Acțiunea penală și acțiunea civilă în procesul penal (partea 2)

11 grile originale la acțiunea penală și acțiunea civilă în procesul penal, după Codul de procedură penală (Legea nr. 135/2010). Fiecare are răspunsul și o explicație a soluției.

Pe această pagină: art. 26, art. 27, art. 28, art. 18, art. 20, art. 21, art. 22, art. 24.

Grile originale PotiDe10, scrise după bibliografia oficială. Fiecare e rezolvată a doua oară, independent, și verificată pe eșantion la fiecare lot. Ai găsit o greșeală? Spune-ne. Cum facem grilele

1.1 p

Soluționarea laturii civile ar depăși durata rezonabilă a laturii penale. Disjungerea:

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. Hai să legăm fiecare afirmație de regula legală. A contrazice competența păstrată. B ignoră folosirea probelor anterioare. C este remediul expres.
  • A După disjungere, latura civilă rămâne în competența instanței penale.
  • B Probele anterioare disjungerii vor fi folosite la soluționarea laturii civile disjunse.
  • C Depășirea termenului rezonabil al acțiunii penale permite disjungerea, cu păstrarea competenței instanței penale.

2.1 p

Instanța penală a lăsat definitiv nesoluționată acțiunea civilă:

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B, C

  1. Hai să legăm fiecare afirmație de regula legală. A confundă nesoluționarea cu respingerea fondului. B este calea păstrată. C este posibilitatea probatorie.
  • A Lăsarea nesoluționată prin hotărâre definitivă deschide calea acțiunii civile, fără pierderea dreptului.
  • B Persoana vătămată sau succesorii constituiți parte civilă pot sesiza instanța civilă după această hotărâre definitivă.
  • C Textul permite folosirea la civil a probelor administrate în procesul penal.

3.1 p

Hotărârea civilă definitivă a soluționat pretenția delictuală. În procesul penal:

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. Hai să legăm fiecare afirmație de regula legală. A este limita autorității hotărârii civile. B atribuie un efect exclus expres. C contrazice independența laturii penale.
  • A Lipsa autorității de lucru judecat privește fapta penală, persoana autorului și vinovăția sa.
  • B Existența faptei penale poate fi examinată, neexistând autoritate de lucru judecat pe acest aspect.
  • C Hotărârea civilă definitivă nu leagă organele penale asupra vinovăției.

4.1 p

În cursul procesului penal se constată intervenirea prescripției răspunderii penale. Inculpatul dorește să obțină continuarea procesului, pentru a susține că acuzația nu este întemeiată. Care este regula privind cererea sa?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. A: Dreptul inculpatului este recunoscut fără condiția acordului persoanei vătămate. B: Prescripția se numără expres printre situațiile în care suspectul sau inculpatul poate cere continuarea. C: Textul păstrează dreptul de a cere continuarea tocmai în caz de prescripție.
  • A Inculpatul poate cere continuarea în caz de prescripție fără ca textul să condiționeze cererea de acordul persoanei vătămate.
  • B Prescripția este prevăzută expres printre cazurile în care inculpatul poate cere continuarea procesului penal.
  • C Prescripția permite cererea de continuare a procesului, deci nu o exclude.

5.1 p

Persoana vătămată s-a constituit parte civilă în termen. Cercetarea judecătorească a început, dar nu s-a terminat, iar partea civilă dorește să mărească întinderea pretențiilor. Cum se aplică termenul pentru această modificare?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. A: Pentru mărirea pretențiilor, legea stabilește terminarea cercetării, nu terminarea dezbaterilor în apel. B: Începerea cercetării este limita constituirii inițiale; mărirea pretențiilor are termenul distinct din alineatul 5. C: Partea civilă constituită în termen poate mări pretențiile până la terminarea cercetării judecătorești.
  • A Posibilitatea măririi pretențiilor încetează la terminarea cercetării judecătorești, fără a se prelungi până la dezbaterile din apel.
  • B Termenul pentru mărirea pretențiilor este terminarea cercetării judecătorești; începutul acesteia nu face cererea tardivă, partea civilă fiind deja constituită în termen.
  • C Partea civilă constituită în termen poate mări pretențiile până la terminarea cercetării judecătorești, deci și în stadiul descris.

6.1 p

O persoană responsabilă civilmente dorește să intervină voluntar în proces. Cercetarea judecătorească la prima instanță a început, dar nu s-a terminat. Care afirmație descrie regimul intervenției sale?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. A: Sunt respectate atât termenul, cât și efectul procedural al intervenției. B: Termenul intervenției voluntare este terminarea cercetării judecătorești la prima instanță. C: Textul cere luarea procedurii din stadiul în care se află, fără a impune refacerea etapelor anterioare.
  • A Înainte de terminarea cercetării judecătorești la prima instanță, persoana poate interveni și preia procedura în stadiul în care se află.
  • B Intervenția voluntară este permisă până la terminarea cercetării judecătorești la prima instanță, astfel că simpla începere nu o face tardivă.
  • C Persoana ia procedura în stadiul existent la intervenție; intervenția nu impune refacerea procedurii deja parcurse.

7.1 p

Partea civilă a renunțat valabil la o parte din pretențiile formulate în procesul penal. Ulterior își schimbă intenția cu privire la aceleași pretenții. Care afirmații sunt corecte?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A, C

  1. A: Interdicția acțiunii la instanța civilă pentru aceleași pretenții este expresă. B: Renunțarea împiedică și acțiunea civilă pentru aceleași pretenții. C: Alineatul 3 prevede expres imposibilitatea revenirii asupra renunțării.
  • A Textul interzice expres introducerea unei acțiuni civile pentru pretențiile la care s-a renunțat.
  • B Efectele renunțării împiedică și acțiunea la instanța civilă pentru aceleași pretenții.
  • C Renunțarea valabilă este irevocabilă pentru pretențiile la care partea civilă a renunțat.

8.1 p

Soluționarea acțiunii civile ar depăși termenul rezonabil de soluționare a acțiunii penale, astfel că instanța penală dispune disjungerea. Ce se întâmplă cu competența și cu probele deja administrate?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. A: Alineatele 1 și 3 păstrează competența instanței penale și utilizarea probelor deja administrate. B: Alineatul 3 prevede folosirea probelor administrate până la disjungere. C: Disjungerea nu transferă acțiunea la instanța civilă, iar probele anterioare continuă să fie folosite.
  • A Instanța penală rămâne competentă pentru acțiunea civilă disjunsă și folosește probele administrate anterior disjungerii.
  • B Deși competența rămâne la instanța penală, probele anterioare disjungerii continuă să fie folosite.
  • C Disjungerea menține competența instanței penale, iar probele deja administrate se folosesc în soluționarea acțiunii disjunse.

9.1 p

Partea civilă dintr-un proces penal, persoană juridică, este dizolvată în cursul judecății. Cum poate rămâne acțiunea civilă în competența instanței penale?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: C

  1. Opțiunea de a continua acțiunea civilă trebuie exprimată în cel mult 2 luni de la dizolvare.
  • A Nu există trecere automată; competența penală se păstrează prin opțiunea succesorilor.
  • B Termenul legal este de două luni, nu de 6 luni.
  • C Acțiunea rămâne la instanța penală dacă succesorii sau lichidatorii optează în cel mult două luni de la dizolvare.

10.1 p

Instanța penală constată că soluționarea acțiunii civile ar depăși termenul rezonabil de judecare a acțiunii penale. Ce poate dispune?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: A

  1. Instanța poate disjunge acțiunea civilă, care rămâne în competența instanței penale.
  • A Instanța poate disjunge, iar acțiunea civilă rămâne la instanța penală.
  • B Disjungerea se poate dispune și din oficiu.
  • C Acțiunea disjunsă nu trece la instanța civilă.

11.1 p

Care afirmație privind relația dintre hotărârea penală și hotărârea civilă este corectă?

Pot fi corecte una sau mai multe variante. Alege-le pe toate, apoi verifică.

Vezi explicația

Răspuns: B

  1. Hotărârea civilă nu leagă organele penale, iar hotărârea penală leagă instanța civilă asupra faptei și a autorului.
  • A Hotărârea penală are autoritate de lucru judecat privind persoana care a săvârșit fapta.
  • B Hotărârea civilă nu are autoritate de lucru judecat în fața organelor penale privind existența faptei penale.
  • C Instanța civilă nu este legată de achitare privind existența prejudiciului.

← ÎnapoiAcțiunea penală și acțiunea civilă în procesul penalIdeile cheie: acțiunea penală și civilă

Alte capitole

Acțiunile posesoriiApelul (procedură civilă)Apelul (procedură penală)