Infracțiuni contra familiei (partea 2)

11 grile originale la infracțiuni contra familiei, după Codul penal (Legea nr. 286/2009). Fiecare are răspunsul și o explicație a soluției.

Pe această pagină: art. 16, art. 378, art. 379.

Grile originale PotiDe10, scrise după bibliografia oficială. Fiecare e rezolvată a doua oară, independent, și verificată pe eșantion la fiecare lot. Ai găsit o greșeală? Spune-ne. Cum facem grilele

1.1 p

Pensia de întreținere stabilită judecătorește nu este plătită timp de patru luni, dintr-o imposibilitate reală de plată. Este stabilit că debitorul nu a acționat cu rea-credință. Care afirmație este corectă pentru art. 378 alin. (1) lit. c)?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. Durata neplății și reaua-credință sunt condiții cumulative; imposibilitatea reală de plată, cu reaua-credință exclusă, nu satisface textul.
  • A Stabilirea judiciară a pensiei și reaua-credință la neplată sunt condiții distincte; titlul nu dovedește singur reaua-credință.
  • B Durata de minimum trei luni și reaua-credință sunt condiții cumulative; patru luni de neplată nu suplinesc reaua-credință.
  • C În lipsa relei-credințe stabilite expres în speță, modalitatea de la lit. c) nu este realizată, indiferent de cele patru luni.

2.1 p

Persoana condamnată pentru o infracțiune nu execută, cu rea-credință, prestațiile periodice stabilite prin hotărâre judecătorească pentru cei îndreptățiți la întreținere din partea victimei. Ce relevanță are faptul că debitorul nu este rudă cu beneficiarii?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. Art. 378 alin. (2) privește tocmai neexecutarea cu rea-credință de către condamnat a prestațiilor pentru cei întreținuți de victima infracțiunii.
  • A Prestațiile periodice judiciare datorate de condamnat sunt prevăzute expres la alin. (2).
  • B Beneficiarii sunt cei îndreptățiți la întreținere din partea victimei; textul nu cere ca ei să fie membri ai familiei condamnatului.
  • C Alin. (2) incriminează distinct neexecutarea cu rea-credință a prestațiilor judiciare datorate de condamnat persoanelor întreținute de victimă, fără cerința rudeniei cu debitorul.

3.1 p

Beneficiarul întreținerii este adult și are capacitate deplină. În privința faptelor de abandon de familie de la art. 378, ce modalitate de punere în mișcare a acțiunii penale prevede regula specială?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. Art. 378 alin. (3) stabilește plângerea prealabilă pentru abandonul de familie, fără a separa modalitățile după distincțiile propuse.
  • A Alin. (3) cere plângere prealabilă și pentru neîndeplinirea obligației legale; nu diferențiază această modalitate.
  • B Regula specială a plângerii prealabile se aplică și modalității alungării, fără excepția propusă.
  • C Pentru persoana vătămată adultă cu capacitate deplină, regula specială este punerea în mișcare la plângerea sa prealabilă.

4.1 p

Inculpatul cercetat pentru abandon de familie își îndeplinește integral obligațiile înainte de terminarea urmăririi penale. Ce efect special prevede art. 378?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. Îndeplinirea obligațiilor înainte de terminarea urmăririi penale atrage nepedepsirea potrivit art. 378 alin. (4).
  • A Îndeplinirea integrală înainte de terminarea urmăririi penale activează cauza specială de nepedepsire.
  • B Efectul prevăzut este nepedepsirea, nu reducerea limitelor la jumătate.
  • C Textul permite îndeplinirea obligațiilor după consumare, cu condiția ca aceasta să aibă loc înainte de terminarea urmăririi penale.

5.1 p

După terminarea urmăririi penale, dar înainte de rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare pentru abandon de familie, inculpatul își îndeplinește integral obligațiile. Cum operează regula specială?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. Plata în intervalul descris activează art. 378 alin. (5), nu nepedepsirea rezervată plății înainte de terminarea urmăririi penale.
  • A Textul obligă instanța să aplice beneficiul corespunzător și când condițiile generale nu sunt îndeplinite; plata integrală în termen nu poate fi ignorată.
  • B Nepedepsirea de la alin. (4) cere îndeplinirea înainte de terminarea urmăririi penale; termenul nu se prelungește până la definitivare.
  • C Îndeplinirea integrală până la definitivarea condamnării impune, după caz, amânarea aplicării ori suspendarea sub supraveghere, chiar dacă lipsesc condițiile generale.

6.1 p

Minorul este încredințat potrivit legii mătușii sale. Tatăl îl reține fără consimțământul mătușii, în condițiile art. 379 alin. (1). Ce relevanță are faptul că persoana căreia i-a fost încredințat copilul nu este celălalt părinte?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. Art. 379 alin. (1) include reținerea de către părinte fără acordul persoanei căreia i-a fost încredințat minorul potrivit legii, chiar dacă aceasta nu este celălalt părinte.
  • A Textul include alternativ consimțământul persoanei căreia minorul i-a fost încredințat legal, chiar dacă aceasta nu este părinte.
  • B Mătușa este persoana căreia minorul i-a fost încredințat potrivit legii; lipsa consimțământului ei intră în alin. (1).
  • C Calitatea de tată îndeplinește cerința autorului și nu permite reținerea fără consimțământul persoanei căreia copilul i-a fost încredințat legal.

7.1 p

Bunica, persoana căreia minorul i-a fost încredințat judecătorește spre creștere și educare, îl împiedică repetat pe tată să aibă legături personale cu copilul în condițiile convenite de părți. Care afirmație este corectă?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. Autorul de la alin. (2) este persoana căreia i s-a încredințat judecătorește minorul; condițiile legăturilor pot fi stabilite și de părți.
  • A Autor poate fi persoana căreia copilul i-a fost încredințat judecătorește, inclusiv bunica, iar condițiile legăturilor pot fi convenite de părți; împiedicarea este repetată.
  • B Textul recunoaște alternativ condițiile stabilite de părți sau de organul competent; nu cere exclusiv un program judiciar.
  • C Alin. (2) cere încredințarea judecătorească spre creștere și educare, nu calitatea de părinte a autorului.

8.1 p

Persoana care nu este părinte, dar căreia minorul i-a fost încredințat judecătorește, refuză o singură dată contactul convenit al tatălui cu copilul. Refuzul este izolat și nu face parte dintr-o conduită repetată. Ce rezultă pentru art. 379 alin. (2)?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. Art. 379 alin. (2) cere împiedicarea în mod repetat; existența unui program nu transformă un refuz izolat în repetare.
  • A Existența programului nu transformă refuzul izolat în împiedicare repetată; cerința privește conduita autorului.
  • B Alin. (1) presupune reținerea de către un părinte a propriului copil minor; autorul din speță nu este părinte, iar refuzul nu dobândește automat această încadrare.
  • C Refuzul unic, precizat ca izolat, nu îndeplinește cerința legală a împiedicării în mod repetat.

9.1 p

Ce regulă specială prevede art. 379 pentru punerea în mișcare a acțiunii penale în cazul reținerii minorului și al împiedicării repetate a legăturilor personale?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. Art. 379 alin. (3) stabilește plângerea prealabilă ca regulă specială, fără distincția dintre cele două modalități.
  • A Regula specială din alin. (3) se aplică ambelor modalități incriminate în art. 379.
  • B Regula plângerii prealabile privește și împiedicarea repetată a legăturilor personale.
  • C Alin. (3) cere plângere prealabilă și pentru reținerea minorului; nu stabilește urmărirea din oficiu a acesteia.

10.1 p

Părinții o lasă temporar pe fiica lor în grija mătușii Ruxandra, printr-o înțelegere privată. Nu există o hotărâre judecătorească de încredințare. Ruxandra îl împiedică repetat pe tată să aibă legături personale cu copilul potrivit programului convenit de părinți. Care afirmație privind art. 379 alin. (2) C. pen. este corectă?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. A: Programul legăturilor poate fi stabilit de părți sau de organul competent. Această alternativă nu trebuie confundată cu hotărârea cerută pentru încredințarea minorului. B: Condiția specială privind autorul modalității de la alin. (2) lipsește expres în situația descrisă. C: Pentru persoana care împiedică repetat legăturile, art. 379 alin. (2) cere încredințarea minorului prin hotărâre judecătorească. Acordul privat nu îndeplinește această cerință.
  • A Condițiile legăturilor personale pot fi stabilite de părți sau de organul competent. Cerința hotărârii judecătorești privește încredințarea minorului, nu obligatoriu programul legăturilor.
  • B Lipsește hotărârea judecătorească de încredințare cerută expres de alin. (2). Împiedicarea repetată a legăturilor nu suplinește această condiție privind autorul.
  • C Pentru autorul modalității din alin. (2), încredințarea minorului spre creștere și educare trebuie să rezulte dintr-o hotărâre judecătorească. Înțelegerea privată cu mătușa nu satisface cerința.

11.1 p

Tudor, adult cu capacitate deplină, cunoaște la 1 aprilie 2026 săvârșirea abandonului de familie prin neplata cu rea-credință a pensiei datorate lui. Infracțiunea este deja consumată la acea dată. Neplata continuă, iar Tudor depune plângerea la 5 august. Nu există un temei special de amânare a începutului termenului. Care afirmație este corectă?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. A: HP nr. 2/2020, inclusă în notele art. 378 și art. 296 C. proc. pen., permite începutul termenului în cursul activității infracționale, la cunoașterea faptei. Nu trebuie așteptată epuizarea.

    B: Pentru victima adultă cu capacitate deplină, termenul procedural de 3 luni curge de la cunoașterea faptei. În situația dată, reperul este 1 aprilie, iar continuarea neplății nu îl mută la o dată ulterioară.

    C: Cele 3 luni de neplată cerute de incriminare și termenul de 3 luni pentru plângere sunt instituții diferite. Termenul procedural începe la cunoașterea faptei consumate, nu este deja parcurs prin neplata anterioară.
  • A Pentru victima majoră cu capacitate deplină, termenul curge de la cunoașterea faptei consumate. Continuarea neplății nu amână începutul până la epuizare, astfel că termenul începuse la 1 aprilie.
  • B Tudor cunoaște la 1 aprilie o infracțiune deja consumată, deci de atunci curge termenul de 3 luni pentru plângere. Conform HP nr. 2/2020 din note, cunoașterea poate interveni între consumare și epuizare, fără a aștepta încetarea neplății.
  • C Cele 3 luni de neplată sunt durata cerută pentru consumarea faptei din art. 378 alin. (1) lit. c). Termenul procedural distinct de 3 luni începe abia când victima află despre faptă, aici la 1 aprilie, și nu era deja epuizat la acea dată.

← ÎnapoiInfracțiuni contra familieiIdeile cheie: infracțiuni contra familiei

Alte capitole

Infracțiuni contra integrității corporale sau sănătățiiInfracțiuni contra înfăptuirii justițieiInfracțiuni contra libertății persoanei