Executarea hotărârilor penale. Dispoziții generale (partea 1)
15 grile originale la executarea hotărârilor penale. dispoziții generale, după Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010). Fiecare are răspunsul și o explicație a soluției.
Pe această pagină: art. 550, art. 551, art. 552, art. 553, art. 554.
Grile originale PotiDe10, scrise după bibliografia oficială. Fiecare e rezolvată a doua oară, independent, și verificată pe eșantion la fiecare lot. Ai găsit o greșeală? Spune-ne. Cum facem grilele
1.1 p
Regula caracterului executoriu al hotărârii penale:
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A
- Hai să legăm fiecare afirmație de regula legală. A este regula legală. B ignoră momentul definitivării. C restrânge nelegal domeniul.
- A Ca regulă, hotărârea penală devine executorie la data rămânerii definitive; hotărârile nedefinitive sunt executorii în cazurile prevăzute de lege.
- B Simpla redactare nu atrage întotdeauna executorialitatea: regula este definitivarea, iar hotărârile nedefinitive se execută doar când legea o dispune.
- C Regula privește hotărârile instanțelor penale, fără rezervarea executorialității numai pentru achitări.
2.1 p
O hotărâre penală nedefinitivă:
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A
- Hai să legăm fiecare afirmație de regula legală. A este condiția legală. B generalizează nelegal excepția. C ignoră excepția expresă.
- A O hotărâre nedefinitivă este executorie dacă legea prevede acest efect.
- B Simpla pronunțare nu face întotdeauna executorie o hotărâre nedefinitivă; este necesară dispoziția legală care permite executarea.
- C Legea admite expres executorialitatea hotărârilor nedefinitive atunci când o dispune.
3.1 p
Hotărârea primei instanțe nu este supusă nici contestației, nici apelului:
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B
- Hai să legăm fiecare afirmație de regula legală. A inventează un termen. B este ipoteza expresă. C confundă definitivarea cu executarea.
- A Dacă hotărârea nu este supusă contestației sau apelului, definitivarea are loc la pronunțare, fără termen general de 30 de zile.
- B Absența ambelor căi de atac prevăzute în enunț atrage rămânerea definitivă la data pronunțării.
- C Definitivarea intervine la pronunțare, nu este condiționată de începerea executării.
4.1 p
Nimeni nu a declarat în termen apel sau contestație împotriva hotărârii primei instanțe:
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B
- Hai să legăm fiecare afirmație de regula legală. A introduce o procedură suplimentară. B este momentul legal. C indică un eveniment străin.
- A Neexercitarea în termen a apelului sau contestației determină definitivarea la expirarea termenului, fără o nouă ședință.
- B Dacă nu s-a declarat apel ori contestație în termen, hotărârea rămâne definitivă la expirarea termenului căii de atac.
- C Comunicarea cazierului nu este momentul legal al definitivării; în ipoteza dată contează expirarea termenului fără exercitarea căii de atac.
5.1 p
Apelul a fost retras înainte să expire termenul de apel:
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: C
- Hai să legăm fiecare afirmație de regula legală. A aplică regula retragerii ulterioare expirării. B ignoră definitivarea prevăzută. C este momentul acestei ipoteze.
- A Retragerea apelului înăuntrul termenului nu definitivează imediat hotărârea; momentul legal este expirarea termenului.
- B Retragerea nu împiedică definitivarea, ci determină aplicarea momentului prevăzut de art. 551 pct. 2 lit. b).
- C Dacă apelul a fost retras înainte de expirarea termenului, hotărârea rămâne definitivă la expirarea acestuia.
6.1 p
Apelul este retras după expirarea termenului de apel:
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, C
- Hai să legăm fiecare afirmație de regula legală. A inventează o nouă durată. B distinge corect cele două situații. C este momentul legal.
- A Pentru retragerea după expirarea termenului, legea prevede definitivarea la data retragerii, fără încă 10 zile.
- B Retragerea înăuntrul termenului duce la definitivare la expirarea lui; retragerea după termen duce la definitivare la data retragerii.
- C Hotărârea primei instanțe rămâne definitivă la retragerea apelului dacă aceasta intervine după expirarea termenului de apel.
7.1 p
Apelul a fost admis și procesul s-a încheiat la instanța de apel:
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A
- Hai să legăm fiecare afirmație de regula legală. A este ipoteza prevăzută. B inventează o condiție suplimentară. C substituie momentul legal.
- A Sunt îndeplinite ambele condiții: admiterea apelului și încheierea procesului în fața instanței de apel; hotărârea devine definitivă la pronunțare.
- B În această situație definitivarea se produce la pronunțare, fără necesitatea unei noi căi ordinare de atac.
- C Când apelul este admis și procesul ia sfârșit în apel, definitivarea intervine la pronunțare, nu la comunicare.
8.1 p
Contestația este admisă, iar procesul se încheie la instanța care o judecă:
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B
- Hai să legăm fiecare afirmație de regula legală. A introduce o avizare inexistentă. B este momentul legal. C confundă efectul legii cu acordul părților.
- A Admiterea contestației și încheierea procesului la instanța care o judecă atrag definitivarea la pronunțare, fără aprobarea procurorului.
- B Când contestația este admisă și procesul ia sfârșit la instanța care o judecă, hotărârea rămâne definitivă la data pronunțării.
- C Definitivarea în ipoteza dată rezultă din lege la pronunțare și nu depinde de acceptul părților.
9.1 p
Hotărârea pronunțată de judecătorie a rămas definitivă în apel:
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, C
- Hai să legăm fiecare afirmație de regula legală. A confundă instanța definitivării cu cea de executare. B este întinderea acelei reguli. C este regula competenței.
- A Definitivarea în apel nu transferă exclusiv instanței de apel punerea în executare; aceasta revine primei instanțe.
- B Regula atribuie primei instanțe punerea în executare și când hotărârea rămâne definitivă la instanța ierarhic superioară ori în apel.
- C Hotărârea judecătoriei rămasă definitivă în apel este pusă în executare de prima instanță de judecată.
10.1 p
Hotărârea a fost pronunțată în primă instanță de Înalta Curte:
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: C
- Hai să legăm fiecare afirmație de regula legală. A ignoră regula specială. B inventează alegerea instanței. C sunt instanțele prevăzute.
- A Pentru hotărârile pronunțate în primă instanță de Înalta Curte există regula specială a punerii în executare prin tribunal, nu exclusiv prin Înalta Curte.
- B Condamnatul nu poate alege orice judecătorie; textul desemnează Tribunalul București ori tribunalul militar, după caz.
- C Art. 553 alin. (2) atribuie punerea în executare Tribunalului București sau tribunalului militar, după caz.
11.1 p
Hotărârea rămâne definitivă în fața instanței de apel:
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C
- Hai să legăm fiecare afirmație de regula legală. A este termenul expres. B contrazice promptitudinea cerută. C este actul transmis.
- A În ipoteza definitivării în apel, transmiterea extrasului se face în ziua pronunțării hotărârii instanței de apel.
- B Extrasul se transmite în ziua pronunțării, nu după un termen de 6 luni.
- C Instanța de apel trimite instanței de executare un extras al hotărârii definitive, cu datele necesare punerii în executare.
12.1 p
O hotărâre nedefinitivă executorie privește măsuri asigurătorii:
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B
- Hai să legăm fiecare afirmație de regula legală. A califică efectul derogării. B este mecanismul special. C ignoră derogarea expresă.
- A Alin. (4) exceptează măsurile asigurătorii, alături de cele de siguranță și preventive, de la aplicarea regulilor alin. (1)-(3) pentru hotărârile nedefinitive executorii.
- B Aceste măsuri se execută, după caz, de judecătorul de drepturi și libertăți, judecătorul de cameră preliminară sau instanța care le-a dispus.
- C Pentru hotărârile nedefinitive executorii privind măsuri asigurătorii există o excepție expresă de la regulile comune ale instanței de executare.
13.1 p
Pentru o măsură neprivativă de libertate, persoana locuiește în altă circumscripție:
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, B
- Hai să legăm fiecare afirmație de regula legală. A este condiția instituțională. B este delegarea permisă. C neagă posibilitatea expresă.
- A Delegarea se face către judecătorul delegat cu executarea din instanța corespunzătoare în grad instanței de executare, de la locuința persoanei.
- B Judecătorul delegat al instanței de executare poate delega unele atribuții judecătorului delegat de la instanța corespunzătoare în grad, în circumscripția unde locuiește persoana aflată în executare.
- C Pentru pedepse și măsuri neprivative de libertate, legea permite expres delegarea unor atribuții.
14.1 p
În cursul executării apare o nelămurire:
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C
- Hai să legăm fiecare afirmație de regula legală. A este organizarea legală a executării. B depășește atribuția delegatului. C este sesizarea incidentului.
- A Instanța de executare deleagă unul sau mai mulți judecători ai săi pentru efectuarea punerii în executare.
- B În caz de nelămurire, judecătorul delegat poate sesiza instanța de executare; textul nu îi dă obligația de a modifica singur fondul condamnării.
- C O nelămurire ivită în cursul executării permite judecătorului delegat să sesizeze instanța de executare, care procedează potrivit art. 597 și 598.
15.1 p
O hotărâre a instanței penale nu este încă definitivă, dar legea prevede expres că este executorie. Poate fi pusă în executare în această situație?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B
- A: Articolul 550 alineatul 2 leagă executorialitatea hotărârii nedefinitive de dispoziția legală, nu de acceptarea persoanei. B: Alineatul 2 prevede expres executorialitatea hotărârilor nedefinitive în cazurile stabilite de lege. C: Textul nu cere o confirmare suplimentară a instanței superioare pentru hotărârea declarată executorie de lege.
- A Caracterul executoriu al hotărârii nedefinitive rezultă din lege; nu depinde de declarația de acceptare a persoanei vizate.
- B O hotărâre nedefinitivă poate fi pusă în executare dacă legea prevede expres caracterul său executoriu.
- C Legea face hotărârea nedefinitivă executorie în ipoteza dată, fără să ceară confirmarea instanței ierarhic superioare.
Mai departe →Executarea hotărârilor penale. Dispoziții generaleIdeile cheie: executarea hotărârilor penale
Alte capitole
Executarea obligațiilorExecutarea silită potrivit Noului Cod de procedură civilăFalsuri în înscrisuri
Vrei să-ți scriem când apare ceva nou pentru examenul de barou?
Îți scriem când punem subiecte oficiale noi explicate, în ziua examenului cu grila și rezultatele și, rar, când avem nevoie de ajutorul tău. Cel mult 2 emailuri pe lună, plus zilele de examen. Doar despre examenul de barou.
Gata! Ți-am trimis un email de confirmare. Dacă nu-l vezi, uită-te și în Promoții sau Spam.