Apelul (procedură penală) (partea 2)

18 grile originale la apelul (procedură penală), după Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010). Fiecare are răspunsul și o explicație a soluției.

Pe această pagină: art. 425, art. 421, art. 422, art. 423, art. 412, art. 413, art. 414, art. 415.

Grile originale PotiDe10, scrise după bibliografia oficială. Fiecare e rezolvată a doua oară, independent, și verificată pe eșantion la fiecare lot. Ai găsit o greșeală? Spune-ne. Cum facem grilele

1.1 p

Instanța de apel a desființat o hotărâre și a trimis cauza spre rejudecare, fără ca situația de fapt să se fi schimbat. Cum se raportează instanța de rejudecare la hotărârea instanței de apel?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. Instanța de rejudecare se conformează hotărârii instanței de apel în măsura în care situația de fapt rămâne cea avută în vedere la apel.
  • A Obligația de conformare nu este limitată la latura civilă.
  • B Legea impune conformarea, nu permite ignorarea hotărârii de apel.
  • C Alin. (1) impune conformarea cât timp situația de fapt rămâne aceeași.

2.1 p

Procurorul a declarat apel în defavoarea inculpatului, iar instanța de apel a desființat hotărârea primei instanțe. Care afirmație privind rejudecarea este corectă?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. Dacă hotărârea a fost desființată în apelul procurorului în defavoarea inculpatului, soluția poate fi agravată.
  • A Textul nu condiționează agravarea de acordul inculpatului.
  • B Alin. (2) prevede expres posibilitatea agravării.
  • C Alin. (2) permite agravarea în apelul procurorului în defavoarea inculpatului.

3.1 p

Hotărârea primei instanțe a fost desființată în apel numai în ceea ce privește latura civilă. În ce limite se pronunță instanța de rejudecare?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. Când hotărârea este desființată numai cu privire la latura civilă, rejudecarea se face în limitele desființării.
  • A Alin. (3) limitează rejudecarea la limitele desființării.
  • B Desființarea a privit latura civilă, iar instanța se pronunță în limitele desființării.
  • C Instanța nu rejudecă întreaga cauză, ci doar în limitele desființării.

4.1 p

Judecarea cauzei la prima instanță a avut loc în lipsa unei părți nelegal citate. Ce soluție poate pronunța instanța de apel?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. Lipsa unei părți nelegal citate atrage rejudecarea de către prima instanță.
  • A Pentru acest motiv legea prevede rejudecarea la prima instanță, nu soluționarea în fond de instanța de apel.
  • B Pentru judecata în lipsa unei părți nelegal citate se dispune rejudecarea de către instanța a cărei hotărâre a fost desființată.
  • C Respingerea apelului se face doar dacă este tardiv, inadmisibil sau nefondat; aici există motiv de desființare.

5.1 p

Ce verifică în plus instanța de apel privind durata măsurilor privative de libertate?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. Instanța de apel verifică deducerea duratei tuturor acestor măsuri.
  • A Verificarea privește și reținerea, arestul la domiciliu și internarea medicală.
  • B Textul dă expres instanței de apel această verificare.
  • C Instanța de apel verifică deducerea tuturor acestor măsuri și adaugă timpul scurs după pronunțare.

6.1 p

Instanța de apel admite apelul. Poate desființa hotărârea numai în ceea ce privește latura civilă?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. Desființarea parțială este permisă cu condiția justei soluționări.
  • A Desființarea doar pe latura civilă este posibilă dacă nu împiedică justa soluționare.
  • B Legea permite desființarea parțială.
  • C Desființarea parțială este condiționată de a nu împiedica justa soluționare.

7.1 p

Un inculpat nu poate să semneze cererea de apel. Cine poate atesta cererea?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. Cererea apelantului care nu poate semna este atestată de grefier sau de avocat.
  • A Art. 412 alin. (2) prevede atestarea de un grefier al instanței a cărei hotărâre se atacă sau de avocat.
  • B Textul nu menționează notarul public printre cei care pot atesta cererea.
  • C Procurorul nu figurează printre cei care pot atesta cererea.

8.1 p

Cererea de apel a fost depusă nesemnată și neatestată. Care afirmație este corectă?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. Lipsa semnăturii sau a atestării se acoperă prin confirmare la primul termen de judecată.
  • A Remedierea se face prin confirmare la primul termen, nu numai printr-o nouă cerere.
  • B Art. 412 alin. (3) permite confirmarea de parte sau reprezentant la primul termen cu procedura legal îndeplinită.
  • C Legea permite confirmarea cererii nesemnate, deci viciul poate fi remediat.

9.1 p

Inculpatul A se află în stare de deținere și vrea să declare apel. Unde poate depune cererea?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. Regula este depunerea la instanța hotărârii atacate, iar deținutul o poate depune și la administrația locului de deținere.
  • A Cuvântul „și” arată că administrația locului de deținere este o variantă suplimentară, nu exclusivă.
  • B Regula este depunerea la instanța a cărei hotărâre se atacă, iar deținutul o poate depune și acolo.
  • C Cererea se depune la instanța a cărei hotărâre se atacă, iar deținutul o poate depune și la administrația locului de deținere.

10.1 p

A depus cererea de apel la administrația locului de deținere. Ce trebuie să facă administrația?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. Cererea se înaintează de îndată instanței a cărei hotărâre este atacată.
  • A Textul nu prevede un termen de 3 zile și nici trimiterea la instanța de apel.
  • B Cererea se înaintează de îndată, nu după expirarea termenului.
  • C Art. 413 alin. (3) cere înaintarea de îndată instanței a cărei hotărâre este atacată.

11.1 p

Înainte de pronunțarea hotărârii, persoana vătămată a declarat în ședință că renunță la apel. Care afirmație este corectă?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. Renunțarea este posibilă doar după pronunțarea hotărârii și până la expirarea termenului de apel, și numai expres.
  • A Renunțarea se poate face numai după pronunțarea hotărârii și până la expirarea termenului de apel.
  • B Legea cere renunțare în mod expres, deci nu poate fi tacită.
  • C Renunțarea anterioară pronunțării nu se încadrează în intervalul prevăzut de art. 414 alin. (1).

12.1 p

Partea civilă a renunțat la apelul privind latura civilă și vrea să revină asupra renunțării, în termenul de apel. Care afirmație este corectă?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. Revenirea asupra renunțării nu este posibilă pentru apelul privind latura civilă.
  • A Mandatarul special privește doar modul de exprimare, nu înlătură excepția pentru latura civilă.
  • B Art. 414 alin. (2) exceptează de la revenire apelul privind latura civilă.
  • C Revenirea nu este permisă pentru apelul care privește latura civilă.

13.1 p

Un inculpat vrea să renunțe la apel prin avocatul său, care are un mandat general de reprezentare, fără mențiune specială. Care afirmație este corectă?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. Renunțarea se face personal sau prin mandatar special.
  • A Legea cere mandatar special, nu orice avocat.
  • B Renunțarea poate fi făcută și prin mandatar special, nu numai personal.
  • C Art. 414 alin. (3) cere renunțare personală sau prin mandatar special, deci mandatul general nu ajunge.

14.1 p

Dezbaterile la instanța de apel s-au încheiat, iar cauza a rămas în pronunțare. Apelantul vrea să își retragă apelul. Care afirmație este corectă?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. Retragerea este posibilă doar până la închiderea dezbaterilor.
  • A Dezbaterile fiind închise, a trecut momentul limită prevăzut de art. 415 alin. (1).
  • B Retragerea este posibilă numai până la închiderea dezbaterilor, nu până la pronunțare.
  • C Textul nu condiționează retragerea de acordul intimatului.

15.1 p

Inculpatul deținut vrea să își retragă apelul. Cum poate proceda?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. Deținutul retrage apelul printr-o declarație atestată sau consemnată de administrația locului de deținere.
  • A Art. 415 alin. (1) prevede pentru deținut declarația atestată sau consemnată de administrația locului de deținere.
  • B Deținutul poate retrage prin declarație atestată de administrație, nu numai prin mandatar special.
  • C Declarația se poate face și la instanța a cărei hotărâre a fost atacată, nu numai la instanța de apel.

16.1 p

Un inculpat minor a declarat personal apel împotriva hotărârii. Ulterior, dorește să îl retragă. Care afirmație este corectă?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. Inculpatul minor nu poate retrage apelul declarat personal sau de reprezentantul legal.
  • A Interdicția nu poate fi ocolită prin avocat.
  • B Art. 415 alin. (2) prevede că minorul nu poate retrage apelul declarat personal.
  • C Legea interzice retragerea de către inculpatul minor, fără excepția încuviințării.

17.1 p

Apelul declarat de procuror poate fi retras, potrivit legii, de:

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. Apelul procurorului poate fi retras de procurorul ierarhic superior.
  • A Legea indică procurorul ierarhic superior, nu orice procuror din parchet.
  • B Art. 415 alin. (3) prevede retragerea de procurorul ierarhic superior.
  • C Instanța nu este menționată ca putând retrage apelul.

18.1 p

Procurorul a declarat apel în favoarea inculpatului, apoi apelul a fost retras de procurorul ierarhic superior. Cine poate să îl însușească?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. Apelul retras al procurorului poate fi însușit de partea în favoarea căreia a fost declarat.
  • A Art. 415 alin. (4) permite însușirea de partea în favoarea căreia a fost declarat apelul.
  • B Însușirea revine părții în favoarea căreia a fost declarat, aici inculpatul.
  • C Apelul retras poate fi însușit, deci nu se stinge definitiv.

← ÎnapoiApelul (procedură penală)Ideile cheie: apelul în procesul penal

Alte capitole

Aplicarea în timp a legii civileAplicarea legii penale în spațiuAplicarea legii penale în timp