Bacalaureat 2026 la psihologie: simularea

Subiectul oficial din 2026, cu baremul, pe 90 de puncte. Grilele și răspunsurile scurte le verifici pe loc; restul le scrii aici sau pe caiet, apoi te verifici pe barem.

Proba de antrenament dată în școli, de obicei în martie. Nota nu contează.

Simularea 2027 apare aici →

3 ore · 90 de puncte + 10 din oficiu

Subiectul (PDF)Baremul (PDF)

Pe timp, ca la examen

Ceasul merge și dacă închizi pagina. Poți lua o singură pauză. La final, nota estimată după barem.

Subiectul ISubiectul al II-leaSubiectul al III-lea

Subiectul I 30 p

I.13 p

Senzația reflectă doar însușiri:

Vezi rezolvarea

Răspuns: c) separate ale unui obiect sau fenomen prin acțiunea directă asupra analizatorului

I.23 p

Percepția ne furnizează informații despre totalitatea însușirilor concrete ale unui obiect/fenomen, de aceea spunem că este:

Vezi rezolvarea

Răspuns: a) bogată în conținut

I.33 p

Un inginer mecanic auto primește solicitarea de a desena un motor de autoturism. Imaginea realizată în plan mintal face referire la:

Vezi rezolvarea

Răspuns: c) o reprezentare generală

I.43 p

Matei reacționează diferit în ceea ce privește responsabiltățile sale școlare în relațiile cu părinții și cu prietenii. Aceasta reacție este provocată de:

Vezi rezolvarea

Răspuns: d) activitățile/procesele motivaționale cu caracter pulsatoriu și tensional

I.53 p

La întâlnirea unor situații noi sau neprevăzute se impune reactivarea, restructurarea și redistribuirea energetică a organismului, tensionarea sau detensionarea persoanei în cauză. Acest lucru se datorează proceselor psihice:

Vezi rezolvarea

Răspuns: a) afective

I.63 p

În profesia de pilot de avion este importantă:

Vezi rezolvarea

Răspuns: c) cantitatea de elemente asupra căreia își poate orienta și concentra atenția

I.73 p

Renunțarea la comportamente adictive (dependența de tutun, alcool, droguri) implică efort voluntar. Această situație se explică prin orientarea efortului voluntar în direcția:

Vezi rezolvarea

Răspuns: b) inhibării unei acțiuni

I.83 p

Imaginea obținută în urma reprezentării, în raport cu imaginea perceptivă este:

Vezi rezolvarea

Răspuns: a) secundară

I.93 p

Adela exersează, studiază cu plăcere la fizică, participă la diverse competiții, ceea ce evidențiază orientarea sa către acest domeniu. Exemplul ilustrează:

Vezi rezolvarea

Răspuns: d) prezența intereselor

I.103 p

Mirosul de cozonac îi trezește Rodicăi o stare afectivă plăcută care îi amintește de perioada de sărbători din casa bunicii. Procesul manifestat este:

Vezi rezolvarea

Răspuns: a) tonul afectiv al proceselor cognitive

Subiectul al II-lea 30 p

Textul 1

Se consideră că limbajul poate afecta gândirea atât de puternic încât aceasta să fie modificată sau limitată de cuvintele utilizate în limbaj. Înseamnă că oamenii pot gândi doar în limitele limbajului pe care îl posedă.

Attribution preserved in passage text.

II.a6 p

textul 1

Precizați înțelesul a două procese/fenomene psihice la care se face referire în text.

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Gândirea este procesul cognitiv superior care reflectă mijlocit, abstract și general însușirile esențiale și relațiile dintre obiecte și fenomene. Limbajul este activitatea de comunicare și de reglare psihică realizată prin intermediul limbii, ca sistem de semne cu semnificații.

Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.

Criterii (după barem)

  1. Menționarea primului proces psihic.1 p
  2. Menționarea celui de-al doilea proces psihic.1 p
  3. Precizarea înțelesului primului concept.2 p
  4. Precizarea înțelesului celui de-al doilea concept.2 p

II.b6 p

textul 1

Menționați trei caracteristici ale unuia dintre procesele/fenomenele psihice din text și precizate la subpunctul a).

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

1. Are caracter mijlocit: folosește experiența, cunoștințele și limbajul, fără să depindă numai de stimularea prezentă. 2. Are caracter abstract și general: selectează esențialul și construiește noțiuni aplicabile unei clase de obiecte. 3. Are caracter finalist: urmărește înțelegerea și rezolvarea unor situații problematice.

Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.

Criterii (după barem)

  1. Prima caracteristică adecvată procesului ales.2 p
  2. A doua caracteristică adecvată procesului ales.2 p
  3. A treia caracteristică adecvată procesului ales.2 p

II.c8 p

textul 1

Explicați, în aproximativ o pagină, modul specific în care interacționează procesele/fenomenele psihice vizate de text și precizate la subpunctul a), utilizând termenii în sensul specific psihologiei.

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Afirmația textului pune accent pe rolul vocabularului în posibilitățile gândirii; relația trebuie explicată reciproc, fără a confunda cele două procese. Gândirea și limbajul se sprijină reciproc în înțelegere și în rezolvarea problemelor. Gândirea prelucrează mijlocit informațiile și desprinde însușiri esențiale, iar limbajul îi oferă cuvinte, propoziții și reguli pentru exprimarea lor. Relația nu se reduce la rostirea unui rezultat deja obținut: mijloacele verbale participă și la organizarea prelucrării.

Cuvântul fixează noțiunea și permite folosirea ei chiar când obiectul nu este prezent. Prin propoziții legăm noțiunile în judecăți, iar prin înlănțuirea acestora construim raționamente. De exemplu, când un elev explică de ce un triunghi este isoscel, numește laturile egale, formulează regula și o aplică figurii date. Limbajul îi permite să urmărească relația logică și să verifice dacă justificarea lui este coerentă.

Influența există și în sens invers. Gândirea selectează sensul potrivit al cuvintelor, ordonează ideile și înlătură contradicțiile din mesaj. Un text nu devine clar doar pentru că include multe cuvinte; trebuie ca ideile să fie înțelese și legate corect. Atunci când scriem o explicație, revenim asupra formulărilor deoarece observăm, prin analiză, că unele sunt neprecise sau că lipsește o etapă a raționamentului.

Limbajul intern susține planificarea, anticiparea și controlul activității. Elevul își poate spune în gând ce are de aflat, ce date cunoaște și ce regulă poate folosi. Apoi își exprimă rezultatul în limbaj exterior, astfel încât să poată fi comunicat și verificat de altcineva. Clarificarea vocabularului și a relațiilor dintre noțiuni dezvoltă, astfel, posibilitățile de înțelegere. Prin urmare, gândirea dă organizare logică mesajului, iar limbajul stabilizează și vehiculează operațiile și produsele ei. Cele două rămân procese distincte, dar funcționează în strânsă unitate.

Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.

Criterii (după barem)

  1. Explicare adecvată și încadrare în spațiu: 8; adecvată fără încadrare: 6; superficială: 3. Criteriu global, fără cumularea treptelor.8 p

II.d4 p

textul 1

Ilustrați, printr-un exemplu concret, una dintre funcțiile limbajului.

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

După laborator, Radu îi explică unui coleg absent ce materiale s-au folosit și care a fost rezultatul. Colegul află informațiile din mesajul verbal. Schimbul concret de informații ilustrează funcția de comunicare a limbajului.

Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.

Criterii (după barem)

  1. Exemplu concret adecvat; explicația pur teoretică primește doar punctajul parțial tipărit în barem.4 p

II.e6 p

textul 1

Argumentați un punct de vedere personal referitor la superioritatea abstractizării ca modalitate de operare a gândirii în raport cu comparația.

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Consider că abstractizarea are un nivel de prelucrare mai înalt decât simpla comparare, deoarece izolează însușirile esențiale și permite formarea noțiunilor. Comparația identifică asemănări și deosebiri: observ că două triunghiuri diferă ca mărime. Abstractizarea lasă deoparte aceste variații și reține structura relevantă a triunghiului. Astfel pot aplica o regulă unei întregi clase, nu doar celor două figuri. Prin urmare, superioritatea privește gradul de generalitate al rezultatului, fără să facă inutilă comparația, care pregătește și sprijină operația de abstractizare.

Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.

Criterii (după barem)

  1. Argumentare convingătoare: 6; superficială: 2. Criteriu global.6 p

Subiectul al III-lea 30 p

Textul 2

În zorii reci ai zilei de 16 februarie 1926, la Frankfurt, în Germania, s-a născut o fetiță. I-au pus numele Margot Betti Frank, în cinstea bunicii și a mătușii sale - un nume simplu, dar menit să fie rostit cu tandrețe, nu cu istorie. Pentru părinții ei, Otto și Edith Frank, Margot a fost începutul unei lumi pline de promisiuni. Ei au notat fiecare zâmbet, fiecare prim pas, fiecare clipă mică, ca și cum ar fi putut opri timpul înainte ca istoria să-l zdrobească. Margot a crescut într-o casă caldă, ordonată, unde cărțile aveau un loc pe masă, iar conversațiile despre bine și rău începeau devreme. Avea părul închis la culoare, ochii mari și senini, și o fire blândă, retrasă, dar plină de înțelepciune. Era, spuneau cunoscuții, o fată care nu avea nevoie să vorbească tare ca să fie auzită. Un prieten din copilărie își amintea: „Margot reușea în tot ce făcea, dar nu se lăuda niciodată. Era genul de persoană în care puteai avea încredere deplină.” Când familia Frank a fost forțată să părăsească Germania nazistă și să se stabilească în Amsterdam, Margot s-a adaptat cu discreție și demnitate. A învățat limba olandeză repede (...) și a continuat să exceleze la școală. Era disciplinată, atentă, o elevă model - nu din ambiție, ci dintr-un simț profund al datoriei. Într-o vreme în care ura începea să se strecoare în fiecare colț al Europei, Margot credea încă în puterea educației și în bunătatea oamenilor. Dar lumea nu avea să-i lase timp pentru visuri simple. În iulie 1942, familia Frank a primit un ordin de deportare. Margot era cea vizată. Avea doar șaisprezece ani. În aceeași seară, părinții au hotărât să dispară. Și astfel, familia Frank - Otto, Edith, Margot și Anne - s-a ascuns în Anexa Secretă de pe Prinsengracht 263, la Amsterdam. În spatele zidurilor înguste și al ferestrelor acoperite, viața a continuat în șoaptă. Anne scria, râdea, visa cu voce tare. Margot, în schimb, tăcea și studia. Își făcea lecțiile singură, cu o rigurozitate tăcută, încercând să mențină ordinea într-un haos care nu mai avea reguli. Visa să devină moașă, să ajute la aducerea pe lume a copiilor, să-și dedice viața grijii față de alții. Visul ei era, într-un fel, o formă de speranță pură - să fie acolo, când viața începe, chiar dacă trăia în mijlocul morții care îi vâna. Ca și sora ei, și Margot ținea un jurnal. Dar acel jurnal nu a fost niciodată găsit. Nimeni nu știe ce gânduri a scris acolo, ce temeri a ascuns între file, ce rugăciuni a adresat nopților fără stele. Tot ce a rămas din ea sunt amintirile altora - umbre de gesturi, frânturi de blândețe, ecouri ale unei inteligențe liniștite. Istoria i-a furat vocea, dar nu și prezența. În august 1944, familia Frank a fost trădată și arestată. Au fost duși la Westerbork, apoi la Auschwitz, și în cele din urmă la Bergen-Belsen. Acolo, într-un câmp de noroi și suferință, Margot și Anne și-au petrecut ultimele luni din viață. Foamea, frigul și tifosul au făcut mai mult decât orice soldat. În februarie 1945, cu puțin înainte ca lagărul să fie eliberat, Margot a murit. Avea 19 ani. Câteva zile mai târziu, a murit și Anne. Surorile care împărțiseră o cameră, un secret și o tăcere, au plecat împreună. Despre Margot s-a vorbit puțin. Anne a devenit glasul generației pierdute, simbolul inocenței ucise, numele care a răsunat în întreaga lume. Dar fără Margot, acel jurnal nu ar fi existat. Ea a fost liniștea din spatele furtunii, echilibrul, sprijinul nevăzut. A fost, cum spunea Otto Frank mai târziu, „lumina constantă într-o casă care trăia în întuneric”. Margot Frank nu a avut parte de glorie, nici de citate, nici de monumente. Dar în felul ei tăcut, a reprezentat curajul suprem: acela de a rămâne uman într-o lume care își pierduse umanitatea. Iar povestea ei, deși aproape pierdută, ne amintește că istoria nu este făcută doar din eroi care scriu, ci și din suflete care trăiesc cu demnitate - și mor fără ca cineva să le audă vocea. (https://www.facebook.com/asmarandi.alexandra: Margot Frank-sora tăcută din spatele unui jurnal care a schimbat lumea)

Attribution preserved in passage text.

III.16 p

textul 2

Menționați, conform teoriei lui C. G. Jung, tipul temperamental al lui Margot Frank. Precizați, din text, două idei/afirmații prin care să justificați răspunsul dat.

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Conform tipologiei lui C. G. Jung, Margot Frank este introvertit. Justificări din text: 1. avea o fire blândă, retrasă; 2. în Anexa Secretă tăcea și studia, lucrând singură cu rigoare.

Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.

Criterii (după barem)

  1. Tipul temperamental conform lui C.G. Jung.2 p
  2. Prima idee din text care justifică tipul.2 p
  3. A doua idee din text care justifică tipul.2 p

III.24 p

textul 2

Considerați că Margot Frank era o persoană demnă? Precizați, prin apel la text, un motiv prin care să susțineți răspunsul dat.

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Da, în portretul din text, Margot Frank își păstrează demnitatea. Chiar în condițiile ascunderii și persecuției își continuă studiul și își menține grija pentru ceilalți.

Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.

Criterii (după barem)

  1. Răspuns în concordanță cu informațiile textului.1 p
  2. Motiv din text care susține răspunsul.3 p

III.36 p

textul 2

Textul precizează, cu privire la Margot Frank, faptul că aceasta a reprezentat curajul suprem: acela de a rămâne uman într-o lume care își pierduse umanitatea. Menționați, pe baza textului dat, două motive care susțin această afirmație.

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

1. În ascunzătoare continuă să învețe singură și încearcă să mențină ordinea, fără să abandoneze responsabilitatea personală. 2. Visează să devină moașă și să ajute la nașterea copiilor, păstrând orientarea spre ocrotirea vieții.

Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.

Criterii (după barem)

  1. Primul motiv susținut prin text.3 p
  2. Al doilea motiv susținut prin text.3 p

III.48 p

textul 2

Prezentați, în aproximativ o jumătate de pagină, caracterul lui Margot Frank conform teoriei lui G.W. Allport, evidențiind o trăsătură cardinală și două trăsături principale ale caracterului acesteia.

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

În portretul dat, trăsătura cardinală propusă pentru Margot Frank este devotamentul față de binele celorlalți. În teoria lui Allport, o trăsătură cardinală are o influență dominantă asupra conduitei, iar trăsăturile principale caracterizează constant persoana în mai multe situații. Dominanta este susținută aici de visul de a deveni moașă și de a-și dedica viața grijii față de oameni. Nu este aleasă doar ca etichetă, ci pentru că organizează mai multe fapte și alegeri prezentate.

O primă trăsătură principală este conștiinciozitatea: își face lecțiile singură și lucrează riguros în Anexa Secretă. Această conduită exprimă o atitudine stabilă, nu numai o reacție trecătoare. A doua este modestia: reușește în activități fără să se laude, potrivit amintirii citate. Cele două trăsături completează dominanta și dau coerență relației dintre scopuri, valori și acțiuni. Aceste trăsături sunt interpretate numai în limitele portretului dat și sunt susținute prin conduite, nu deduse din simpla tăcere a persoanei. În concluzie, caracterizarea rămâne o interpretare argumentată a textului, nu un diagnostic al persoanei din afara lui.

Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.

Criterii (după barem)

  1. O trăsătură cardinală susținută prin portret.2 p
  2. Prima trăsătură principală susținută prin portret.2 p
  3. A doua trăsătură principală susținută prin portret.2 p
  4. Coerența prezentării.1 p
  5. Încadrarea în aproximativ o jumătate de pagină; se aplică toleranța tipărită.1 p

III.56 p

textul 2

Argumentați afirmația potrivit căreia geneza caracterului debutează în copilărie imediat după naștere, în procesul învățării sociale, pe căi foarte variate.

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Caracterul se formează prin învățare socială, pe baza relațiilor și activităților începute în copilărie. Copilul observă modele, primește încurajări și consecințe și exersează reguli de conviețuire; astfel, respectul sau responsabilitatea pot deveni atitudini stabile. De exemplu, îndeplinirea constantă a unor sarcini potrivite vârstei sprijină conștiinciozitatea. Prin urmare, caracterul nu este dat integral la naștere: experiența, educația și autoeducația contribuie la organizarea lui pe tot parcursul vieții.

Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.

Criterii (după barem)

  1. Argumentare convingătoare cu premisă, conectori logici și concluzie: 6; superficială: 2.6 p
Ai terminat? Bifează pe barem ce ai făcut și află câte puncte ai fi luat. Alte subiecte de psihologie.