Metabolismul (pag. 110-112)

Răspuns: a) O parte a aminoacizilor eliberați prin catabolism este reutilizată pentru sinteză.

1. Aminoacizii eliberați din proteinele proprii pot fi reutilizați și astfel transmit marcajul proteinelor noi.

• A Aminoacizii eliberați din proteinele proprii pot fi reutilizați și astfel transmit marcajul proteinelor noi.
• B Catabolismul eliberează aminoacizi, dintre care o bună parte poate fi folosită în alte proteine.
• C Alimentația nu aduce marcaj în experiment, deci nu poate explica aminoacizii marcați din proteinele noi.
• D Precursorii glucidici nemarcați nu sunt sursa exclusivă a aminoacizilor marcați observați.
• E Apariția în proteine noi arată reintrarea unor aminoacizi eliberați în sinteză, nu excluderea lor.

Răspuns: b) În X scade lipoliza și crește lipogeneza; în Y sunt mobilizați acizii grași.

1. În X, insulina reduce desfacerea lipidelor și încurajează sinteza lor, ceea ce susține depozitarea. În Y, adrenalina intensifică scindarea trigliceridelor, cu eliberarea acizilor grași din depozite.

• A X este corect, dar adrenalina din Y stimulează degradarea trigliceridelor, nu o frânează.
• B În X, insulina reduce desfacerea lipidelor și încurajează sinteza lor, ceea ce susține depozitarea. În Y, adrenalina intensifică scindarea trigliceridelor, cu eliberarea acizilor grași din depozite.
• C Sunt inversate atât efectul insulinei asupra lipolizei și lipogenezei, cât și mobilizarea prin adrenalină.
• D Insulina nu stimulează degradarea depozitelor în această comparație, iar adrenalina nu inhibă mobilizarea lor.
• E Efectul atribuit insulinei este inversat: ea reduce lipoliza și stimulează lipogeneza.

Răspuns: d) Prioritatea glicogenului în solicitări scurte nu este stabilită doar de mărimea rezervorului.

1. Prioritatea mobilizării în solicitarea scurtă nu rezultă doar din mărimea rezervelor lipidice.

• A Tocmai glicogenul acumulat în țesutul hepatic și cel muscular asigură o rezervă de energie; locul depozitării nu anulează această funcție.
• B Lipidele au rol energetic major pe lângă termoizolație.
• C Expunerea la frig este enumerată între solicitările cu mobilizare prioritară a glicogenului.
• D Prioritatea mobilizării în solicitarea scurtă nu rezultă doar din mărimea rezervelor lipidice.
• E În condițiile normale descrise, rezerva lipidică este mult mai mare decât cea de glicogen.

Răspuns: a) Acizii grași pot furniza în continuare energie prin beta-oxidarea păstrată.

1. Beta-oxidarea rămasă funcțională poate continua să furnizeze energie din acizii grași.

• A Beta-oxidarea rămasă funcțională poate continua să furnizeze energie din acizii grași.
• B Resinteza lipidelor și degradarea oxidativă sunt destinații metabolice distincte.
• D Sosirea normală a acizilor grași este dată; defectul este al resintezei intracelulare.
• E Blocajul resintezei nu oprește automat beta-oxidarea, explicit păstrată.

Răspuns: c) Intrarea reziduală poate folosi transportul facilitat păstrat experimental.

1. Difuziunea facilitată funcțională poate susține intrarea reziduală observată.

• A Fluxul poate continua prin difuziune facilitată chiar cu transportul activ blocat.
• B Calea de intrare nu exclude utilizarea ulterioară a aminoacidului în sinteza proteică.
• C Difuziunea facilitată funcțională poate susține intrarea reziduală observată.
• D Intrarea nu dovedește difuziune simplă fără transportor, deoarece calea facilitată există.
• E Calea facilitată păstrată explică intrarea fără sinteză extracelulară obligatorie din lipide.

Răspuns: d) Hormonii tiroidieni pot mobiliza indirect grăsimile prin creșterea ratei metabolice.

1. Creșterea ratei metabolice poate media indirect mobilizarea lipidică produsă de hormonii tiroidieni.

• A Insulina reduce lipoliza și stimulează lipogeneza, invers decât se afirmă.
• B În mecanismul dat hormonii tiroidieni cresc rata metabolică, nu o scad.
• C Creșterea catecolaminelor este exclusă explicit, deci nu poate fi cauza obligatorie propusă.
• D Creșterea ratei metabolice poate media indirect mobilizarea lipidică produsă de hormonii tiroidieni.
• E Creșterea ratei metabolice este compatibilă cu efectul tiroidian asupra grăsimilor.

Răspuns: e) Formarea în organism a unor aminoacizi din precursori glucidici.

1. Marcajul observat susține obținerea unor aminoacizi în organism pornind de la precursorii glucidici.

• C Există și surse endogene de aminoacizi; originea exclusiv alimentară este contrazisă de traseul marcajului.
• D Degradarea simplă a proteinelor nemarcate nu poate introduce în aminoacizii lor marcajul glucidic.
• E Marcajul observat susține obținerea unor aminoacizi în organism pornind de la precursorii glucidici.

Răspuns: a) Nu, deoarece un rol funcțional al unor fosfolipide nu este măsurat prin egalitatea energetică.

1. Egalitatea calorică nu măsoară rolul specific al fosfolipidelor în coagulare.

• A Egalitatea calorică nu măsoară rolul specific al fosfolipidelor în coagulare.
• B Fosfolipidele sunt lipide, nu proteine de transport.
• C Coagularea și protecția mecanică perirenală sunt funcții diferite.
• D Lipidele au roluri structurale și funcționale care nu sunt determinate exclusiv de energia eliberată.

Răspuns: b) Calea inițială descrisă pentru chilomicroni trece prin limfă, deci proba nu o validează direct.

1. Proba portală nu urmărește direct segmentul limfatic inițial al chilomicronilor.

• A Absența unui tip de particulă nu dovedește absența întregului aport sangvin hepatic.
• B Proba portală nu urmărește direct segmentul limfatic inițial al chilomicronilor.
• C Hexozele absorbite ajung pe cale portală, deci proba portală poate conține glucide.
• D Chilomicronii sunt formați în enterocite, înainte de transportul limfatic.
• E Observarea hexozelor nu demonstrează aceeași cale pentru toate substanțele; chilomicronii au cale limfatică inițială.

Răspuns: e) O concentrație stabilă poate coexista cu schimburi dinamice între plasmă și celule.

1. Schimburile dinamice pot menține concentrația plasmatică stabilă prin compensarea fluxurilor.

• A Concentrația stabilă poate rezulta din fluxuri de intrare și ieșire echilibrate.
• B Acizii grași pătrund în celule și pot fi utilizați acolo.
• C Constanța unei concentrații nu înseamnă absența fluxurilor în echilibru dinamic.
• D O valoare plasmatică stabilă nu demonstrează conversia tuturor acizilor grași în proteine.
• E Schimburile dinamice pot menține concentrația plasmatică stabilă prin compensarea fluxurilor.

Răspuns: a) Aportul din chilomicroni poate coexista cu reducerea mobilizării acizilor grași din depozite.

1. Lipoproteinlipaza păstrată furnizează acizi grași din chilomicronii alimentari concomitent cu lipoliza redusă a depozitelor.

• A Lipoproteinlipaza păstrată furnizează acizi grași din chilomicronii alimentari concomitent cu lipoliza redusă a depozitelor.
• B Acizii grași au și sursă alimentară prin chilomicroni, deci prezența lor nu infirmă efectul antilipolitic.
• C Markerul alimentar ajunge prin chilomicroni la țesuturi fără sinteză obligatorie prealabilă în depozite.
• D Markerul alimentar poate proveni din chilomicroni, fără stimularea lipolizei depozitelor.
• E Lipoproteinlipaza acționează asupra chilomicronilor după trecerea lor prin limfă în sânge; etapa limfatică precedă scindarea descrisă.

Răspuns: b) Transportul verificat nu demonstrează și încorporarea în proteine.

1. Verificarea transportului nu măsoară încorporarea aminoacizilor în proteine.

• A Aminoacizii alimentari pot fi folosiți la sinteza proteinelor.
• B Verificarea transportului nu măsoară încorporarea aminoacizilor în proteine.
• C Transportul normal nu exclude aminoacizii proveniți din degradarea proteinelor.
• D Sunt demonstrate transportul activ și facilitat, nu înlocuirea lor cu difuziune simplă prin pori.
• E Intrarea precursorilor nu demonstrează că toate proteinele au fost sintetizate.

Răspuns: a) Scindarea separă componente, iar marcajul urmărește proteinele.

1. Marcajul netransferabil urmărește proteinele, nu direct acizii grași nemarcați.

• A Marcajul netransferabil urmărește proteinele, nu direct acizii grași nemarcați.
• B Chilomicronii trec prin limfă în sânge și pot întâlni lipoproteinlipaza.
• C Acizii grași au utilizări celulare energetice și de sinteză lipidică.
• D Lipoproteinlipaza separă chilomicronii în componente care pot fi utilizate de țesuturi.
• E Scindarea nu transformă obligatoriu acizii grași în proteine marcate.

Răspuns: c) Simpatic: catabolism; parasimpatic: anabolism

1. Simpaticul favorizează predominanța catabolismului, iar parasimpaticul predominanța anabolismului.

• A Catabolismul predomină la stimulare simpatică; parasimpaticul favorizează anabolismul.
• B Simpaticul favorizează catabolismul, iar parasimpaticul schimbă balanța spre anabolism, nu o lasă neschimbată.
• C Simpaticul favorizează predominanța catabolismului, iar parasimpaticul predominanța anabolismului.
• D Anabolismul predomină la stimulare parasimpatică; simpaticul favorizează catabolismul.
• E Asocierile sunt inversate față de text.

Răspuns: a) Este afectat un rol funcțional, cu păstrarea unor componente plastice.

1. Este diminuată o funcție de transport, în timp ce componente structurale precum oseina și condrina rămân păstrate.

• A Este diminuată o funcție de transport, în timp ce componente structurale precum oseina și condrina rămân păstrate.
• B Transportorii au activitatea redusă, iar componentele matriceale sunt păstrate, opusul asocierii din variantă.
• C Reducerea activității transportorilor nu demonstrează pierderea rolului structural al componentelor matriceale păstrate.
• D Faptul că transportul se desfășoară într-o membrană nu îl transformă în rol plastic.
• E Varianta inversează datele: oseina și condrina sunt păstrate, iar transportorii au activitate redusă.

Răspuns: b) De la predominanță anabolică spre predominanță catabolică.

1. Se trece de la influența predominant anabolică parasimpatică la cea predominant catabolică simpatică.

• A Simpaticul nu accentuează predominanța anabolică în comparația generală descrisă.
• B Se trece de la influența predominant anabolică parasimpatică la cea predominant catabolică simpatică.
• C Perechea inversează ordinea: parasimpaticul favorizează anabolismul, iar simpaticul catabolismul.
• D Parasimpaticul favorizează anabolismul, iar simpaticul favorizează catabolismul, nu îl inhibă în această comparație.
• E Prima etapă, parasimpatică, nu are predominanța catabolică atribuită aici.

Răspuns: e) 24 000 calorii/mol

1. Adunarea valorilor indicate dă 2 × 12 000 = 24 000 calorii/mol.

• A 12 000 calorii/mol este energia indicată pentru o singură legătură, nu suma pentru două.
• B Două legături ATP de câte 12 000 dau 24 000 calorii/mol, nu 26 000.
• C 6 000 reprezintă jumătate din energia unei legături, nu suma celor două de câte 12 000.
• D Suma cerută este 12 000 + 12 000 = 24 000 calorii/mol, nu 13 000.
• E Adunarea valorilor indicate dă 2 × 12 000 = 24 000 calorii/mol.

Răspuns: d) Fosfocreatina transferă energie ATP, apoi ATP o furnizează sistemelor celulare.

1. Energia fosfocreatinei reface rapid ATP, iar ATP furnizează energia sistemelor celulare.

• A Fosfocreatina este rezervor de fosfat energetic și nu înlocuiește ATP în rolul său direct de cuplare.
• B ATP nu este ocolit în transmiterea energiei din fosfocreatină către sistemele celulare.
• C Refacerea depozitului consumă ATP, în timp ce întrebarea cere valorificarea rapidă a energiei deja stocate.
• D Energia fosfocreatinei reface rapid ATP, iar ATP furnizează energia sistemelor celulare.
• E ATP poate încărca depozitul de fosfocreatină, dar energia acesteia nu este livrată direct sistemelor fără ATP.