Sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile (partea 2)
12 grile originale la sesizarea înaltei curți de casație și justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, după Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010). Fiecare are răspunsul și o explicație a soluției.
Pe această pagină: art. 521, art. 519, art. 520, art. 514, art. 516, art. 518, art. 522, art. 517.
Grile originale PotiDe10, scrise după bibliografia oficială. Fiecare e rezolvată a doua oară, independent, și verificată pe eșantion la fiecare lot. Ai găsit o greșeală? Spune-ne. Cum facem grilele
1.1 p
Dezlegarea dată prin hotărârea prealabilă devine obligatorie:
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C
- Hai să legăm fiecare afirmație de regula legală. A este momentul obligativității generale. B indică un moment fără relevanță legală. C este efectul față de instanța sesizantă.
- A Pentru celelalte instanțe, efectul obligatoriu începe la publicarea în Monitorul Oficial, Partea I.
- B Executarea litigiului nu condiționează obligativitatea; reperele sunt pronunțarea pentru sesizantă și publicarea în general.
- C Instanța care a cerut dezlegarea este ținută de aceasta de la pronunțarea deciziei.
2.1 p
Un tribunal care judecă în ultimă instanță verifică dacă poate cere o hotărâre prealabilă asupra unei chestiuni de drept de care depinde fondul. Care împrejurare împiedică sesizarea pe această cale?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A
- Sesizarea presupune, între alte cerințe, ca Înalta Curte să nu fi statuat asupra chestiunii de drept.
- A Sesizarea presupune o chestiune nouă asupra căreia Înalta Curte nu a statuat; existența unei dezlegări anterioare împiedică această cale.
- B Absența unui recurs în interesul legii în curs este o condiție favorabilă admisibilității, nu un impediment.
- C Un complet al tribunalului poate sesiza Înalta Curte dacă judecă în ultimă instanță și sunt îndeplinite celelalte condiții ale hotărârii prealabile.
3.1 p
Instanța dispune legal sesizarea Înaltei Curți pentru o hotărâre prealabilă. Există și alte cauze similare aflate pe rol. Care afirmații descriu efectele sesizării asupra judecății?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, C
- Cauza de origine se suspendă prin încheierea de sesizare, iar suspendarea celorlalte cauze similare este facultativă.
- A Înregistrarea sesizării nu suspendă obligatoriu toate cauzele similare; legea prevede numai posibilitatea suspendării lor.
- B Pentru celelalte cauze similare aflate pe rol, suspendarea până la soluționarea sesizării este facultativă.
- C Încheierea de sesizare suspendă obligatoriu cauza care a generat sesizarea până la pronunțarea hotărârii prealabile.
4.1 p
Unei persoane fizice, parte în cauza care a generat sesizarea pentru o hotărâre prealabilă, i se comunică raportul asupra chestiunii de drept. Ea dorește să depună un punct de vedere. Care variantă respectă procedura specială?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A
- Punctul de vedere asupra raportului se depune în scris, prin avocat, în cel mult 15 zile de la comunicare.
- A Pentru persoana fizică, procedura specială permite punctul de vedere scris prin avocat în cel mult 15 zile de la comunicarea raportului.
- B Termenul curge de la comunicarea raportului și este de cel mult 15 zile; textul cere depunerea prin avocat, nu personal după pronunțarea deciziei.
- C Punctul de vedere după comunicarea raportului se depune în scris, prin avocat pentru persoana fizică, în cel mult 15 zile, nu oral și în 30 de zile.
5.1 p
Înalta Curte este învestită cu o sesizare pentru dezlegarea unei chestiuni de drept. Care este regula specială privind citarea părților și termenul de judecare?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B
- Sesizarea se judecă fără citarea părților și în cel mult trei luni de la data învestirii Înaltei Curți.
- A Durata indicată este corectă, dar procedura specială prevede judecarea fără citarea părților.
- B Sesizarea pentru hotărâre prealabilă se judecă fără citarea părților, în maximum trei luni de la învestire.
- C Lipsa citării este corectă, însă termenul maxim este de trei luni de la învestire, nu șase luni.
6.1 p
Înalta Curte pronunță o decizie asupra unei sesizări pentru hotărâre prealabilă. Cum se diferențiază momentul obligativității dezlegării pentru instanța care a sesizat-o de momentul obligativității generale?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: C
- Instanța care a cerut dezlegarea este legată de ea de la pronunțare; obligativitatea generală începe la publicarea în Monitorul Oficial.
- A Varianta inversează momentele legale: instanța de sesizare este obligată de la pronunțare, iar regula generală operează de la publicare.
- B Comunicarea raportului nu face obligatorie dezlegarea. Aceasta obligă instanța de sesizare de la pronunțare și celelalte instanțe de la publicare.
- C Regula distinge pronunțarea, pentru instanța care a solicitat dezlegarea, de publicarea în Monitorul Oficial, pentru obligativitatea generală.
7.1 p
Care dintre următoarele persoane sau organe au îndatorirea să ceară Înaltei Curți de Casație și Justiție să se pronunțe prin recurs în interesul legii?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A
- Avocatul Poporului este unul dintre titularii cererii de recurs în interesul legii.
- A Avocatul Poporului este enumerat printre titularii îndatoririi de a sesiza Înalta Curte.
- B Consiliul Superior al Magistraturii nu figurează în enumerare; din oficiu acționează procurorul general.
- C Părțile procesului nu sunt incluse în enumerarea limitativă a titularilor.
8.1 p
Cum este alcătuit completul care judecă recursul în interesul legii atunci când problema de drept intră în competența unei singure secții a Înaltei Curți?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: C
- Completul are 20 de judecători, 14 din secția competentă și câte 2 din celelalte, iar președinte este președintele sau un vicepreședinte al Înaltei Curți.
- A Completul este prezidat de președintele Înaltei Curți sau de un vicepreședinte, nu de președintele secției.
- B Câte 5 judecători din fiecare secție se desemnează doar când problema nu intră în competența niciunei secții.
- C Completul cuprinde conducerea Înaltei Curți și președinții de secții, plus 20 de judecători: 14 din secția competentă și câte 2 din celelalte.
9.1 p
O decizie în interesul legii interpretează o dispoziție care este ulterior abrogată. Care afirmație este corectă?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A
- Decizia în interesul legii încetează la data modificării, abrogării sau constatării neconstituționalității dispoziției interpretate.
- A Decizia își încetează aplicabilitatea la data abrogării dispoziției interpretate.
- B Încetarea operează prin abrogare, fără a depinde de vreo hotărâre contrară.
- C Textul nu prevede niciun termen de 5 ani; încetarea are loc la data abrogării.
10.1 p
În care dintre următoarele cazuri se poate face contestația privind încălcarea dreptului la soluționarea procesului într-un termen optim și previzibil?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B
- Contestația privind tergiversarea se poate face, între altele, când un termen legal s-a împlinit fără rezultat.
- A Respingerea unei probe nu figurează printre cazurile limitativ enumerate.
- B Cazul 1 din art. 522 alin. (2) acoperă împlinirea fără rezultat a termenului legal de pronunțare.
- C Contestația privește durata procesului, nu soluția pe fond; nemulțumirea față de fond nu este printre cazurile enumerate.
11.1 p
Cum este alcătuit, în afara președintelui sau vicepreședintelui și a președinților de secții, completul care judecă un recurs în interesul legii, când problema de drept intră în competența unei secții a Înaltei Curți?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: C
- Completul are 20 de judecători: 14 din secția competentă și câte 2 din celelalte secții.
- A Câte 5 judecători din fiecare secție se desemnează doar când problema nu intră în competența niciunei secții.
- B Din cei 20, numai 14 sunt din secția competentă, iar restul câte 2 din celelalte secții.
- C Completul cuprinde 20 de judecători: 14 din secția competentă și câte 2 din celelalte secții.
12.1 p
Înalta Curte a admis un recurs în interesul legii. Care afirmație privind efectele deciziei este corectă?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A
- Decizia nu afectează hotărârile examinate și părțile; dezlegarea este obligatorie de la publicarea în Monitorul Oficial.
- A Decizia se pronunță numai în interesul legii, fără efecte asupra hotărârilor examinate sau a părților.
- B Decizia nu are efecte asupra hotărârilor examinate și nici asupra situației părților.
- C Dezlegarea devine obligatorie de la publicarea în Monitorul Oficial, nu de la pronunțare.
← ÎnapoiSesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabileIdeile cheie: hotărârea prealabilă iccj
Alte capitole
Statutul profesional al avocatului stagiarSuspendarea executării pedepsei sub supraveghereSuspendarea și încetarea calității de avocat.
Vrei să-ți scriem când apare ceva nou pentru examenul de barou?
Îți scriem când punem subiecte oficiale noi explicate, în ziua examenului cu grila și rezultatele și, rar, când avem nevoie de ajutorul tău. Cel mult 2 emailuri pe lună, plus zilele de examen. Doar despre examenul de barou.
Gata! Ți-am trimis un email de confirmare. Dacă nu-l vezi, uită-te și în Promoții sau Spam.