Test admitere liceu militar 2026, varianta 2

Tiparul textual predominant identificat în textul dat este

O idee identificată în textul dat este:

Din punct de vedere stilistic, în secvența „Fântâna cânta, și pe apa havuzului împresurat de teii înalți, sădiți laolaltă și crescuți ca niște frați gemeni, nuferii pali stăteau neclintiți” există:

Numărul literelor este egal cu numărul sunetelor în toate cuvintele din seria:

Cuvintele subliniate în secvența „Umbrarele se întunecau și minunatele flori înviorate de rouă îmbălsămau mai tare, ca și sufletele noastre după un plâns tăcut” s-au format, în ordine, prin:

Valorile morfologice ale cuvintelor subliniate în secvența „Imensul mister ce învăluie lumea plantelor câte nu ne-a spus nouă!” sunt, în ordine:

Cuvintele subliniate în secvența „Stâlpi albi îi sprijineau bătrâna streașină plină de cuiburi și perdelele de salcâm albastru o înfloreau întotdeauna.” se află, în ordine, în cazul

Cuvintele subliniate în secvența „De Fata din Dafin ne era dor nouă, și câte nopți n-au crescut și n-au scăzut deasupra capetelor noastre.” au, în ordine, funcție sintactică de:

În fraza „Spre el ne aținteam ochii la orice zgomot, așteptând ca închisoarea de lemn să se deschidă și albaștrii ei ochi luminoși să lumineze întunericul.” există:

Este scrisă corect secvența:

Rezultatul calculului $\left(\dfrac{1}{5}+\dfrac{1}{2}-\dfrac{1}{10}\right)\cdot 5$ este egal cu:

Dacă $\dfrac{2}{5}=\dfrac{a}{10}$, atunci $a$ este egal cu:

Mulțimea $\{x\in\mathbb{Z} \mid -2\le x<2\}$ este egală cu:

Se consideră numerele reale $a=\sqrt{3}-1$ și $b=\sqrt{3}+1$. Numărul $N=ab-2$ este egal cu:

Soluția ecuației $3(x-2)+2x=4$ este egală cu:

După ce în prima zi a cheltuit o treime din suma pe care o avea, iar în a doua zi a cheltuit $10$ lei, unui elev i-a rămas $25\%$ din suma inițială. Suma pe care elevul a avut-o la început este egală cu:

Se consideră funcția $f:\mathbb{R}\to\mathbb{R}$, $f(x)=x-4$. Rezultatul calculului $f(0)\cdot f(2)\cdot f(4)\cdot f(6)\cdot f(8)$ este egal cu:

Se consideră funcția $f:\mathbb{R}\to\mathbb{R}$, $f(x)=3-x$. În sistemul de axe ortogonale $xOy$ considerăm punctul $C(-3, 0)$. Notăm cu $A$ și $B$ punctele de intersecție a graficului funcției $f$ cu axele $Ox$, respectiv $Oy$. Aria triunghiului $ABC$ este egală cu:

Descompunerea în factori a expresiei $(2x-1)^2-9$ este:

Se consideră expresia $E(x)=\left(\dfrac{3}{x+1}-\dfrac{2}{x-1}+\dfrac{5}{x^2-1}\right):\dfrac{x}{2x+2}$, unde $x$ este număr real, $x\ne -1$, $x\ne 0$, $x\ne 1$. Numărul elementelor mulțimii $\{m\in\mathbb{Z} \mid E(m) \text{ este număr natural}\}$ este egal cu:

Catetele unui triunghi dreptunghic sunt de $6\text{ cm}$ și $8\text{ cm}$. Ipotenuza acestui triunghi este de:

Două dintre unghiurile unui triunghi au măsurile de $40^\circ$, respectiv $60^\circ$. Cel de-al treilea unghi al acestui triunghi are măsura de:

Un dreptunghi cu lățimea de $4\text{ cm}$ este înscris într-un cerc de rază $3\text{ cm}$. Lungimea acestui dreptunghi este egală cu:

Se consideră paralelogramul $ABCD$, cu $AB=5\text{ cm}$, $AD=4\text{ cm}$ și $\angle BAD=30^\circ$. Aria paralelogramului $ABCD$ este egală cu:

Se consideră trapezul isoscel $ABCD$, cu baza mică $CD=4\text{ cm}$, $AD=5\sqrt{2}\text{ cm}$ și $\angle ABC=45^\circ$. Notăm cu $E$ intersecția prelungirilor laturilor neparalele ale trapezului. Aria triunghiului $ABE$ este egală cu:

Se consideră un cub cu latura de $3\text{ cm}$. Aria totală a cubului este egală cu:

Un con circular drept are generatoarea de $10\text{ cm}$ și raza bazei de $6\text{ cm}$. Volumul acestui con este egal cu:

Într-o piramidă patrulateră regulată, latura bazei este egală cu apotema piramidei. Știind că înălțimea piramidei este de $4\sqrt{3}\text{ cm}$, aria laterală a acestei piramide este egală cu:

Se consideră prisma dreaptă $ABCA'B'C'$, cu baza triunghiul echilateral $ABC$, înălțimea $AA'=10\text{ cm}$ și $AB=10\sqrt{2}\text{ cm}$. Unghiul dreptelor $BC'$ și $CA'$ are măsura egală cu:

Se consideră cubul $ABCDA'B'C'D'$, cu $AB=20\text{ cm}$. Punctele $M$ și $N$ sunt mijloacele muchiilor $BC$, respectiv $A'D'$. Distanța dintre planele paralele $(A'AM)$ și $(CC'N)$ este egală cu: