Funcția de reproducere (pag. 116-118)

Răspuns: e) X este corp galben, iar Y este corpul alb care îi urmează.

1. X este corpul galben secretor, urmat la regresie de corpul alb cicatricial Y.

• A Corpul alb cicatricial urmează corpului galben, nu îl precedă.
• B Un stadiu secretor și unul cicatricial reprezintă etape diferite.
• C X este postovulator și secretor, iar Y cicatricial, deci nu sunt folicul matur și corp galben.
• E X este corpul galben secretor, urmat la regresie de corpul alb cicatricial Y.

Răspuns: d) Ramura ovariană a arterei uterine.

1. Ramura ovariană a arterei uterine rămâne prezentă și permeabilă prin premisă.

• B Artera ovariană provine din aortă, nu din vena renală stângă.
• C Vena cavă inferioară este o cale venoasă, nu sursa ramurii ovariene arteriale.
• D Ramura ovariană a arterei uterine rămâne prezentă și permeabilă prin premisă.

Răspuns: c) Între vezică și rect, cu colul la inserția vaginală.

1. Organul este uterul, situat între vezică și rect; vaginul se inseră superior pe col.

• A În vestibul se deschide extremitatea inferioară a vaginului, nu uterul urmărit superior.
• C Organul este uterul, situat între vezică și rect; vaginul se inseră superior pe col.
• D Extremitatea superioară vaginală este inserată pe col, nu separată de acesta; uterul nu este posterior de rect.
• E Uterul este pelvian și cavitar, nu extrapelvian și lipsit de cavitate.

Răspuns: d) Lobuli cu tubi seminiferi contorți sub capsulă.

1. Lobulii cu tubi seminiferi contorți identifică parenchim testicular sub capsulă.

• A Capsula conjunctivă există și la ovar, deci premisa absenței ovariene este falsă.
• B Numele albuginee nu este specific testiculului, deoarece există și albuginee ovariană.
• C Un epiteliu simplu de suprafață este descris la ovar și nu este un marker specific testiculului.
• D Lobulii cu tubi seminiferi contorți identifică parenchim testicular sub capsulă.
• E Redenumirea capsulei nu produce dovadă; ovarul are epiteliu simplu peste albuginee, nu mucoasă stratificată.

Răspuns: b) Vena ovariană dreaptă spre cava inferioară și cea stângă spre vena renală stângă.

1. Vena ovariană dreaptă se drenează în vena cavă inferioară, iar vena ovariană stângă în vena renală stângă.

• A Ramurile arterelor uterine sunt căi de aport arterial, nu singurele conexiuni venoase rămase.
• B Vena ovariană dreaptă se drenează în vena cavă inferioară, iar vena ovariană stângă în vena renală stângă.
• C Vena uterină reprezintă o cale parțială, nu unica ieșire; venele ovariene sunt explicit permeabile.
• D Opțiunea inversează lateralitatea celor două vărsări venoase documentate.
• E Aorta furnizează sânge arterial; nu este traseul de drenaj venos ovarian.

Răspuns: a) Fecundarea este asociată cu prelungirea activității corpului galben față de ciclul nefecundat.

1. Situația cu fecundare este asociată fiziologic cu prelungirea activității corpului galben, spre deosebire de ciclul nefecundat.

• A Situația cu fecundare este asociată fiziologic cu prelungirea activității corpului galben, spre deosebire de ciclul nefecundat.
• B După ovulație apare întâi un corp galben secretor, nu direct țesut cicatricial în ambele situații.
• C Secreția luteală aparține corpului galben, iar corpul alb reprezintă involuția cicatricială.
• D Pasajul asociază situația cu fecundare cu o activitate mai lungă, nu mai scurtă.
• E Corpul galben se formează după ovulație; nu își pierde rolul endocrin înaintea momentului formării.

Răspuns: a) Artera ovariană din aortă și o ramură ovariană a arterei uterine.

1. Cele două surse arteriale sunt artera ovariană provenită din aortă și ramura ovariană a arterei uterine.

• A Cele două surse arteriale sunt artera ovariană provenită din aortă și ramura ovariană a arterei uterine.
• B Vena renală primește sângele ovarian stâng; nu asigură aport arterial.
• D Vena uterină primește o parte a drenajului ovarian; ramura ovariană care asigură aport aparține arterei uterine.
• E Artera ovariană provine din aortă, nu din vena cavă.

Răspuns: c) X este labie mare, iar Y este labie mică.

1. X corespunde labiei mari cu păr și glande sebacee, iar Y labiei mici mediale.

• A Labiile mici sunt mediale celor mari, nu laterale.
• B Muntele pubian este un relief median anterior, iar o labie mare laterală nu este cuta medială descrisă.
• C X corespunde labiei mari cu păr și glande sebacee, iar Y labiei mici mediale.
• D Labiile mici ocupă poziția medială față de cele mari; perechea descrisă le inversează.
• E Muntele pubian se găsește anterior; localizarea sa posterioară contrazice descrierea.

Răspuns: b) Orificiu în vestibul; extremitate superioară inserată pe colul uterin.

1. Traseul începe în vestibul la orificiul vaginal și urcă spre inserția pe colul uterin.

• A Sunt inversate capetele: orificiul inferior este în vestibul, iar capătul superior pe col.
• B Traseul începe în vestibul la orificiul vaginal și urcă spre inserția pe colul uterin.
• C Capătul cranial al vaginului se fixează la nivelul colului uterin; muntele pubian nu este locul acestei inserții.
• D Orificiul este în vestibul medial de labiile mici, iar capătul superior pe col, nu pe o labie.
• E Nici muntele pubian, nici tegumentul labiilor mari nu sunt capetele anatomice ale vaginului.

Răspuns: d) Nu, deoarece ambele organe au o componentă musculară netedă.

1. Ambele organe au musculatură netedă, deci această probă nu le discriminează.

• A Uterul are o tunică musculară proprie, miometrul.
• B Musculatura netedă nu este exclusivă miometrului.
• C Mucoasa vaginală nu înlocuiește complet stratul muscular.
• D Ambele organe au musculatură netedă, deci această probă nu le discriminează.
• E Epiteliul pavimentos aparține mucoasei, nu stratului muscular vaginal.

Răspuns: d) Endometrul, componenta funcțională a peretelui uterin.

1. Proba corespunde endometrului, a cărui componentă funcțională se elimină și se reface ciclic.

• A Epiteliul ovarian se află pe ovar, nu în cavitatea uterină.
• B Miometrul este strat muscular, nu stratul mucoasei eliminat menstrual.
• C Perimetrul este înveliș exterior seros, nu mucoasa cavității uterine.
• D Proba corespunde endometrului, a cărui componentă funcțională se elimină și se reface ciclic.
• E Aceasta este mucoasa vaginului, nu stratul ce căptușește uterul și se elimină menstrual.

Răspuns: e) Tubi drepți, rețea testiculară, canale eferente, canal epididimar

1. Traseul este: tubi contorți → tubi drepți → rețea testiculară → canale eferente → canal epididimar.

• A Primii sunt tubii drepți, nu canalele eferente, care urmează rețelei testiculare.
• B Tubii drepți precedă rețeaua testiculară; primele două segmente sunt inversate.
• C Canalele eferente urmează rețelei testiculare, nu o precedă.
• D Canalele eferente ajung în canalul epididimar; nu urmează după acesta.
• E Traseul este: tubi contorți → tubi drepți → rețea testiculară → canale eferente → canal epididimar.

Răspuns: b) Doi corpi cavernoși și un corp spongios

1. Țesutul erectil penian este organizat într-o pereche de corpi cavernoși, alături de un singur corp spongios.

• A Nu sunt trei corpi cavernoși: unul dintre cele trei corpuri este spongios.
• B Țesutul erectil penian este organizat într-o pereche de corpi cavernoși, alături de un singur corp spongios.
• C Există un singur corp spongios, nu doi.
• D Numerele sunt inversate: sunt doi corpi cavernoși și unul spongios.
• E Există doi corpi cavernoși, nu unul; corpul spongios este unic.

Răspuns: b) În tubii seminiferi contorți din lobulii testiculari.

1. Spermatogeneza poate continua în tubii contorți funcționali din amonte.

• B Spermatogeneza poate continua în tubii contorți funcționali din amonte.
• C Canalele eferente sunt după rețeaua testiculară și după tubii drepți.
• D Rețeaua testiculară primește conținutul tubilor drepți; spermatozoizii se formează în tubii contorți.
• E Tubii drepți aparțin căilor spermatice; producerea spermatozoizilor este atribuită tubilor contorți.

Răspuns: a) Prin canalul ejaculator, format la această confluență.

1. Unirea canalului deferent cu ductul veziculei seminale formează canalul ejaculator.

• A Unirea canalului deferent cu ductul veziculei seminale formează canalul ejaculator.
• B Traseul nu revine la epididim după confluența prostatică.
• C Canalul epididimar este anterior canalului deferent, nu produsul confluenței de la prostată.
• D Ductul veziculei seminale se unește cu canalul deferent, nu devine canal deferent.
• E Uretra este după canalul ejaculator, nu înaintea formării acestuia.