Încetarea obligațiilor (partea 2)

11 grile originale la încetarea obligațiilor, după Codul civil (Legea nr. 287/2009). Fiecare are răspunsul și o explicație a soluției.

Pe această pagină: art. 1621, art. 1624, art. 1628, art. 1629, art. 1632, art. 1633, art. 1634, art. 1620.

Grile originale PotiDe10, scrise după bibliografia oficială. Fiecare e rezolvată a doua oară, independent, și verificată pe eșantion la fiecare lot. Ai găsit o greșeală? Spune-ne. Cum facem grilele

1.1 p

În materia compensației și a fideiusiunii, care afirmație este corectă?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. Fideiusorul poate opune în compensație creanța debitorului principal față de creditor. Debitorul principal nu poate folosi în același mod creanța fideiusorului.
  • A Regula nu este reciprocă: debitorul principal nu se poate libera invocând ceea ce creditorul datorează fideiusorului.
  • B Dreptul fideiusorului de a opune creanța debitorului principal este recunoscut direct de lege, fără a cere dobândirea creanței prin cesiune.
  • C Fideiusorul are dreptul să opună în compensație creanța debitorului principal împotriva creditorului obligației garantate.

2.1 p

Datoria și creanța ajung în patrimoniul aceleiași persoane, dar aparțin unor mase de bunuri diferite. Ce efect produce această situație asupra confuziunii?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. Confuziunea nu operează când datoria și creanța se găsesc în același patrimoniu, dar în mase de bunuri diferite.
  • A Deși creanța și datoria aparțin aceleiași persoane, masele de bunuri sunt diferite, ceea ce exclude confuziunea.
  • B Apartenența la același patrimoniu nu este suficientă: situarea datoriei și creanței în mase diferite împiedică expres confuziunea.
  • C Legea exclude confuziunea între mase de bunuri diferite; nu prevede o stingere proporțională cu valoarea masei mai mici.

3.1 p

O obligație s-a stins prin confuziune, iar ulterior dispare cauza care a determinat reunirea calităților de creditor și debitor. Care este efectul asupra obligației?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. Dispariția cauzei care a determinat confuziunea face să renască obligația cu efect retroactiv.
  • A Obligația renaște cu efect retroactiv, astfel că efectul nu se limitează la perioada de după dispariția cauzei confuziunii.
  • B Obligația renaște prin dispariția cauzei confuziunii; nu este necesară încheierea unei novații.
  • C Dispariția cauzei care a reunit calitățile de creditor și debitor determină renașterea retroactivă a obligației.

4.1 p

Creditorul îl liberează pe debitor de o datorie, fără să stipuleze că remiterea ar privi doar o parte din ea. Ce întindere are remiterea?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. Remiterea de datorie este totală dacă nu se stipulează contrariul.
  • A Legea stabilește direct întinderea totală a remiterii în lipsa unei stipulații contrare; efectul nu depinde de o cotă stabilită de instanță.
  • B În lipsa unei stipulații contrare, remiterea privește întreaga datorie, fără limitare la partea deja exigibilă.
  • C Creditorul a liberat debitorul fără să limiteze remiterea, deci aceasta este totală potrivit regulii legale.

5.1 p

Creditorul renunță expres la ipoteca ce garanta o creanță, fără să declare remiterea datoriei. Ce concluzie permite Codul civil despre creanță?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. Renunțarea la un privilegiu sau la o ipotecă nu prezumă remiterea datoriei aferente creanței garantate.
  • A Renunțarea la ipotecă nu prezumă remiterea creanței nici în limita valorii imobilului; pierderea garanției nu dovedește o asemenea stingere.
  • B Renunțarea expresă privește garanția ipotecară și nu permite prezumarea unei remiteri a creanței garantate.
  • C Codul exclude expres prezumția remiterii creanței întemeiată pe simpla renunțare la ipotecă.

6.1 p

Care afirmații despre remiterea de datorie și fideiusiune sunt corecte?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B, C

  1. Remiterea către debitorul principal îi liberează și pe cei ținuți pentru el. Remiterea către fideiusor nu stinge datoria principală, iar prestația plătită pentru exonerare se impută asupra datoriei în limita valorii sale.
  • A Remiterea acordată fideiusorului nu se extinde asupra debitorului principal, care rămâne obligat.
  • B Remiterea făcută debitorului principal îl liberează și pe fideiusor, care garantează acea datorie.
  • C Prestația primită de creditor pentru exonerarea fideiusorului reduce datoria în valoarea sa și profită în această măsură debitorului principal și celorlalți fideiusori.

7.1 p

Un eveniment fortuit face temporar imposibilă executarea unei obligații, fără să o împiedice definitiv. Ce efect prevede Codul civil?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. Imposibilitatea temporară suspendă executarea pentru un termen rezonabil, apreciat în funcție de durata și urmările evenimentului.
  • A Pentru imposibilitatea temporară din ipoteză, executarea se suspendă pe un termen rezonabil, apreciat în funcție de durata și urmările evenimentului fortuit.
  • B Durata suspendării se apreciază după durata și urmările evenimentului; nu este stabilită prin simpla primă cerere a creditorului.
  • C Imposibilitatea descrisă este temporară, deci atrage suspendarea executării pe un termen rezonabil, fără stingerea definitivă a obligației.

8.1 p

Debitorul cunoaște evenimentul care face imposibilă executarea, dar notificarea sa ajunge la creditor după un termen nerezonabil. Întârzierea notificării îi produce creditorului un prejudiciu distinct. Ce regulă se aplică?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. Debitorul trebuie să notifice existența evenimentului într-un termen rezonabil. Dacă notificarea întârzie, răspunde pentru prejudiciul cauzat creditorului prin această întârziere.
  • A Întârzierea notificării atrage repararea prejudiciului cauzat prin aceasta; nu transformă automat întreaga datorie într-o penalitate.
  • B Debitorul cunoștea evenimentul, notificarea a ajuns peste termenul rezonabil, iar întârzierea a cauzat un prejudiciu distinct; debitorul răspunde pentru acel prejudiciu.
  • C Caracterul fortuit al evenimentului nu înlătură obligația de notificare și răspunderea pentru prejudiciul produs prin sosirea tardivă a notificării.

9.1 p

Debitorul trebuie să livreze o cantitate de bunuri de gen. Un incendiu fortuit îi distruge stocul propriu și invocă liberarea pentru imposibilitate fortuită de executare. Care afirmație este corectă?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. Debitorul unei obligații având ca obiect bunuri de gen nu poate invoca imposibilitatea fortuită de executare.
  • A Incendiul nu transformă obligația de gen într-una alternativă; regula citată menține imposibilitatea invocării liberării fortuite pentru bunurile de gen.
  • B Obiectul obligației îl constituie bunuri de gen, astfel că debitorul nu se poate libera invocând incendiul fortuit care i-a distrus propriul stoc.
  • C Pierderea stocului propriu nu stinge obligația de a livra bunuri de gen, pentru care imposibilitatea fortuită nu poate fi invocată.

10.1 p

Un debitor datorează aceluiași creditor mai multe obligații susceptibile de compensație. Ce reguli se aplică?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. Legea trimite la regulile imputației plății.
  • A Textul nu prevede compensarea numai a celei mai vechi obligații.
  • B Textul trimite la regulile imputației plății.
  • C Se aplică imputația plății, nu prescripția extinctivă.

11.1 p

Debitorul a acceptat pur și simplu cesiunea creanței către un terț și apoi invocă față de acesta o compensație care exista înainte de acceptare. Ce se întâmplă?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. Acceptarea pură și simplă face compensația anterioară inopozabilă cesionarului.
  • A Textul nu acordă acest drept; pierde compensația anterioară acceptării.
  • B Debitorul care acceptă pur și simplu nu mai poate opune compensația anterioară.
  • C Textul prevede exact această soluție.

← ÎnapoiÎncetarea obligațiilorIdeile cheie: încetarea obligațiilor

Alte capitole

Întâmpinarea și cererea reconvenționalăÎnțelesul unor termeni sau expresii în legea penalăJudecata