșterii cheltuielii totale în alt interval.
3.1 p
După o solicitare, un preparat dispune din nou de cantități mari de ATP. În intervalul de repaus crește rezerva de fosfocreatină. Ce succesiune de transferuri explică refacerea rezervei și utilizarea ei la solicitarea următoare?
Vezi rezolvarea
Răspuns: a) ATP poate reface rezerva, care va putea transfera ulterior energie înapoi către ATP.
- ATP abundent poate contribui la refacerea fosfocreatinei; ulterior, rezerva poate furniza energie pentru refacerea ATP.
Capcanele
- b) Utilizarea rezervei implică refacerea ATP, nu transferul direct al fosfocreatinei către sistemele funcționale.
- c) Abundența ATP poate favoriza sinteza fosfocreatinei, nu o împiedică obligatoriu.
- d) Creșterea rezervei arată stocare energetică, fără să demonstreze înlocuirea directă a ATP în sistemele funcționale.
- e) Fosfocreatina schimbă energie cu sistemul ATP și nu este utilizată exclusiv pentru sinteza glucozei.
- A ATP abundent poate contribui la refacerea fosfocreatinei; ulterior, rezerva poate furniza energie pentru refacerea ATP.
- B Utilizarea rezervei implică refacerea ATP, nu transferul direct al fosfocreatinei către sistemele funcționale.
- C Abundența ATP poate favoriza sinteza fosfocreatinei, nu o împiedică obligatoriu.
- D Creșterea rezervei arată stocare energetică, fără să demonstreze înlocuirea directă a ATP în sistemele funcționale.
- E Fosfocreatina schimbă energie cu sistemul ATP și nu este utilizată exclusiv pentru sinteza glucozei.
4.1 p
Într-un model de estimare bazală, persoana X are 60 kg, iar persoana Y are 80 kg. Pentru ambele se impune aceeași rată de 1 kcal/kg/oră, în condițiile speciale ale măsurării bazale, pe durata a 5 ore. Cu cât este mai mare cheltuiala estimată a persoanei Y față de X?
Vezi rezolvarea
Răspuns: d) 100 kcal
- X consumă estimativ 60×1×5=300 kcal, Y 80×1×5=400 kcal, diferența fiind 100 kcal.
Capcanele
- a) 300 kcal este cheltuiala persoanei X, nu diferența Y minus X.
- b) 700 kcal reprezintă suma 300+400, nu diferența cerută.
- c) 400 kcal este cheltuiala persoanei Y în cinci ore, nu surplusul față de X.
- e) 20 este diferența de masă în kg, dar energia pe cinci ore este 20×1×5=100 kcal.
- A 300 kcal este cheltuiala persoanei X, nu diferența Y minus X.
- B 700 kcal reprezintă suma 300+400, nu diferența cerută.
- C 400 kcal este cheltuiala persoanei Y în cinci ore, nu surplusul față de X.
- D X consumă estimativ 60×1×5=300 kcal, Y 80×1×5=400 kcal, diferența fiind 100 kcal.
- E 20 este diferența de masă în kg, dar energia pe cinci ore este 20×1×5=100 kcal.
5.1 p
Un subiect este în stare termică staționară, fără stocare netă semnificativă de căldură, fără aport extern de căldură și fără lucru mecanic extern. Un aparat măsoară căldura cedată de corp, iar altul consumul de oxigen. Ce deosebire între metode este corectă?
Vezi rezolvarea
Răspuns: a) Primul măsoară direct căldura; al doilea este o metodă indirectă.
- Măsurarea căldurii este directă, iar cea a consumului de oxigen este indirectă.
Capcanele
- b) Primul aparat măsoară căldura cedată, nu energia chimică a oxigenului.
- c) Condițiile bilanțului nu schimbă mărimea fizică măsurată de al doilea aparat.
- d) Al doilea aparat măsoară oxigenul consumat, nu direct căldura.
- e) Niciuna dintre măsurările descrise nu este determinarea directă a oxigenului legat de hemoglobină.
- A Măsurarea căldurii este directă, iar cea a consumului de oxigen este indirectă.
- B Primul aparat măsoară căldura cedată, nu energia chimică a oxigenului.
- C Condițiile bilanțului nu schimbă mărimea fizică măsurată de al doilea aparat.
- D Al doilea aparat măsoară oxigenul consumat, nu direct căldura.
- E Niciuna dintre măsurările descrise nu este determinarea directă a oxigenului legat de hemoglobină.
6.1 p
Pe durata unei probe, corpul cedează 420 kJ căldură și efectuează 80 kJ lucru mecanic extern. Nu există aport extern de căldură, iar stocarea netă de căldură și orice alte acumulări de energie sunt neglijabile. Ce cheltuială energetică totală rezultă din acest bilanț?
Vezi rezolvarea
Răspuns: d) 500 kJ
- Cheltuiala este 420+80=500 kJ.
Capcanele
- a) 420 kJ reprezintă doar căldura, fără cei 80 kJ de lucru extern.
- b) 840 kJ ar dubla nejustificat căldura măsurată.
- c) 80 kJ reprezintă doar lucrul mecanic extern.
- e) 340 kJ ar scădea greșit lucrul extern din căldura cedată.
- A 420 kJ reprezintă doar căldura, fără cei 80 kJ de lucru extern.
- B 840 kJ ar dubla nejustificat căldura măsurată.
- C 80 kJ reprezintă doar lucrul mecanic extern.
- D Cheltuiala este 420+80=500 kJ.
- E 340 kJ ar scădea greșit lucrul extern din căldura cedată.
7.1 p
Oxidarea unui nutriment într-o cameră închisă este singura cauză a schimbării gazelor. La aceeași temperatură și presiune, cantitatea de O2 scade de la 1 000 mL la 800 mL, iar cea de CO2 crește de la 300 mL la 466 mL. Ce coeficient respirator rezultă?
Vezi rezolvarea
Răspuns: e) 0,83 mL/mL
- Volumul de CO2 eliberat este de 166 mL, iar cel de O2 consumat este de 200 mL; raportul este 0,83.
Capcanele
- a) 0,58 aproximează raportul stocurilor finale, nu raportul gazelor schimbate.
- b) 0,20 exprimă fracția de O2 inițial consumată, nu raportul CO2/O2.
- c) 1,55 este aproximativ raportul CO2 final/inițial, nu coeficientul respirator.
- d) 1,21 inversează aproximativ raportul corect.
- A 0,58 aproximează raportul stocurilor finale, nu raportul gazelor schimbate.
- B 0,20 exprimă fracția de O2 inițial consumată, nu raportul CO2/O2.
- C 1,55 este aproximativ raportul CO2 final/inițial, nu coeficientul respirator.
- D 1,21 inversează aproximativ raportul corect.
- E Volumul de CO2 eliberat este de 166 mL, iar cel de O2 consumat este de 200 mL; raportul este 0,83.
8.1 p
O oxidare eliberează 44 g CO2 și consumă 32 g O2. Se dau masele molare: CO2, 44 g/mol; O2, 32 g/mol. Ce coeficient respirator se obține folosind cantitățile de substanță ale gazelor?
Vezi rezolvarea
Răspuns: c) 1,00 mol/mol
- Se eliberează 1 mol CO2 și se consumă 1 mol O2, deci raportul este 1,00.
Capcanele
- a) 2,00 ar necesita doi moli CO2 pentru un mol O2, date care nu sunt prezente.
- b) 0,50 nu rezultă din cantitățile molare egale.
- d) 0,73 aproximează raportul maselor O2/CO2, nu raportul molar cerut.
- e) 1,38 aproximează raportul maselor 44/32, nu coeficientul molar.
- A 2,00 ar necesita doi moli CO2 pentru un mol O2, date care nu sunt prezente.
- B 0,50 nu rezultă din cantitățile molare egale.
- C Se eliberează 1 mol CO2 și se consumă 1 mol O2, deci raportul este 1,00.
- D 0,73 aproximează raportul maselor O2/CO2, nu raportul molar cerut.
- E 1,38 aproximează raportul maselor 44/32, nu coeficientul molar.
9.1 p
În două probe, o persoană declară aceeași dorință generală de a mânca, însă preferă tipuri diferite de alimente. Ce variabilă surprinde direct diferența dintre probe?
Vezi rezolvarea
Răspuns: a) Apetitul, prin preferința pentru un anumit tip de aliment.
- Preferința pentru tipuri diferite de alimente exprimă direct apetitul.
Capcanele
- b) Apetitul nu este definit exclusiv prin contracțiile gastrice.
- c) Foamea desemnează dorința generală, nu alegerea unui singur aliment.
- d) Foamea poate coexista cu preferințe diferite și nu le exclude.
- e) Contracția gastrică este fenomen motor, nu alegere conștientă a meniului.
- A Preferința pentru tipuri diferite de alimente exprimă direct apetitul.
- B Apetitul nu este definit exclusiv prin contracțiile gastrice.
- C Foamea desemnează dorința generală, nu alegerea unui singur aliment.
- D Foamea poate coexista cu preferințe diferite și nu le exclude.
- E Contracția gastrică este fenomen motor, nu alegere conștientă a meniului.
10.1 p
O persoană declară dorința de a mânca, dar într-o înregistrare scurtă nu sunt surprinse contracții gastrice de foame. Un investigator respinge declarația doar pe acest motiv. Ce limită are argumentul?
Vezi rezolvarea
Răspuns: b) Contracțiile sunt un exemplu asociat, nu un criteriu obligatoriu unic.
- Exemplul contracțiilor nu poate fi folosit ca singur criteriu obligatoriu al foamei.
Capcanele
- a) Contracțiile sunt un fenomen asociat, nu definiția exclusivă a foamei.
- c) Dorința generală nu înseamnă obligatoriu o preferință pentru un aliment anume.
- A Contracțiile sunt un fenomen asociat, nu definiția exclusivă a foamei.
- B Exemplul contracțiilor nu poate fi folosit ca singur criteriu obligatoriu al foamei.
- C Dorința generală nu înseamnă obligatoriu o preferință pentru un aliment anume.
11.1 p
Care exemplu ilustrează reglarea alimentației pe termen scurt, în sensul descris de manual?
Vezi rezolvarea
Răspuns: b) Modificarea senzației de foame prin plenitudinea gastrointestinală
- Plenitudinea gastrointestinală este enumerată explicit ca stimul fiziologic pe termen scurt.
Capcanele
- a) Foamea determinată de scăderea depozitelor aparține primului caz, reglării nutritive.
- c) Menținerea depozitelor normale este reglare nutritivă, nu reglarea periferică pe termen scurt.
- d) Activarea centrului foamei prin reducerea depozitelor ține de reglarea nutritivă.
- e) Reglarea nutritivă menține depozitele, în timp ce reglarea pe termen scurt privește efectele digestive imediate.
- A Foamea determinată de scăderea depozitelor aparține primului caz, reglării nutritive.
- B Plenitudinea gastrointestinală este enumerată explicit ca stimul fiziologic pe termen scurt.
- C Menținerea depozitelor normale este reglare nutritivă, nu reglarea periferică pe termen scurt.
- D Activarea centrului foamei prin reducerea depozitelor ține de reglarea nutritivă.
- E Reglarea nutritivă menține depozitele, în timp ce reglarea pe termen scurt privește efectele digestive imediate.
12.1 p
La persoana X au scăzut depozitele nutritive sub nivelul normal. Persoana Y are depozite normale, dar simte foame la ora unei mese obișnuite pe care a omis-o. Ce comparație corespunde celor două situații?
Vezi rezolvarea
Răspuns: b) La X este implicată reglarea nutritivă, iar la Y un efect temporar al obișnuinței.
- La X deficitul de depozite implică reglare nutritivă, iar la Y ora obișnuită a mesei poate declanșa temporar foamea.
Capcanele
- a) X este exemplul depozitelor reduse, iar Y are explicit depozite normale.
- c) Foamea de obișnuință a lui Y nu necesită epuizarea depozitelor, iar X este definit prin deficit nutritiv.
- d) Y are depozite normale, deci foamea sa nu se explică printr-un deficit de depozite comun ambelor persoane.
- e) La X, reducerea depozitelor activează centrul foamei din hipotalamus.
- A X este exemplul depozitelor reduse, iar Y are explicit depozite normale.
- B La X deficitul de depozite implică reglare nutritivă, iar la Y ora obișnuită a mesei poate declanșa temporar foamea.
- C Foamea de obișnuință a lui Y nu necesită epuizarea depozitelor, iar X este definit prin deficit nutritiv.
- D Y are depozite normale, deci foamea sa nu se explică printr-un deficit de depozite comun ambelor persoane.
- E La X, reducerea depozitelor activează centrul foamei din hipotalamus.
13.1 p
După o perioadă de scădere a depozitelor nutritive, o persoană tocmai a mâncat și prezintă plenitudine gastrointestinală. Se afirmă că acest semnal dovedește deja revenirea depozitelor la normal. Care evaluare respectă cele două niveluri de reglare?
Vezi rezolvarea
Răspuns: a) Plenitudinea este un semnal imediat; singură nu certifică refacerea depozitelor.
- Plenitudinea este semnal pe termen scurt și singură nu certifică refacerea depozitelor.
Capcanele
- b) Plenitudinea reflectă efectul imediat al mesei, nu măsurarea certă a depozitelor.
- c) Depozitele scăzute activează centrul foamei în descriere, nu îl inhibă.
- d) Reglarea nutritivă urmărește rezervele; orarul învățat influențează foamea pe termen scurt.
- A Plenitudinea este semnal pe termen scurt și singură nu certifică refacerea depozitelor.
- B Plenitudinea reflectă efectul imediat al mesei, nu măsurarea certă a depozitelor.
- C Depozitele scăzute activează centrul foamei în descriere, nu îl inhibă.
- D Reglarea nutritivă urmărește rezervele; orarul învățat influențează foamea pe termen scurt.
14.1 p
Într-un model, alimentele ajung în tractul digestiv fără contact cu receptorii din cavitatea bucală. Plenitudinea gastrointestinală este păstrată. Ce concluzie respectă sursele de reglare alimentară pe termen scurt descrise?
Vezi rezolvarea
Răspuns: a) Lipsește o sursă orală de semnal, dar rămâne stimulul gastrointestinal păstrat în model.
- Ocolirea gurii elimină semnalul oral legat de contactul cu alimentele, dar păstrează stimulul plenitudinii gastrointestinale.
Capcanele
- c) Lipsa contactului oral nu elimină plenitudinea gastrointestinală păstrată, care este un alt stimul periferic.
- d) Plenitudinea și detecția orală sunt informații din locuri diferite, nu același semnal absent simultan.
- e) Aportul are și reglare periferică imediată, deci depozitele nu reprezintă singura sursă de control.
- A Ocolirea gurii elimină semnalul oral legat de contactul cu alimentele, dar păstrează stimulul plenitudinii gastrointestinale.
- C Lipsa contactului oral nu elimină plenitudinea gastrointestinală păstrată, care este un alt stimul periferic.
- D Plenitudinea și detecția orală sunt informații din locuri diferite, nu același semnal absent simultan.
- E Aportul are și reglare periferică imediată, deci depozitele nu reprezintă singura sursă de control.
15.1 p
În două perioade ale unui studiu, depozitele nutritive, plenitudinea gastrointestinală și stimularea orală sunt menținute comparabile, dar orarul meselor obișnuite diferă. Senzația de foame apare la orele devenite obișnuite în fiecare perioadă. Ce componentă este izolată cel mai direct?
Vezi rezolvarea
Răspuns: d) Influența obișnuinței orarului meselor asupra reglării pe termen scurt.
- Orarul obișnuit este factorul care diferă, iar foamea la ora învățată evidențiază obișnuința pe termen scurt.
Capcanele
- a) Stimularea orală este controlată și nu este diferența de condiții urmărită.
- b) Plenitudinea gastrointestinală este menținută comparabilă, deci nu explică direct diferența între perioade.
- c) Depozitele sunt comparabile, deci schimbarea orei foamei nu izolează scăderea lor.
- e) Observația comportamentală nu identifică mecanismul molecular al semnalelor lipidice.
- A Stimularea orală este controlată și nu este diferența de condiții urmărită.
- B Plenitudinea gastrointestinală este menținută comparabilă, deci nu explică direct diferența între perioade.
- C Depozitele sunt comparabile, deci schimbarea orei foamei nu izolează scăderea lor.
- D Orarul obișnuit este factorul care diferă, iar foamea la ora învățată evidențiază obișnuința pe termen scurt.
- E Observația comportamentală nu identifică mecanismul molecular al semnalelor lipidice.
16.1 p
În discutarea reglării nutritive, o echipă pornește de la rolul important al produșilor metabolismului lipidic și afirmă că este deja demonstrată acțiunea lor directă asupra centrului foamei. Care evaluare respectă informațiile disponibile?
Vezi rezolvarea
Răspuns: e) Mecanismul direct nu este stabilit doar prin rolul atribuit acestor produși.
- Un rol important nu demonstrează singur o acțiune directă asupra centrului foamei.
Capcanele
- a) Scăderea depozitelor este asociată activării centrului foamei, nu împiedicării acesteia.
- b) Receptorii bucali sunt unul dintre stimulii pe termen scurt, nu unica formă de reglare nutritivă.
- c) Orarul meselor arată o influență a obișnuinței, fără să excludă influența depozitelor.
- d) Rolul lipidic în reglarea nutritivă pe termen lung nu exclude stimulii de plenitudine gastrointestinală pe termen scurt.
- A Scăderea depozitelor este asociată activării centrului foamei, nu împiedicării acesteia.
- B Receptorii bucali sunt unul dintre stimulii pe termen scurt, nu unica formă de reglare nutritivă.
- C Orarul meselor arată o influență a obișnuinței, fără să excludă influența depozitelor.
- D Rolul lipidic în reglarea nutritivă pe termen lung nu exclude stimulii de plenitudine gastrointestinală pe termen scurt.
- E Un rol important nu demonstrează singur o acțiune directă asupra centrului foamei.
Alte capitole
Vrei să-ți scriem când apare ceva nou pentru admiterea la medicină?
Îți scriem când punem subiecte oficiale noi explicate, în ziua examenului cu grila și rezultatele și, rar, când avem nevoie de ajutorul tău. Cel mult 2 emailuri pe lună, plus zilele de examen. Doar despre admiterea la medicină.
Gata! Ți-am trimis un email de confirmare. Dacă nu-l vezi, uită-te și în Promoții sau Spam.