Bacalaureat 2024 la română: rezerva din august, profil real
Subiectul oficial din 2024, cu textele și baremul, pe 90 de puncte. Răspunsurile le scrii aici sau pe caiet, apoi te verifici pe barem, criteriu cu criteriu.
Subiect oficial, pregătit pentru august în caz că primul ajungea public. Nu s-a dat la Bac, dar e perfect pentru exercițiu.
Pe timp, ca la examen
Ceasul merge și dacă închizi pagina. Poți lua o singură pauză. La final, nota estimată după barem.
Subiectul I. ASubiectul I. BSubiectul al II-leaSubiectul al III-lea
Subiectul I. A 30 p
Textul 1
La sfârșitul lui iulie din 1926, citisem în ziare despre un mare incendiu ce avusese loc la Bacău. Într-o scrisoare, atât el, cât și Virginia îmi descriau prin ce panică trecuseră. Aproape toată strada Bacău-Piatra, de la Podul Paloșeanu spre Catedrală, căzuse pradă sinistrului. Grădina fusese iluminată de flăcări toată noaptea. Cum bătea un vânt tăricel, se temeau să nu cuprindă și alte străzi, mai ales că mai toate locuințele erau de paiantă*. Casa în care s-a născut poetul scăpase ca prin minune, fiind de cărămidă. În septembrie, când am sosit la Bacău, cum promisesem, poetul a ținut să-mi arate în ce hal se afla strada sa natală. Era încă foarte afectat. Deși trecuse aproape o lună de la izbucnirea dezastrului, nu se curățase terenul, se mai făceau anchete. [...] Era o seară rece când, la lumina felinarelor, întreaga stradă apăru morman de grinzi pe jumătate stinse, prăbușite peste zidurile de lut [...]. Un talmeș-balmeș de mobile, grinzi, scări, pivnițe în care se aflau prăbușite tavanele. Am mers mult mai departe, trecând prin fața casei în care s-a născut. Am stat puțin să o privim. Era fericit văzând-o întreagă. - Iubesc locurile acestea. Mi-au rămas prinse de suflet, cu tot prozaismul lor ce-mi obosea de multe ori privirea dornică de mai frumos. Caut pe aici copilul care am fost; elevul ce mergea pe strada aceasta lungă, la Școala Domnească, la Gimnaziu. Mai târziu, elevul de liceu. Ce am devenit? Ce am fost ieri? Ce voi fi mâine? Viața e un permanent avatar... Ne căutăm și nu ne regăsim. Iată-ne și în dreptul hanului... cel din poezia Rar. - Când plouă e trist pe aici, tristețea urcă de pretutindeni și nu poți s-o alungi cu anii. Mai poți fi vesel? Singurătatea te pândește de prin toate ungherele, poți să nu te simți singur? [...] Mergeam înainte, furați de cele ce vorbeam. Parcă l-am revăzut copil, elev, adolescent, așa cum se evocase. Cum convingea prin plasticitatea simplă a celor ce spunea! Am intrat pe drumul cu plopi, spre Bistrița. L-am rugat să spună câteva versuri din poezia Rar. O știam și eu pe dinafară. Un nouraș fin acoperi fața lunii când am ajuns pe podul de pe Bistrița și apa era o volbură de valuri, peste care luna picura solzi și zale strălucitoare. Când ne-am întors, începu să spună, în surdină, poema ce-l rugasem. Și-o rememorase: Singur, singur, singur, / Într-un han, departe - / Doarme și hangiul, / Străzile-s deșarte, / Singur, singur, singur... Se întinsese această singurătate peste toată strada, peste târgul ce părea pustiu. - După ora unsprezece toți dorm în provincie - și vezi cum pustiul cuprinde totul?... Mă prindeau nostalgiile adolescenței și nu aveam ce să contemplez decât aceste singurătăți ce mă oboseau uneori până la nevroză. Le puneam în versuri, să revărs în ele ceea ce nu mai încăpea în suflet. Nimeni nu știa ce încercam; nici cum mă frământam să mă ridic spre poezie.
Agatha Grigorescu-Bacovia, Bacovia. Poezie sau destin
*paiantă - sistem de construcție a pereților unei case, care constă dintr-un schelet de lemn, având golurile acoperite cu diferite materiale; chirpici
I.A.16 p
Indică sensul din text al cuvântului panică și al secvenței ca prin minune.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
În text, cuvântul „panică” înseamnă „spaimă”, iar secvența „ca prin minune” are sensul „miraculos”.
Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.
I.A.26 p
Menționează numele râului descris de Agatha Grigorescu-Bacovia, valorificând textul dat.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Râul descris de Agatha Grigorescu-Bacovia este Bistrița.
Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.
I.A.36 p
Precizează fenomenul meteorologic care, în viziunea lui Bacovia, generează o tristețe profundă, justificându-ți răspunsul cu o secvență din textul dat.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
În viziunea lui Bacovia, ploaia generează o tristețe profundă, după cum arată secvența „Când plouă e trist pe aici, tristețea urcă de pretutindeni și nu poți s-o alungi cu anii.”
Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.
I.A.46 p
Explică motivul pentru care Bacovia o conduce pe Agatha pe strada Bacău-Piatra.
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Bacovia o conduce pe Agatha pe strada Bacău-Piatra pentru a-i arăta urmările incendiului. Strada natală era încă acoperită de grinzi și de moloz, iar poetul, afectat, ține să vadă împreună cu ea cât de grav fusese dezastrul.
Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.
I.A.56 p
Prezintă, în 30-50 de cuvinte, o sursă de inspirație a lui George Bacovia, așa cum rezultă din ultimul paragraf al textului dat.
Între 30 și 50 de cuvinte
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
O sursă de inspirație a lui Bacovia este singurătatea târgului de provincie. După ora unsprezece toți dorm, iar pustiul cuprinde totul. Poetul spune că aceste singurătăți îl obosesc, dar le pune în versuri ca să reverse ce nu mai încape în suflet.
Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.
Subiectul I. B 20 p
I.B20 p
Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă revederea locurilor natale provoacă sau nu emoții, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din volumul Bacovia. Poezie sau destin de Agatha Grigorescu-Bacovia, cât și la experiența personală sau culturală.
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
- formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente;
- utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de ortografie și de punctuație), așezarea în pagină, lizibilitatea.
În vederea acordării punctajului, textul trebuie să dezvolte subiectul propus.
Minimum 150 de cuvinte
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Consider că revederea locurilor natale provoacă emoții, pentru că ele păstrează amintiri din copilărie și ne arată cât de mult ne-am schimbat.
În primul rând, locurile natale readuc la suprafață trăiri vechi. În fragmentul din volumul Bacovia. Poezie sau destin, poetul își privește strada natală și spune: „Iubesc locurile acestea”, deși prozaismul lor îi obosea privirea. El caută pe acolo „copilul care am fost”, elevul care mergea la școală și la liceu. Faptul că este fericit văzând casa întreagă după incendiu arată cât de mult contează pentru el acel loc.
În al doilea rând, revederea unui loc ne face să ne gândim la noi înșine. De exemplu, când revin la casa bunicilor de la țară, recunosc drumul, curtea și mirosul bucătăriei și mă simt din nou copil, dar observ și cât am crescut. Bucuria se amestecă cu nostalgia și cu dorul de cei care nu mai sunt acolo.
Prin urmare, locurile natale nu ne lasă indiferenți. Ele ne reamintesc cine am fost și ne pun să înțelegem cine am devenit.
Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.
Subiectul al II-lea 10 p
Textul 2
ACTUL II
Aceeași încăpere din actul I. A treia zi, la orele două după-amiază... Împrejurul mesei din mijloc Iorgu,
Florentina, Puia, Moața... Dejunul e pe sfârșite.
FLORENTINA (Puiei): Mai vrei o felie de mușchi, fetițo scumpă? Una fără grăsime și bine friptă, cum îți place
ție... (Puia întinde farfuria... O servește.) Dar cartofi vrei? (Apoi Moaței.) Ce e cu dumneata de te uiți așa la
mine? Poftești ceva?
IORGU (bărbat de patruzeci de ani, cioc, ochelari): Las-o... (O mângâie pe Moața.) Mie nu-mi place fata
asta... N-a mâncat nimic. [...] Parcă-i ard tâmplele.
FLORENTINA (alarmată): Vai de mine! (Sare de pe scaun, vine la Moața, îi pune mâna pe frunte.) Ai
dreptate... (Începe să-și frângă mâinile.)
Al. Kirițescu, Florentina
II10 p
Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, rolul notațiilor autorului în fragmentul de mai sus.
Minimum 50 de cuvinte
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
Notațiile autorului stabilesc timpul și spațiul acțiunii: „A treia zi, la orele două după-amiază”, în aceeași încăpere, în jurul mesei. Ele precizează și gesturile personajelor: Puia întinde farfuria, iar Florentina o servește. Indicația „(alarmată)” arată tonul Florentinei, iar gesturile „sare de pe scaun” și „începe să-și frângă mâinile” redau îngrijorarea ei. Descrierea lui Iorgu, „bărbat de patruzeci de ani, cioc, ochelari”, ajută la portretul personajului. Astfel, didascaliile completează dialogul și sprijină punerea în scenă.
Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.
Subiectul al III-lea 30 p
III30 p
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități de construcție a unui personaj dintr-un basm cult studiat.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
- prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales;
- evidențierea unei trăsături a personajului ales, prin două episoade/secvențe comentate;
- analiza a două elemente de structură, de compoziție și/sau de limbaj ale basmului cult studiat, relevante pentru construcția personajului ales (de exemplu: acțiune, conflict, modalități de caracterizare, relații temporale și spațiale, incipit, final, tehnici narative, instanțe ale comunicării narative, registre stilistice, limbaj etc.).
Notă Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere. Pentru conținutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare reper). Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente - introducere, cuprins, încheiere - 1 punct; logica înlănțuirii ideilor - 1 punct; abilități de analiză și de argumentare - 3 puncte; utilizarea limbii literare - 2 puncte; ortografia - 2 puncte; punctuația - 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea - 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus.
Minimum 400 de cuvinte
Verifică-te pe barem
Un exemplu de răspuns
În basmul cult Povestea lui Harap-Alb, publicat de Ion Creangă în 1877, personajul principal parcurge un drum al maturizării. Deși întâmplările includ ființe și obiecte fantastice, evoluția eroului poate fi înțeleasă ca formare a unui tânăr lipsit de experiență. El trebuie să învețe să judece oamenii, să își asume greșelile și să primească ajutor. Construcția sa se îndepărtează de imaginea unui erou atotputernic: reușita se bazează pe calități morale și pe relațiile cu ceilalți.
Statutul social se schimbă radical pe parcurs. La început, eroul este fiul cel mic al craiului și pornește spre împărăția unchiului. În urma înșelării de către Spân, pierde semnele identității și ajunge sluga celui care îi ocupă locul. La final, adevărul este descoperit, iar tânărul poate dobândi statutul de împărat. Psihologic, trece de la neîncredere și naivitate la răbdare și discernământ. Moral, își păstrează bunătatea, chiar dacă nu are încă puterea de a se apăra singur de înșelăciune. Tocmai această bunătate îi permite să construiască legături care devin decisive.
O primă secvență care evidențiază bunătatea este întâlnirea cu bătrâna cerșetoare, Sfânta Duminică. După o reacție inițială de descurajare și neatenție, tânărul îi oferă ajutor și îi ascultă sfatul. Eroul învață să vadă dincolo de aspectul umil al unei persoane. Răsplata primită nu trebuie înțeleasă ca o simplă plată pentru un gest interesat, deoarece el nu îi cunoștea de la început puterile. Episodul arată disponibilitatea de a răspunde nevoii celuilalt și deschide relația cu un sprijinitor al formării sale.
A doua secvență este ocrotirea furnicilor întâlnite pe drum. Harap-Alb alege un traseu mai primejdios pentru sine, ca să nu distrugă nunta acestora. Gestul arată că bunătatea nu se limitează la oameni și nu depinde de mărimea celui ajutat. Furnicile îi vor oferi sprijin la o probă imposibilă pentru un singur om. Astfel, episodul pune în legătură o alegere morală și o reușită ulterioară, demonstrând că eroul se formează prin solidaritate. El nu învinge lumea prin forță, ci își găsește locul într-o rețea de ajutor reciproc.
Un element relevant pentru construcția personajului este titlul. Numele primit în robie unește termeni aflați în opoziție și exprimă statutul contradictoriu al unui fiu de crai devenit slugă. El marchează identitatea ascunsă, care trebuie recuperată prin experiență. Un al doilea element este caracterizarea indirectă prin fapte și relații. Naivitatea apare în încrederea acordată Spânului, răbdarea în îndeplinirea probelor, iar bunătatea în ajutorul oferit celor vulnerabili. Aceste fapte sunt mai importante decât o enumerare de însușiri, deoarece arată calitățile în situații de alegere și risc.
Harap-Alb devine vrednic de împărăție deoarece experiențele îi dezvoltă judecata fără să îi distrugă omenia. Greșelile nu sunt ascunse, ci integrate în procesul formării. La sfârșit, recuperarea numelui și recunoașterea originii confirmă o schimbare interioară deja pregătită prin probe. Personajul sugerează că maturitatea înseamnă să îmbini discernământul cu bunătatea și să recunoști valoarea sprijinului primit de la ceilalți.
Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.
Vrei să-ți scriem când apare ceva nou pentru Bacalaureat?
Îți scriem când punem subiecte oficiale noi explicate, în ziua examenului cu grila și rezultatele și, rar, când avem nevoie de ajutorul tău. Cel mult 2 emailuri pe lună, plus zilele de examen. Doar despre Bacalaureat.
Gata! Ți-am trimis un email de confirmare. Dacă nu-l vezi, uită-te și în Promoții sau Spam.