Glandele endocrine (pag. 57-60)

Răspuns: a) Contracție cutanată, spre deosebire de dilatarea musculară.

1. Vasele cutanate se contractă, în timp ce vasele musculare se dilată.

• A Vasele cutanate se contractă, în timp ce vasele musculare se dilată.
• B În pasaj, atât vasele cutanate, cât și cele viscerale se contractă.
• C Inversează atât răspunsul cutanat descris, cât și dilatarea musculară observată.
• D Descrierea asociază dilatarea vaselor musculare cu contracția vaselor cutanate.
• E Contracția vaselor cutanate este corectă, dar vasele mucoaselor nu sunt descrise ca dilatate.

Răspuns: e) Și secreția corticalei suprarenale este stimulată de stres.

1. Răspunsul suprarenal la stres implică și corticala, nu doar medulara.

• A Stresul termic este inclus, deci răspunsul nu se limitează la stres psihic.
• B Pasajul descrie stimularea, nu reducerea simultană a celor două secreții.
• C Frigul excesiv este inclus între stresorii care stimulează și corticala.
• D Stresul stimulează și medulara, deci corticala nu este singura participantă.
• E Răspunsul suprarenal la stres implică și corticala, nu doar medulara.

Răspuns: a) Sunt posibile contribuții opuse; rezultanta nu este stabilită de date.

1. Există contribuții de sens opus, dar rezultanta amestecului nu este stabilită.

• A Există contribuții de sens opus, dar rezultanta amestecului nu este stabilită.
• B Prezența a doi hormoni nu impune intensități egale și anulare exactă.
• C Dilatația izolată la adrenalină nu garantează efectul net în orice amestec.
• E Constricția izolată nu dovedește că noradrenalina elimină orice influență a adrenalinei.

Răspuns: a) Iodarea tirozinei din tireoglobulină; control prin TSH

1. În tireoglobulină, iodul se fixează pe resturile de tirozină, etapă a formării hormonilor tiroidieni. TSH reglează atât producerea lor, cât și trecerea din coloid către circulația sanguină.

• A În tireoglobulină, iodul se fixează pe resturile de tirozină, etapă a formării hormonilor tiroidieni. TSH reglează atât producerea lor, cât și trecerea din coloid către circulația sanguină.

Răspuns: e) Coloidul din interiorul foliculilor conține tireoglobulină.

1. Depozitul de tireoglobulină se află în coloidul intrafolicular.

• A Coloidul cu tireoglobulină este în interiorul foliculilor, nu între ei.
• B Coloidul este material omogen și vâscos în foliculi, nu o masă de celule parafoliculare.
• C Celulele C sunt între foliculi și secretă calcitonină; nu reprezintă depozitul intrafolicular.
• D Tireoglobulina formează depozitul din coloidul folicular; celulele C secretă calcitonina.
• E Depozitul de tireoglobulină se află în coloidul intrafolicular.

Răspuns: a) Tireoglobulina, proteina care conține tirozina ce va fi iodată.

1. Proteina urmărită este tireoglobulina.

• A Proteina urmărită este tireoglobulina.
• B Tiroxina este hormon derivat din tirozină, nu proteină precursoare parafoliculară.

Răspuns: b) Calcitonina secretată de celulele parafoliculare.

1. Celulele parafoliculare funcționale secretă calcitonină.

• B Celulele parafoliculare funcționale secretă calcitonină.

Răspuns: b) Creșterea consumului energetic mediată de hormonii tiroidieni.

1. Creșterea consumului energetic prin hormonii tiroidieni este afectată deoarece sinteza și eliberarea acestor hormoni sunt blocate.

• A LH acționează pe ovar pentru apariția corpului galben, pe o cale diferită de stimularea tiroidei.
• B Creșterea consumului energetic prin hormonii tiroidieni este afectată deoarece sinteza și eliberarea acestor hormoni sunt blocate.
• C ACTH stimulează corticosuprarenala; aceasta nu este veriga tiroidiană blocată selectiv.
• D Stimularea secreției lactate are ca verigă directă prolactina și glanda mamară sensibilizată, nu stimularea tiroidei prin TSH.
• E Maturarea foliculară prin FSH aparține stimulării ovarului, nu căii TSH-hormoni tiroidieni.

Răspuns: e) Reabsorbție crescută de calciu și redusă de fosfați.

1. PTH stimulează reabsorbția renală distală de calciu și inhibă reabsorbția fosfaților.

• A PTH nu crește reabsorbția fosfaților; o inhibă.
• C Scăderea reabsorbției fosfaților este corectă, dar cea a calciului nu.
• D Ambele sensuri sunt inversate față de acțiunea tubulară descrisă.
• E PTH stimulează reabsorbția renală distală de calciu și inhibă reabsorbția fosfaților.

Răspuns: e) Osul și rinichiul pot contribui în continuare, fără a garanta compensarea completă.

1. Efectele osoase și renale păstrate pot contribui în continuare, fără a demonstra compensare completă.

• A PTH inhibă reabsorbția fosfaților; nu este susținută o compensare prin stimularea ei.
• B Blocajul intestinal nu transformă în inhibare efectul osos declarat păstrat.
• C PTH are și efecte osoase și renale, explicit păstrate.
• D Efectul renal citat stimulează reabsorbția distală a calciului, nu o inhibă.
• E Efectele osoase și renale păstrate pot contribui în continuare, fără a demonstra compensare completă.

Răspuns: e) Dispozitivul împiedică citirea directă a tendinței hipocalcemiante a hormonului.

1. Compensarea artificială a oricărei scăderi împiedică evaluarea acțiunii hormonului doar din calcemia menținută.

• A Secreția calcitoninei nu demonstrează calcemie deja sub limite; hipercalcemia este stimulul citat.
• B Tendința efectului calcitoninei este hipocalcemiantă, nu creșterea obligatorie a calcemiei.
• C Hipercalcemia stimulează secreția calcitoninei în relația descrisă.
• D Hipercalcemia inhibă secreția PTH în relația de feedback citată.
• E Compensarea artificială a oricărei scăderi împiedică evaluarea acțiunii hormonului doar din calcemia menținută.

Răspuns: b) Dozarea separată a PTH eliberat de preparat.

1. Dozarea separată a PTH produs local urmărește direct secreția inhibată de hipercalcemie.

• A PTH exogen constant nu măsoară secreția glandei.
• B Dozarea separată a PTH produs local urmărește direct secreția inhibată de hipercalcemie.
• C Hipercalcemia inhibă secreția locală, nu îi impune creșterea.
• D Suma surselor nu măsoară nemijlocit secreția locală.
• E Rezervorul de perfuzie urmărește sursa exogenă, nu eliberarea hormonului de către preparat.

Răspuns: d) Extractele de timus accelerează dezvoltarea gonadelor.

1. Afirmația inversează efectul: extractele de timus frânează dezvoltarea gonadelor.

• A Stimularea mineralizării osoase este enumerată între efectele extractelor de timus, deci nu este afirmația greșită.
• B Blocarea puternică a funcțiilor timusului de către steroizi este confirmată.
• C Oprirea mitozelor este un efect menționat, așa că afirmația nu răspunde cerinței negative.
• D Afirmația inversează efectul: extractele de timus frânează dezvoltarea gonadelor.
• E Steroizii determină involuția timusului, deci aceasta este o afirmație adevărată.

Răspuns: c) Cu epitalamusul.

1. Epifiza formează cu epitalamusul sistemul neurosecretor epitalamo-epifizar.

• A Medulosuprarenala nu este partenerul sistemului neurosecretor descris.
• B Partenerul indicat al epifizei este epitalamusul, nu neurohipofiza.
• C Epifiza formează cu epitalamusul sistemul neurosecretor epitalamo-epifizar.
• D Sistemul este format cu epitalamusul, nu cu timusul.
• E Sistemul neurosecretor numit este epitalamo-epifizar, nu o asociere cu adenohipofiza.

Răspuns: e) Sosirea nu dovedește că transformarea locală în celule de tip T este realizată.

1. Prezența precursorilor nu demonstrează maturarea locală când acțiunea factorilor de diferențiere este împiedicată.

• A Prezența precursorilor este compatibilă cu necesitatea factorilor locali pentru diferențiere.
• B Originea medulară nu dovedește finalizarea diferențierii limfocitelor T înaintea sosirii.
• C Blocarea diferențierii locale nu mută originea celulelor din măduvă în tiroidă.
• D Rețeaua reticulară nu produce direct toate celulele T sosite, care sunt declarate provenite din măduvă.
• E Prezența precursorilor nu demonstrează maturarea locală când acțiunea factorilor de diferențiere este împiedicată.