Compuși carbonilici (pag. 75-78)

Răspuns: d) Carbonil, C=O

1. Aldehidele și cetonele conțin grupa carbonil, C=O, caracteristică celor două clase.

• A Aldehidele și cetonele conțin grupa carbonil, C=O, caracteristică celor două clase.
• B Grupa amino, -NH2, nu caracterizează aldehidele și cetonele; ele au grupa carbonil.
• C Nitrilul, -C≡N, nu este grupa lor caracteristică; aldehidele și cetonele au carbonil.
• D Aldehidele și cetonele conțin grupa carbonil, C=O, caracteristică celor două clase.
• E Aldehidele și cetonele conțin grupa carbonil, C=O, caracteristică celor două clase.

Răspuns: d) C=O, cu legătură dublă între carbon și oxigen.

1. Grupa carbonil constă exact dintr-un carbon dublu legat de oxigen, C=O.

• A Fragmentul O-H nu conține carbonul dublu legat de oxigen cerut pentru carbonil.
• B În C-O-C apar legături simple; carbonilul necesită C=O.
• C C=C este o legătură carbon-carbon nesaturată, fără oxigenul necesar carbonilului.
• D Grupa carbonil constă exact dintr-un carbon dublu legat de oxigen, C=O.
• E Legătura simplă C-O nu este grupa carbonil, definită prin C=O.

Răspuns: c) -onă

1. Numele cetonelor se formează cu sufixul -onă adăugat la numele hidrocarburii de proveniență.

• B Sufixul -ină nu este cel al cetonelor; cetonele primesc -onă.
• C Numele cetonelor se formează cu sufixul -onă adăugat la numele hidrocarburii de proveniență.
• D Pentru cetonă, terminația cerută este -onă, nu -al.
• E Sufixul -oic nu este cel al cetonelor; cetonele primesc -onă.

Răspuns: d) Gazoasă

1. În condiții normale formaldehida este o substanță gazoasă.

• A Formaldehida este gazoasă, nu lichid vâscos.
• B Formaldehida este gaz în condiții normale; lichidul foarte volatil este acetona.
• C Formaldehida este gazoasă, nu solidă.
• D În condiții normale formaldehida este o substanță gazoasă.
• E Acetaldehida este lichidă, dar formaldehida este gazoasă, deci nu sunt în aceeași stare.

Răspuns: b) Y poate participa astfel; X nu are un asemenea hidrogen.

1. Y are un H pe carbonul vecin carbonilului, deci poate participa printr-un H alfa; X nu are carbon vecin.

• A Grupa carbonil singură nu garantează existența unui carbon vecin cu H.
• B Y are un H pe carbonul vecin carbonilului, deci poate participa printr-un H alfa; X nu are carbon vecin.
• D H alfa trebuie să fie legat de carbonul vecin carbonilului, nu de oxigen.
• E Sursa definește hidrogeni alfa tocmai în vecinătatea carbonilului; Y îi are.

Răspuns: a) Rolul este definit prin participarea hidrogenului alfa.

1. Componenta metilenică este definită prin participarea H alfa, inclusiv când acesta aparține unui metil vecin carbonilului.

• A Componenta metilenică este definită prin participarea H alfa, inclusiv când acesta aparține unui metil vecin carbonilului.
• B Carbonul unui metil vecin carbonilului este alfa, iar atomii săi de H sunt hidrogeni alfa.
• C Poziția alfa este esențială; un H aflat oriunde în moleculă nu definește această componentă.
• D Participarea prin H alfa definește componenta metilenică; cea carbonilică participă prin carbonil.
• E Participarea prin funcțiunea carbonil definește rolul carbonilic, nu rolul metilenic prin H alfa.

Răspuns: e) Produsul aldehidic poate reduce ionii de argint la metal.

1. Produsul aldehidic este reducător și poate reduce Ag(I) din complexul amoniacal la Ag metalic.

• A Aldehida nu transformă argintul în cupru; Tollens depune Ag metalic.
• B Alcoolul primar oxidat blând dă aldehidă, iar Ag+ este redus la Ag, nu invers.
• C Aldehida cedează electroni și este reducătorul; Ag+ primește electroni și este oxidantul.
• D Produsul carbonilic este aldehidă, nu alcool secundar, iar Tollens participă la o reacție redox.
• E Produsul aldehidic este reducător și poate reduce Ag(I) din complexul amoniacal la Ag metalic.

Răspuns: e) Denumirea uzuală indică acidul de origine al numelui, fără a schimba clasa produsului.

1. Aldehida acetică este denumirea uzuală a etanalului, construită pornind de la numele acidului acetic.

• A Etanalul aparține aldehidelor și păstrează grupa carbonil indiferent de denumirea uzuală.
• C Alcoolul primar etanol conduce la aldehidă la oxidare blândă; cetona corespunde alcoolilor secundari.
• D Produsul specificat este etanal, rezultat prin oxidarea blândă a alcoolului primar, nu acidul final.
• E Aldehida acetică este denumirea uzuală a etanalului, construită pornind de la numele acidului acetic.

Răspuns: b) Octanalul

1. În tabel, octanalul este indicat ca insolubil în apă.

• B În tabel, octanalul este indicat ca insolubil în apă.
• C Metanalul este solubil în orice proporție (∞).
• D Propanona este solubilă în orice proporție (∞).
• E Etanalul este solubil în orice proporție (∞).

Răspuns: e) Reducere

1. Când hidrogenul se adaugă unei legături multiple eterogene, transformarea se încadrează la reduceri.

• A Textul numește adiția hidrogenului reacție de reducere, nu esterificare.
• B Textul numește adiția hidrogenului reacție de reducere, nu crotonizare.
• C Când hidrogenul se adaugă unei legături multiple eterogene, transformarea se încadrează la reduceri.
• D Textul numește adiția hidrogenului reacție de reducere, nu condensare.
• E Când hidrogenul se adaugă unei legături multiple eterogene, transformarea se încadrează la reduceri.

Răspuns: a) propan < propanonă < propan-1-ol

1. Relația indicată plasează hidrocarbura înaintea compusului carbonilic și apoi alcoolul: propan < propanonă < propan-1-ol.

• A Relația indicată plasează hidrocarbura înaintea compusului carbonilic și apoi alcoolul: propan < propanonă < propan-1-ol.
• B În comparația dată, alcoolul fierbe la o temperatură mai mare decât compusul carbonilic.
• C Hidrocarbura ocupă prima poziție în ordinea crescătoare, înaintea compusului carbonilic și a alcoolului.
• D Ordinea este răsturnată: alcoolul are punctul cel mai mare, iar hidrocarbura cel mai mic.

Răspuns: a) X formează cianhidrină, iar Y formează cetol.

1. Prin adiția HCN se obține cianhidrină, iar condensarea cetonei în mediu bazic formează un cetol.

• A Prin adiția HCN se obține cianhidrină, iar condensarea cetonei în mediu bazic formează un cetol.
• B În X are loc adiția de HCN, iar în Y condensarea bazică; nu sunt oxidare la acid sau hidrogenare.
• C În X, adiția HCN formează o cianhidrină; Y este cazul descris prin formarea unui cetol.
• D HCN se adaugă la acetonă și formează cianhidrină; condensarea bazică oprită la cetonă-alcool dă cetol.
• E În Y, condensarea cetonei în mediu bazic formează cetol, nu cianhidrină.

Răspuns: b) Octanalul este indicat ca insolubil în apă.

1. Tabelul indică octanalul ca insolubil la 25°C, în timp ce formolul este o soluție apoasă de formaldehidă.

• A Formolul este definit ca soluție apoasă de formaldehidă 40%, nu soluție alcoolică de octanal.
• B Tabelul indică octanalul ca insolubil la 25°C, în timp ce formolul este o soluție apoasă de formaldehidă.
• C Formolul este soluție apoasă de formaldehidă, nu de octanal.
• D Tabelul indică solubilități finite pentru propanal și butanal, iar octanalul este indicat insolubil.
• E Formolul conține formaldehidă; octanalul propus ca înlocuitor este indicat ca insolubil în apă.

Răspuns: d) HCN formează o cianhidrină, iar hidrogenul produce o reducere.

1. HCN se adaugă la carbonil cu formare de cianhidrină; H2 adăugat la carbonil îl reduce.

• A HCN dă cianhidrină; adiția hidrogenului este denumită reducere, nu formare de cianhidrină.
• B HCN nu produce crotonizare, iar adiția H2 este reducere, nu oxidare.
• C HCN dă cianhidrină, iar adiția hidrogenului la C=O este reducere; denumirile sunt inversate.
• D HCN se adaugă la carbonil cu formare de cianhidrină; H2 adăugat la carbonil îl reduce.
• E Reacțiile indicate sunt formarea cianhidrinei cu HCN și reducerea prin adiție de hidrogen.

Răspuns: a) Propanona poate trece în faza apoasă, în timp ce octanalul este indicat insolubil.

1. La 25°C propanona poate îmbogăți faza apoasă, iar octanalul este clasificat ca insolubil în tabel.

• A La 25°C propanona poate îmbogăți faza apoasă, iar octanalul este clasificat ca insolubil în tabel.
• B Tabelul dă solubilități diferite pentru propanonă și octanal, deși ambele conțin carbonil.
• C Propanona este miscibilă cu apă, deși este compus organic.
• D Metanalul este indicat miscibil, iar octanalul insolubil; sufixul comun nu le echivalează solubilitatea.
• E Tabelul indică octanalul insolubil și propanona miscibilă cu apă la temperatura dată.

Răspuns: d) Comparația între clase nu stabilește ordinea celor două cetone.

1. O comparație între clase nu ordonează două substanțe din aceeași clasă.

• A Comparația nu obligă vreuna dintre cetone să aibă o temperatură de fierbere mai mare decât cea a alcoolului corespunzător.
• D O comparație între clase nu ordonează două substanțe din aceeași clasă.
• E Relația dintre clase nu impune egalitatea temperaturilor de fierbere ale celor două cetone.

Răspuns: e) Adiția la carbonil nu demonstrează existența unui hidrogen alfa.

1. Reactivitatea carbonilului la HCN nu arată că există hidrogen alfa.

• A Formarea unei cianhidrine nu cere un hidrogen alfa.
• B O reacție a lui X nu schimbă retroactiv structura inițială a lui X.
• D Adiția HCN și rolul metilenic au cerințe structurale diferite.
• E Reactivitatea carbonilului la HCN nu arată că există hidrogen alfa.

Răspuns: a) 50 g apă.

1. La saturație, 12,8 g butanonă necesită 50 g apă; pot fi îndepărtate 50 g apă.

• A La saturație, 12,8 g butanonă necesită 50 g apă; pot fi îndepărtate 50 g apă.
• B După îndepărtarea a 25 g rămân 75 g apă, încă peste necesarul de saturație de 50 g.
• C După îndepărtarea a 36 g rămân 64 g apă și soluția este încă nesaturată.
• D Îndepărtarea a 75 g ar lăsa numai 25 g apă, depășind pragul de saturație.
• E Îndepărtarea a 64 g ar lăsa 36 g de apă, o cantitate insuficientă pentru toată butanona în faza apoasă.

Răspuns: e) 0,07 mol propanonă.

1. Fiecare alicotă conține 0,07 mol propanonă.

• A 0,10 mol este cantitatea totală de etanal și propanonă, nu cea de propanonă singură.
• B 0,04 mol ar rezulta dacă 0,06 mol Ag ar fi confundat cu 0,06 mol etanal.
• C 0,03 mol este cantitatea de etanal, nu cea de propanonă.
• D 0,06 mol este cantitatea de argint format, nu cea de propanonă.
• E Fiecare alicotă conține 0,07 mol propanonă.