Acțiunea penală și acțiunea civilă în procesul penal (partea 2)
11 grile originale la acțiunea penală și acțiunea civilă în procesul penal, după Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010). Fiecare are răspunsul și o explicație a soluției.
Pe această pagină: art. 26, art. 27, art. 28, art. 18, art. 20, art. 21, art. 22, art. 24.
Grile originale PotiDe10, scrise după bibliografia oficială. Fiecare e rezolvată a doua oară, independent, și verificată pe eșantion la fiecare lot. Ai găsit o greșeală? Spune-ne. Cum facem grilele
1.1 p
Soluționarea laturii civile ar depăși durata rezonabilă a laturii penale. Disjungerea:
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: C
- Hai să legăm fiecare afirmație de regula legală. A contrazice competența păstrată. B ignoră folosirea probelor anterioare. C este remediul expres.
- A După disjungere, latura civilă rămâne în competența instanței penale.
- B Probele anterioare disjungerii vor fi folosite la soluționarea laturii civile disjunse.
- C Depășirea termenului rezonabil al acțiunii penale permite disjungerea, cu păstrarea competenței instanței penale.
2.1 p
Instanța penală a lăsat definitiv nesoluționată acțiunea civilă:
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B, C
- Hai să legăm fiecare afirmație de regula legală. A confundă nesoluționarea cu respingerea fondului. B este calea păstrată. C este posibilitatea probatorie.
- A Lăsarea nesoluționată prin hotărâre definitivă deschide calea acțiunii civile, fără pierderea dreptului.
- B Persoana vătămată sau succesorii constituiți parte civilă pot sesiza instanța civilă după această hotărâre definitivă.
- C Textul permite folosirea la civil a probelor administrate în procesul penal.
3.1 p
Hotărârea civilă definitivă a soluționat pretenția delictuală. În procesul penal:
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A
- Hai să legăm fiecare afirmație de regula legală. A este limita autorității hotărârii civile. B atribuie un efect exclus expres. C contrazice independența laturii penale.
- A Lipsa autorității de lucru judecat privește fapta penală, persoana autorului și vinovăția sa.
- B Existența faptei penale poate fi examinată, neexistând autoritate de lucru judecat pe acest aspect.
- C Hotărârea civilă definitivă nu leagă organele penale asupra vinovăției.
4.1 p
În cursul procesului penal se constată intervenirea prescripției răspunderii penale. Inculpatul dorește să obțină continuarea procesului, pentru a susține că acuzația nu este întemeiată. Care este regula privind cererea sa?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B
- A: Dreptul inculpatului este recunoscut fără condiția acordului persoanei vătămate. B: Prescripția se numără expres printre situațiile în care suspectul sau inculpatul poate cere continuarea. C: Textul păstrează dreptul de a cere continuarea tocmai în caz de prescripție.
- A Inculpatul poate cere continuarea în caz de prescripție fără ca textul să condiționeze cererea de acordul persoanei vătămate.
- B Prescripția este prevăzută expres printre cazurile în care inculpatul poate cere continuarea procesului penal.
- C Prescripția permite cererea de continuare a procesului, deci nu o exclude.
5.1 p
Persoana vătămată s-a constituit parte civilă în termen. Cercetarea judecătorească a început, dar nu s-a terminat, iar partea civilă dorește să mărească întinderea pretențiilor. Cum se aplică termenul pentru această modificare?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: C
- A: Pentru mărirea pretențiilor, legea stabilește terminarea cercetării, nu terminarea dezbaterilor în apel. B: Începerea cercetării este limita constituirii inițiale; mărirea pretențiilor are termenul distinct din alineatul 5. C: Partea civilă constituită în termen poate mări pretențiile până la terminarea cercetării judecătorești.
- A Posibilitatea măririi pretențiilor încetează la terminarea cercetării judecătorești, fără a se prelungi până la dezbaterile din apel.
- B Termenul pentru mărirea pretențiilor este terminarea cercetării judecătorești; începutul acesteia nu face cererea tardivă, partea civilă fiind deja constituită în termen.
- C Partea civilă constituită în termen poate mări pretențiile până la terminarea cercetării judecătorești, deci și în stadiul descris.
6.1 p
O persoană responsabilă civilmente dorește să intervină voluntar în proces. Cercetarea judecătorească la prima instanță a început, dar nu s-a terminat. Care afirmație descrie regimul intervenției sale?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A
- A: Sunt respectate atât termenul, cât și efectul procedural al intervenției. B: Termenul intervenției voluntare este terminarea cercetării judecătorești la prima instanță. C: Textul cere luarea procedurii din stadiul în care se află, fără a impune refacerea etapelor anterioare.
- A Înainte de terminarea cercetării judecătorești la prima instanță, persoana poate interveni și preia procedura în stadiul în care se află.
- B Intervenția voluntară este permisă până la terminarea cercetării judecătorești la prima instanță, astfel că simpla începere nu o face tardivă.
- C Persoana ia procedura în stadiul existent la intervenție; intervenția nu impune refacerea procedurii deja parcurse.
7.1 p
Partea civilă a renunțat valabil la o parte din pretențiile formulate în procesul penal. Ulterior își schimbă intenția cu privire la aceleași pretenții. Care afirmații sunt corecte?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A, C
- A: Interdicția acțiunii la instanța civilă pentru aceleași pretenții este expresă. B: Renunțarea împiedică și acțiunea civilă pentru aceleași pretenții. C: Alineatul 3 prevede expres imposibilitatea revenirii asupra renunțării.
- A Textul interzice expres introducerea unei acțiuni civile pentru pretențiile la care s-a renunțat.
- B Efectele renunțării împiedică și acțiunea la instanța civilă pentru aceleași pretenții.
- C Renunțarea valabilă este irevocabilă pentru pretențiile la care partea civilă a renunțat.
8.1 p
Soluționarea acțiunii civile ar depăși termenul rezonabil de soluționare a acțiunii penale, astfel că instanța penală dispune disjungerea. Ce se întâmplă cu competența și cu probele deja administrate?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A
- A: Alineatele 1 și 3 păstrează competența instanței penale și utilizarea probelor deja administrate. B: Alineatul 3 prevede folosirea probelor administrate până la disjungere. C: Disjungerea nu transferă acțiunea la instanța civilă, iar probele anterioare continuă să fie folosite.
- A Instanța penală rămâne competentă pentru acțiunea civilă disjunsă și folosește probele administrate anterior disjungerii.
- B Deși competența rămâne la instanța penală, probele anterioare disjungerii continuă să fie folosite.
- C Disjungerea menține competența instanței penale, iar probele deja administrate se folosesc în soluționarea acțiunii disjunse.
9.1 p
Partea civilă dintr-un proces penal, persoană juridică, este dizolvată în cursul judecății. Cum poate rămâne acțiunea civilă în competența instanței penale?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: C
- Opțiunea de a continua acțiunea civilă trebuie exprimată în cel mult 2 luni de la dizolvare.
- A Nu există trecere automată; competența penală se păstrează prin opțiunea succesorilor.
- B Termenul legal este de două luni, nu de 6 luni.
- C Acțiunea rămâne la instanța penală dacă succesorii sau lichidatorii optează în cel mult două luni de la dizolvare.
10.1 p
Instanța penală constată că soluționarea acțiunii civile ar depăși termenul rezonabil de judecare a acțiunii penale. Ce poate dispune?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: A
- Instanța poate disjunge acțiunea civilă, care rămâne în competența instanței penale.
- A Instanța poate disjunge, iar acțiunea civilă rămâne la instanța penală.
- B Disjungerea se poate dispune și din oficiu.
- C Acțiunea disjunsă nu trece la instanța civilă.
11.1 p
Care afirmație privind relația dintre hotărârea penală și hotărârea civilă este corectă?
Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.
Vezi explicația
Răspuns: B
- Hotărârea civilă nu leagă organele penale, iar hotărârea penală leagă instanța civilă asupra faptei și a autorului.
- A Hotărârea penală are autoritate de lucru judecat privind persoana care a săvârșit fapta.
- B Hotărârea civilă nu are autoritate de lucru judecat în fața organelor penale privind existența faptei penale.
- C Instanța civilă nu este legată de achitare privind existența prejudiciului.
← ÎnapoiAcțiunea penală și acțiunea civilă în procesul penalIdeile cheie: acțiunea penală și civilă
Alte capitole
Acțiunile posesoriiApelul (procedură civilă)Apelul (procedură penală)
Vrei să-ți scriem când apare ceva nou pentru examenul de barou?
Îți scriem când punem subiecte oficiale noi explicate, în ziua examenului cu grila și rezultatele și, rar, când avem nevoie de ajutorul tău. Cel mult 2 emailuri pe lună, plus zilele de examen. Doar despre examenul de barou.
Gata! Ți-am trimis un email de confirmare. Dacă nu-l vezi, uită-te și în Promoții sau Spam.