Contractul de tranzacție (partea 2)
11 grile originale la contractul de tranzacție, după Codul civil (Legea nr. 287/2009). Fiecare are răspunsul și o explicație a soluției.
Pe această pagină: art. 2270, art. 2271, art. 2272, art. 2273, art. 2274, art. 2276, art. 2278, art. 2275.
Grile originale PotiDe10, scrise după bibliografia oficială. Fiecare e rezolvată a doua oară, independent, și verificată pe eșantion la fiecare lot. Ai găsit o greșeală? Spune-ne. Cum facem grilele
1.1 p
Părțile tranzacționează un litigiu privind chiria unui apartament și folosesc formula de renunțare la toate drepturile, acțiunile și pretențiile. Au și un împrumut distinct, fără legătură cu acea cauză. La ce se întinde renunțarea?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B
- Renunțarea la toate drepturile, acțiunile și pretențiile rămâne limitată la cauza cu privire la care s-a făcut tranzacția.
- A Renunțarea privește drepturile, acțiunile și pretențiile din cauza tranzacționată, fără a se limita la cererile deja introduse în instanță.
- B Renunțarea generală se întinde numai asupra cauzei tranzacționate, aici litigiul privind chiria, fără a cuprinde împrumutul distinct și fără legătură.
- C Formula generală nu extinde renunțarea la împrumutul fără legătură cu litigiul de chirie; ea rămâne limitată la cauza tranzacționată.
2.1 p
O persoană nu are deplina capacitate de a dispune de drepturile care ar forma obiectul tranzacției. Care afirmație este corectă?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A
- Tranzacția cere deplina capacitate de a dispune de drepturile care îi formează obiectul. Persoanele fără această capacitate pot tranzacționa numai în condițiile prevăzute de lege.
- A Persoana fără deplina capacitate de dispoziție poate tranzacționa numai cu respectarea condițiilor legale aplicabile lipsei acelei capacități.
- B Simpla capacitate de a face acte de administrare nu înlocuiește deplina capacitate de a dispune de drepturile tranzacționate, cerută de lege.
- C Acordul celeilalte părți nu înlătură cerința capacității: persoanele care nu o au trebuie să respecte condițiile stabilite de lege.
3.1 p
Ce funcție are cerința de formă prevăzută de dispoziția specială a Codului civil privind tranzacția?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B
- Dispoziția specială privind tranzacția cere încheierea în scris pentru ca aceasta să poată fi dovedită.
- A Articolul indică dovedirea tranzacției drept scop al formei scrise, fără a institui prin această dispoziție o condiție de validitate.
- B Dispoziția specială cere încheierea în scris pentru dovedirea tranzacției, deci forma are o funcție probatorie.
- C Textul cere forma scrisă pentru dovedire, fără a impune forma autentică.
4.1 p
Care afirmații despre nulitatea și anularea tranzacției sunt corecte?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, C
- Tranzacția este supusă cauzelor generale de nulitate, dar nu poate fi anulată pentru leziune ori pentru eroarea de drept referitoare la chestiunile ce constituie obiectul neînțelegerii.
- A Eroarea de drept care privește chiar chestiunile aflate în neînțelegerea părților este exclusă expres dintre motivele de anulare a tranzacției.
- B Tranzacției i se aplică în principiu cauzele generale de nulitate, cu derogările speciale, între care excluderea leziunii și a erorii de drept asupra chestiunilor litigioase.
- C Leziunea este exclusă expres ca motiv de anulare a tranzacției, prin derogare de la cauzele generale.
5.1 p
Părțile încheie o tranzacție pentru executarea unui act juridic lovit de nulitate absolută, fără să tranzacționeze expres asupra nulității. Ce regim are tranzacția?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B
- Tranzacția încheiată pentru executarea unui act lovit de nulitate absolută este nulă, cu excepția cazului în care părțile au tranzacționat expres asupra nulității.
- A Simplul acord pentru executare nu acoperă nulitatea absolută. Excepția presupune ca părțile să fi tranzacționat expres asupra nulității, ceea ce lipsește aici.
- B Tranzacția urmărește executarea unui act lovit de nulitate absolută, iar părțile nu au tranzacționat expres asupra nulității; prin urmare, tranzacția este nulă.
- C Limitarea cererii la partea care nu cunoștea cauza privește executarea unui act anulabil. Aici actul este lovit de nulitate absolută, iar tranzacția este nulă în lipsa excepției exprese.
6.1 p
O tranzacție a fost încheiată pentru executarea unui act anulabil. La încheierea tranzacției, una dintre părți cunoștea cauza de anulabilitate, iar cealaltă nu o cunoștea. Cine poate cere anularea tranzacției pe acest temei?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: C
- Pentru tranzacția încheiată în vederea executării unui act anulabil, anularea poate fi cerută pe acest temei numai de partea care nu cunoștea cauza de anulabilitate la încheierea tranzacției.
- A Cunoașterea cauzei de anulabilitate la încheierea tranzacției exclude cererea acelei părți pe acest temei; dreptul aparține părții care nu o cunoștea.
- B Pentru tranzacția privind executarea actului anulabil, legea rezervă cererea pe acest temei părții care nu cunoștea cauza la încheierea tranzacției.
- C Numai partea care, la data tranzacției pentru executarea actului anulabil, nu cunoștea cauza de anulabilitate poate cere anularea tranzacției pe acest temei.
7.1 p
După tranzacție sunt descoperite înscrisuri care ar fi putut influența conținutul ei. Un terț le ascunsese cu știința uneia dintre părți. Ce regulă se aplică?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B
- Descoperirea unor înscrisuri necunoscute nu este, de regulă, o cauză de nulitate. Excepția include înscrisurile ascunse de un terț cu știința uneia dintre părți.
- A Nu este necesar ca partea să fi ascuns personal înscrisurile: excepția include expres ascunderea de către un terț cu știința acelei părți.
- B Înscrisurile puteau influența tranzacția și au fost ascunse de un terț cu știința unei părți, situație care intră în excepția ce permite invocarea nulității.
- C Regula privind înscrisurile descoperite ulterior are o excepție tocmai pentru ascunderea lor de o parte sau de un terț cu știința acesteia, astfel că nu sunt întotdeauna irelevante.
8.1 p
O tranzacție care a pus capăt unui proces a fost constatată prin hotărâre judecătorească. Ulterior, tranzacția este desființată printr-o hotărâre pronunțată într-o acțiune în nulitate. Ce efect are noua hotărâre asupra celei care constatase tranzacția?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: C
- Hotărârea de desființare a tranzacției în cazurile prevăzute de lege lipsește de orice efect hotărârea judecătorească prin care tranzacția fusese constatată.
- A Legea prevede lipsirea de efecte a hotărârii care constatase tranzacția, fără transformarea ei într-o hotărâre de soluționare a fondului.
- B Desființarea tranzacției prin acțiunea în nulitate lipsește hotărârea care o constatase de orice efect, inclusiv de efectul executoriu invocat.
- C Desființarea tranzacției prin hotărârea pronunțată în acțiunea în nulitate înlătură orice efect al hotărârii anterioare care constatase tranzacția.
9.1 p
O tranzacție a fost încheiată pe baza unor înscrisuri care s-au dovedit ulterior a fi false. Care este soarta tranzacției?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A
- Tranzacția încheiată pe baza unor înscrisuri dovedite ulterior ca false este nulă.
- A Tranzacția încheiată pe baza unor înscrisuri dovedite false este nulă.
- B Sancțiunea este nulitatea, fără condiția provenienței falsului.
- C Tranzacția este nulă, nu valabilă.
10.1 p
Printr-o tranzacție, A a renunțat la o creanță, iar B s-a obligat să transmită un teren. Fără nicio stipulație contrară, A cere desființarea doar a obligației privind terenul, păstrând renunțarea la creanță. Este posibil?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: C
- Art. 2269 declară tranzacția indivizibilă; fără stipulație contrară nu se desființează în parte.
- A Legea nu prevede excepția lipsei prejudiciului, ci doar stipulația contrară.
- B Tranzacția este indivizibilă în privința obiectului.
- C Fără stipulație contrară tranzacția nu poate fi desființată în parte.
11.1 p
Care este regula privind capacitatea părților pentru încheierea unei tranzacții?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A
- Tranzacția cere deplina capacitate de a dispune, iar cei lipsiți de ea pot tranzacționa numai în condițiile legii.
- A Varianta reproduce ambele reguli ale textului: deplina capacitate de a dispune și tranzacționarea celor fără ea numai în condițiile legii.
- B Textul cere deplina capacitate de a dispune, nu capacitate de exercițiu restrânsă.
- C Cei fără capacitatea de a dispune pot tranzacționa în condițiile prevăzute de lege.
← ÎnapoiContractul de tranzacțieIdeile cheie: contractul de tranzacție
Alte capitole
Contractul de vânzareConținutul activității profesionale a avocatului.Dezmembrămintele dreptului de proprietate
Vrei să-ți scriem când apare ceva nou pentru examenul de barou?
Îți scriem când punem subiecte oficiale noi explicate, în ziua examenului cu grila și rezultatele și, rar, când avem nevoie de ajutorul tău. Cel mult 2 emailuri pe lună, plus zilele de examen. Doar despre examenul de barou.
Gata! Ți-am trimis un email de confirmare. Dacă nu-l vezi, uită-te și în Promoții sau Spam.