Actul juridic civil (partea 2)

11 grile originale la actul juridic civil, după Codul civil (Legea nr. 287/2009). Fiecare are răspunsul și o explicație a soluției.

Pe această pagină: art. 1248, art. 1252, art. 1239, art. 1243, art. 1255, art. 1256, art. 1260, art. 1259.

Grile originale PotiDe10, scrise după bibliografia oficială. Fiecare e rezolvată a doua oară, independent, și verificată pe eșantion la fiecare lot. Ai găsit o greșeală? Spune-ne. Cum facem grilele

1.1 p

O condiție contractuală ocrotește un interes particular, iar încălcarea ei atrage nulitate relativă. Cine o poate invoca?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. Instanța nu poate invoca din oficiu nulitatea relativă. Simplul avantaj nu conferă dreptul de invocare. Invocarea aparține persoanei protejate prin dispoziția încălcată.
  • A Instanței îi este interzis să invoce din oficiu nulitatea relativă, chiar pentru partea protejată.
  • B Simplul avantaj rezultat din anulare nu conferă dreptul de invocare; este necesară protejarea interesului acelei persoane de norma încălcată.
  • C Nulitatea relativă poate fi invocată numai de persoana al cărei interes particular este ocrotit de dispoziția încălcată.

2.1 p

Legea sancționează un viciu contractual, dar natura nulității nu este determinată și nici nu reiese neîndoielnic din normă. Cum se califică sancțiunea?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. Când natura nulității este incertă, contractul este anulabil. Caracterul obligatoriu nu înlătură prezumția legală. Articolul califică nulitatea, nu o înlocuiește cu inopozabilitatea.
  • A Cum natura nulității nu este determinată și nici nu reiese neîndoielnic din lege, contractul este anulabil.
  • B Caracterul obligatoriu al normei nu înlătură prezumția de nulitate relativă atunci când natura sancțiunii nu rezultă neîndoielnic.
  • C Nedeterminarea naturii nulității conduce la anulabilitate, nu la înlocuirea nulității cu inopozabilitatea.

3.1 p

Contractul încheiat de Mara nu enunță expres cauza. Nu există alte indicii privind lipsa, ilicitatea sau imoralitatea acesteia. Ce regulă se aplică?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. A: Legea nu cere exprimarea cauzei în contract ca o condiție de validitate. B: Contractul este valabil chiar fără enunțarea expresă a cauzei, iar existența unei cauze valabile este prezumată până la proba contrară. C: Omiterea mențiunii nu răstoarnă prezumția și nu impune dovedirea prealabilă a cauzei pentru validitate.
  • A Art. 1239 admite valabilitatea chiar fără exprimarea cauzei, deci lipsa mențiunii nu atrage nulitatea absolută.
  • B Cauza nu trebuie enunțată expres pentru valabilitatea contractului; în lipsa probei contrare, existența unei cauze valabile se prezumă.
  • C Lipsa mențiunii nu determină anulabilitatea și nu mută asupra Marei sarcina de a dovedi cauza valabilă, care se prezumă.

4.1 p

Radu și Sonia vor să modifice un contract pentru a cărui încheiere legea cere forma autentică. Legea nu prevede o derogare privind forma modificării. Care afirmație este corectă?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. A: Existența contractului autentic inițial nu înlătură cerința aceleiași forme pentru modificare. B: În lipsa unei derogări legale, condițiile legale de formă pentru încheiere se aplică și modificării contractului, deci forma verbală nu este suficientă. C: Modificarea urmează forma impusă de lege la încheiere, aici forma autentică.
  • A Existența contractului autentic nu permite modificarea prin înscris privat; modificarea urmează aceeași formă legală.
  • B În lipsa unei derogări legale, forma autentică cerută la încheiere se impune și modificării, care nu poate fi verbală.
  • C Legea cere autenticitate la încheiere și nu derogă pentru modificare, deci și modificarea trebuie autentificată.

5.1 p

O clauză contractuală contrară unei norme imperative este nulă, fără a fi considerată nescrisă. Clauza nu este esențială și contractul s-ar fi încheiat și fără ea. Sunt aplicabile dispoziții legale care o pot înlocui. Care afirmație este corectă?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. A: Pentru contractul menținut în parte, înlocuirea clauzelor nule cu dispozițiile legale aplicabile operează de drept. B: Nulitatea întregului contract presupune caracterul esențial al clauzei sau faptul că, fără ea, contractul nu s-ar fi încheiat; premisele exclud aceste situații. C: Înlocuirea se produce de drept, fără un nou acord constitutiv al părților.
  • A Contractul se menține în rest deoarece clauza nu este esențială și nu a determinat încheierea sa, iar dispozițiile legale aplicabile înlocuiesc clauza automat.
  • B Clauza nu este esențială și contractul s-ar fi încheiat fără ea, astfel că niciuna dintre condițiile extinderii nulității nu este îndeplinită.
  • C Înlocuirea operează de drept, fără să fie necesar un nou acord al părților.

6.1 p

Ana, Bogdan și Cora încheie un contract plurilateral în care prestațiile urmăresc un scop comun. Contractul este nul față de Bogdan, a cărui participare nu este esențială pentru existența lui. Ce efect are această nulitate asupra întregului contract?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. A: În contractul plurilateral cu scop comun, nulitatea față de o parte nu desființează contractul în întregime dacă participarea ei nu este esențială. B: Contractul nu este desființat în întregime în aceste împrejurări, iar menținerea sa nu depinde de confirmarea persoanei afectate. C: Scopul comun face aplicabilă regula menținerii contractului, nu o regulă de extindere automată a nulității.
  • A La contractul plurilateral cu scop comun, nulitatea față de o parte neesențială nu desființează întregul contract.
  • B Întregul contract nu se desființează în situația dată, iar menținerea lui nu depinde de confirmarea lui Bogdan.
  • C Scopul comun atrage regula menținerii, iar desființarea totală ar cere ca participarea lui Bogdan să fie esențială, contrar speței.

7.1 p

Un contract lovit de nulitate absolută îndeplinește condițiile de fond și de formă ale unui alt act juridic. Părțile au stipulat expres că exclud conversiunea. Care afirmație este corectă?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. A: Îndeplinirea condițiilor celuilalt act nu este suficientă atunci când părțile au exclus conversiunea în contract.
    B: Legea recunoaște efectul intenției exprese de excludere; nu califică o asemenea stipulație drept nescrisă.
    C: Stipularea intenției de a exclude conversiunea împiedică aplicarea regulii conversiunii din alineatul (1).
  • A Îndeplinirea condițiilor celuilalt act nu este suficientă când părțile au exclus expres conversiunea în contract.
  • B Legea dă efect clauzei care exclude conversiunea; nu o consideră nescrisă.
  • C Excluderea expres stipulată înlătură conversiunea, chiar dacă sunt întrunite condițiile de fond și formă ale altui act.

8.1 p

Nelu și Diana refac un contract nul, respectând toate condițiile legale în vigoare la refacere. De când poate produce efecte contractul astfel refăcut?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. A: Refacerea contractului nul nu produce efecte pentru trecut, nici în raporturile dintre părți.
    B: Textul permite refacerea cu îndeplinirea condițiilor de la acea dată și îi recunoaște efecte doar pentru viitor.
    C: Regula refacerii exclude efectul retroactiv; rezerva drepturilor terților nu transformă refacerea într-o validare pentru trecut.
  • A Refacerea nu validează retroactiv contractul nul, nici în raporturile dintre părți.
  • B După refacerea cu respectarea condițiilor legale de la acea dată, contractul produce efecte numai pentru viitor.
  • C Regula exclude efectele pentru trecut în toate cazurile; protecția terților nu creează retroactivitatea refacerii.

9.1 p

După ce află dolul, Ileana confirmă valabil contractul anulabil. Actul confirmativ nu cuprinde o renunțare la despăgubiri. Ce efect are confirmarea, prin ea însăși, asupra dreptului de a cere daune-interese pentru dol?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. A: Victima dolului poate menține contractul și solicita reducerea prestației cu valoarea daunelor-interese, astfel că despăgubirea nu presupune necesar anularea. B: Renunțarea la invocarea nulității prin confirmare nu include de drept și renunțarea la despăgubiri. C: Confirmarea contractului anulabil pentru dol nu implică prin ea însăși renunțarea la dreptul la daune-interese.
  • A Confirmarea păstrează prin ea însăși dreptul la despăgubiri, fără a-l condiționa de o anulare ulterioară a contractului confirmat.
  • B Renunțarea la invocarea nulității prin confirmare nu stinge automat dreptul la daune-interese pentru dol.
  • C Confirmarea valabilă după aflarea dolului nu cuprinde, prin ea însăși, renunțarea la despăgubiri; speța exclude o renunțare separată.

10.1 p

Doi comercianți au practicat ani de zile comenzi tacite: unul trimite marfa, celălalt o primește și plătește, fără declarații. Cum poate fi manifestată voința de a contracta în acest caz?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. Alin. (2) admite manifestarea voinței prin comportament neechivoc, inclusiv în baza practicilor statornicite între părți.
  • A Comportamentul care, potrivit practicilor statornicite între părți, nu lasă îndoială exprimă voința.
  • B Voința poate fi manifestată și prin comportament.
  • C Sunt suficiente și practicile părților, nu doar legea.

11.1 p

Părțile au încheiat prin înscris sub semnătură privată o vânzare a unui teren, drept care urmează a fi înscris în cartea funciară. Care este sancțiunea?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. Convențiile translative sau constitutive de drepturi reale care urmează a fi înscrise în cartea funciară cer forma autentică, sub sancțiunea nulității absolute.
  • A Lipsa formei autentice atrage nulitatea absolută, nu doar neînscrierea.
  • B Convenția care strămută drepturi reale de înscris în cartea funciară trebuie încheiată prin înscris autentic, sub sancțiunea nulității absolute.
  • C Sancțiunea este nulitatea absolută, nu anulabilitatea.

← ÎnapoiActul juridic civilIdeile cheie: actul juridic civil

Alte capitole

Acțiunea penală și acțiunea civilă în procesul penalAcțiunile posesoriiApelul (procedură civilă)