Distrugerea și tulburarea de posesie (partea 2)
10 grile originale la distrugerea și tulburarea de posesie, după Codul penal (Legea nr. 286/2009). Fiecare are răspunsul și o explicație a soluției.
Pe această pagină: art. 253, art. 16, art. 256.
Grile originale PotiDe10, scrise după bibliografia oficială. Fiecare e rezolvată a doua oară, independent, și verificată pe eșantion la fiecare lot. Ai găsit o greșeală? Spune-ne. Cum facem grilele
1.1 p
Radu distruge înscrisul sub semnătură privată al lui Ioan, care servește la dovedirea unui drept patrimonial. Este stabilit însă că nu s-a produs paguba cerută de art. 253 alin. (2). Ce rezultă strict pentru această variantă specială?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A
- A: Corect. Rolul probator și producerea pagubei sunt condiții distincte. B: Greșit. Cerința pagubei se aplică atât apartenenței integrale, cât și celei parțiale la altul. C: Greșit. Menirea înscrisului nu înlocuiește rezultatul cerut de lege.
- A Alin. (2) cere cumulativ înscrisul altuia, rolul probator patrimonial și paguba produsă prin distrugere. Lipsa pagubei exclude această variantă specială.
- B Condiția pagubei se aplică atât înscrisului aparținând integral altuia, cât și celui aparținând numai în parte altuia.
- C Rolul probator patrimonial și producerea pagubei sunt cerințe distincte și cumulative; primul nu îl înlocuiește pe al doilea.
2.1 p
Radu distruge intenționat un scaun obișnuit al lui Ioan, adult cu capacitate deplină, în condițiile art. 253 alin. (1). Dan distruge un dispozitiv de monitorizare judiciară în condițiile alin. (2^1). Nu există alte împrejurări speciale. Care regulă privind acțiunea penală este corectă?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B
- A: Greșit. Distrugerea dispozitivului nu intră în enumerarea pentru plângerea prealabilă. B: Corect. Plângerea din art. 253 alin. (6) privește alin. (1) și (2), nu alin. (2^1). C: Greșit. Distincția legală este inversă celei propuse.
- A Plângerea prealabilă nu privește toate variantele distrugerii, ci numai alin. (1) și (2). Pentru dispozitivul de la alin. (2^1) se aplică regula din oficiu.
- B Pentru distrugerea de la alin. (1), săvârșită de Radu, alin. (6) cere plângere prealabilă. Alin. (2^1), aplicabil lui Dan, nu intră în această excepție, deci operează regula din oficiu a art. 7 CPP.
- C Regimul este invers: Radu intră în alin. (1), pentru care este cerută plângerea prealabilă, iar Dan intră în alin. (2^1), pentru care se aplică regula din oficiu.
3.1 p
Executările descrise mai jos au fost întrerupte și reprezintă tentative. Nu există alte împrejurări speciale. În care cazuri tentativa este pedepsită potrivit art. 253?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C
- A: Se selectează. Tentativa variantei prin mijloc periculos și cu pericolul cerut este pedepsită. B: Nu se selectează. Art. 253 nu prevede pedepsirea tentativei variantei de bază. C: Se selectează. Tentativa variantei privind bunul cultural este pedepsită.
- A Incendierea cu aptitudinea de a pune în pericol alte persoane sau bunuri intră în alin. (4); tentativa acestei variante este pedepsită expres.
- B Degradarea scaunului obișnuit al altuia, fără agravare, intră în alin. (1). Alin. (7) pedepsește numai tentativele la alin. (3) și (4), nu și această tentativă.
- C Distrugerea bunului din patrimoniul cultural intră în alin. (3), iar alin. (7) pedepsește expres tentativa acestei variante.
4.1 p
Radu distruge intenționat o instalație industrială aparținând altuia. Ca urmare a faptei, două persoane suferă vătămări corporale în sensul legii, dar nimeni nu moare. Care afirmație este corectă pentru noțiunea de dezastru din art. 254?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A
- A: Corect. Instalația și rezultatul asupra celor două persoane se încadrează în definiție. B: Greșit. Legea include și vătămarea corporală a două sau mai multor persoane. C: Greșit. Definiția menționează expres instalațiile, alături de celelalte categorii.
- A Instalația industrială este un bun enumerat în definiție, iar vătămarea corporală a două persoane ca urmare a distrugerii îndeplinește pragul legal chiar fără deces.
- B Dezastrul nu cere obligatoriu un deces: distrugerea unei instalații urmată de vătămarea corporală a cel puțin două persoane satisface definiția.
- C Definiția include expres instalațiile, alături de imobile, lucrări, echipamente și componente; nu este limitată la clădiri.
5.1 p
Dan distruge intenționat mai multe clădiri, provocând o pagubă foarte mare. Ca urmare, o singură persoană moare; nicio altă persoană nu suferă vătămare corporală. Ce relevanță au numărul clădirilor și valoarea pagubei pentru definiția dezastrului?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: C
- A: Greșit. Numărul bunurilor nu înlocuiește numărul persoanelor cerut de definiție.
B: Greșit. Valoarea pagubei nu suplinește rezultatul asupra persoanelor.
C: Corect. O singură persoană afectată în modurile enumerate este insuficientă pentru dezastru.
- A Distrugerea mai multor clădiri nu înlocuiește rezultatul asupra a cel puțin două persoane. Singurul deces, fără altă vătămare corporală, nu atinge acest prag.
- B Valoarea pagubei nu substituie cerința morții sau vătămării corporale a două ori mai multor persoane; aici este afectată astfel o singură persoană.
- C Definiția cere cumulativ distrugerea bunurilor enumerate și moartea sau vătămarea corporală a cel puțin două persoane. Nici numărul clădirilor, nici paguba mare nu compensează singurul deces.
6.1 p
Din culpă, Mihai provoacă distrugerea propriului bun printr-un incendiu de natură să pună în pericol alte persoane sau bunuri. Nu se produce un dezastru. Care afirmație este corectă?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: C
- A: Greșit. Proprietatea autorului este expres inclusă în textul distrugerii din culpă. B: Greșit. Fapta este din culpă, nu intenționată. C: Corect. Art. 255 alin. (1) include bunul autorului și prevede aceste limite.
- A Proprietatea făptuitorului nu exclude infracțiunea: textul o prevede expres și pentru bunul propriu, dacă sunt îndeplinite mijlocul periculos și aptitudinea de pericol pentru alții.
- B În speță există culpă, nu intenție. Incendiul periculos fără dezastru este sancționat de art. 255 alin. (1) cu 3 luni la un an sau amendă.
- C Art. 255 alin. (1) include și bunul propriu când distrugerea din culpă se produce prin incendiere de natură să pună în pericol alte persoane sau bunuri; fără dezastru, limitele sunt 3 luni la un an sau amendă.
7.1 p
Din culpă, Radu scapă un obiect și sparge o vază obișnuită a lui Ioan. Nu există incendiere, explozie ori un mijloc asemănător și nu sunt puse în pericol alte persoane sau bunuri. Care afirmație este corectă pentru art. 255?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: C
- A: Greșit. Art. 255 nu incriminează orice degradare din culpă. B: Greșit. Producerea aceluiași rezultat nu înlocuiește intenția cu care trebuie comisă fapta de la art. 253. C: Corect. Textul cere mijlocul de tip incendiere sau explozie și aptitudinea de a pune alții în pericol.
- A Art. 255 nu incriminează orice degradare din culpă a bunului altuia. Sunt necesare și incendierea, explozia ori un mijloc asemănător și pericolul pentru alte persoane sau bunuri, ambele absente.
- B Același rezultat material nu înlocuiește intenția cerută pentru art. 253. Speța stabilește culpa, iar condițiile incriminării distincte din art. 255 nu sunt îndeplinite.
- C Spargerea accidentală a vazei nu folosește un mijloc dintre cele cerute și nu are aptitudinea de pericol prevăzută de text; nu întrunește art. 255.
8.1 p
Mihai provoacă din culpă un incendiu care distruge o clădire și cauzează moartea a două persoane. Sunt întrunite condițiile dezastrului. Ce limite ale închisorii prevede varianta de distrugere din culpă cu acest rezultat?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B
- A: Greșit. Situația este din culpă și are sancțiunea distinctă a art. 255 alin. (2).
B: Corect. Art. 255 alin. (2) prevede limitele de 5 și 12 ani pentru dezastru.
C: Greșit. Rezultatul dezastrului atrage varianta agravată, nu limitele alin. (1).
- A Limitele de 7 la 15 ani privesc art. 254, întemeiat pe faptele din art. 253. Pentru incendiul produs din culpă și urmat de dezastru, art. 255 alin. (2) prevede 5 la 12 ani.
- B Incendiul din culpă a produs dezastrul stipulat în enunț; se aplică varianta agravată din art. 255 alin. (2), cu închisoare de la 5 la 12 ani.
- C Dezastrul modifică limitele: pedeapsa de bază de 3 luni la un an este înlocuită de cea de 5 la 12 ani potrivit alin. (2).
9.1 p
Radu ocupă fără drept o fâșie din terenul aflat în posesia lui Ioan, prin strămutarea semnelor de hotar. Nu folosește violența sau amenințarea. Care afirmație este corectă pentru tulburarea de posesie?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B
- A: Greșit. Strămutarea semnelor este o modalitate alternativă violenței ori amenințării. B: Corect. Textul include ocuparea în parte prin strămutarea semnelor de hotar. C: Greșit. Ocuparea poate fi în întregime sau în parte.
- A Strămutarea semnelor de hotar este o modalitate alternativă față de violență sau amenințare, atunci când servește ocupării fără drept a imobilului altuia.
- B Textul cuprinde ocuparea fără drept și numai a unei părți din imobilul posedat de altul, prin strămutarea hotarelor. Violența sau amenințarea nu trebuie adăugate acestei modalități.
- C Ocuparea poate privi imobilul în întregime sau numai în parte; fâșia de teren nu este exclusă din incriminare.
10.1 p
Vlad este proprietarul unui spațiu aflat în posesia legală a lui Radu, în temeiul unui contract în vigoare. Vlad ocupă spațiul prin amenințarea lui Radu; se stabilește că ocuparea este fără drept în situația dată. Nu sunt desființate ori mutate semne de hotar. În raport cu tulburarea de posesie:
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: C
- A: Art. 256 privește imobilul aflat în posesia altuia. El nu cere ca autorul ocupării fără drept să fie neproprietar.
B: Amenințarea este un mijloc alternativ al ocupării, alături de violență ori modificarea semnelor de hotar. Nu se cere cumularea.
C: Datele stabilesc posesia altuia, ocuparea fără drept și amenințarea. Titlul de proprietate al lui Vlad nu elimină aceste condiții date expres.
- A Textul ocrotește posesia altuia, fără să limiteze autorul la un neproprietar. Vlad poate răspunde dacă, deși proprietar, ocupă fără drept imobilul aflat în posesia legală a lui Radu prin amenințare.
- B Amenințarea este o modalitate alternativă de realizare a ocupării fără drept. Desființarea ori strămutarea semnelor de hotar nu trebuie să se adauge amenințării.
- C Imobilul se află în posesia legală a lui Radu, iar ocuparea de către Vlad este stabilită ca fiind fără drept și realizată prin amenințare. Proprietatea autorului nu înlătură aceste elemente.
← ÎnapoiDistrugerea și tulburarea de posesieIdeile cheie: distrugere, tulburare posesie
Alte capitole
Dreptul de proprietate privatăDreptul de proprietate publicăDreptul de proprietatea comună
Vrei să-ți scriem când apare ceva nou pentru examenul de barou?
Îți scriem când punem subiecte oficiale noi explicate, în ziua examenului cu grila și rezultatele și, rar, când avem nevoie de ajutorul tău. Cel mult 2 emailuri pe lună, plus zilele de examen. Doar despre examenul de barou.
Gata! Ți-am trimis un email de confirmare. Dacă nu-l vezi, uită-te și în Promoții sau Spam.