Bacalaureat 2024 la psihologie: simularea

Subiectul oficial din 2024, cu baremul, pe 90 de puncte. Grilele și răspunsurile scurte le verifici pe loc; restul le scrii aici sau pe caiet, apoi te verifici pe barem.

Proba de antrenament dată în școli, de obicei în martie. Nota nu contează.

3 ore · 90 de puncte + 10 din oficiu

Subiectul (PDF)Baremul (PDF)

Pe timp, ca la examen

Ceasul merge și dacă închizi pagina. Poți lua o singură pauză. La final, nota estimată după barem.

Subiectul ISubiectul al II-leaSubiectul al III-lea

Subiectul I 30 p

I.13 p

Senzația este procesul psihic elementar care redă însușirile obiectelor:

Vezi rezolvarea

Răspuns: b) în imagini separate

I.23 p

Faptul că imaginea perceptivă cuprinde pe lângă însușirile esențiale ale obiectului și pe cele de detaliu, înseamnă că ea este:

Vezi rezolvarea

Răspuns: b) bogată în conținut

I.33 p

Imaginea motorului cu aprindere prin scânteie, în procesul reprezentării, se formează:

Vezi rezolvarea

Răspuns: d) în absența obiectului

I.43 p

Manuscrisul primei cărți din seria Harry Potter a fost respins de 12 editori înainte ca Bloomsbury să o publice. Cu privire la acest aspect autoarea, Joanne K. Rowling, spunea: „Eșecul nu este nimic altceva decât o lecție. Dacă m-aș fi oprit din a scrie, astăzi nu mai eram unde sunt.” Situația prezentată mai sus este un exemplu de:

Vezi rezolvarea

Răspuns: d) perseverență

I.53 p

Convertirea frecventă și nemotivată a stărilor afective, pozitive și negative, unele în altele indică:

Vezi rezolvarea

Răspuns: c) o instabilitate afectivă a individului

I.63 p

Când atenția se manifestă în plan subiectiv, aceasta este receptată ca fiind:

Vezi rezolvarea

Răspuns: b) o stare de încordare rezultată din concentrarea energiei psiho-nervoase

I.73 p

Din punctul de vedere al proceselor psihice reglatorii, în vederea depășirii unui obstacol, omul își mobilizează:

Vezi rezolvarea

Răspuns: d) efortul voluntar

I.83 p

Teoria relativității a lui Einstein a revoluționat întregul domeniu de cunoaștere, în fizică. Acesta este un exemplu edificator pentru nivelul de creativitate:

Vezi rezolvarea

Răspuns: c) emergentă

I.93 p

Alex învață la filosofie pentru că îl interesează și îl pasionează. Acest exemplu evidențiază prezența:

Vezi rezolvarea

Răspuns: a) motivației cognitive

I.103 p

Anita simte tristețe atunci când bunica ei se îmbolnăvește. Acest exemplu ilustrează:

Vezi rezolvarea

Răspuns: c) o emoție curentă

Subiectul al II-lea 30 p

Textul 1

Locul central al imaginației în manifestarea personalității poate fi îndeplinit numai în condițiile unei strânse legături cu gândirea care-i susține, verifică și evaluează rezultatele și o ferește de greșeli și alunecări în fantezii inutile.

Attribution preserved in passage text.

II.a6 p

textul 1

Precizați înțelesul a două procese/fenomene psihice la care se face referire în text.

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Gândirea este procesul cognitiv superior care reflectă mijlocit, abstract și general însușirile esențiale și relațiile dintre obiecte și fenomene. Imaginația este procesul cognitiv superior de combinare și transformare a datelor experienței pentru obținerea unor imagini și idei noi.

Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.

Criterii (după barem)

  1. Menționarea primului proces psihic.1 p
  2. Menționarea celui de-al doilea proces psihic.1 p
  3. Precizarea înțelesului primului concept.2 p
  4. Precizarea înțelesului celui de-al doilea concept.2 p

II.b6 p

textul 1

Menționați trei caracteristici ale unuia dintre procesele/fenomenele psihice din text și precizate la subpunctul a).

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

1. Are caracter mijlocit: folosește experiența, cunoștințele și limbajul, fără să depindă numai de stimularea prezentă. 2. Are caracter abstract și general: selectează esențialul și construiește noțiuni aplicabile unei clase de obiecte. 3. Are caracter finalist: urmărește înțelegerea și rezolvarea unor situații problematice.

Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.

Criterii (după barem)

  1. Prima caracteristică adecvată procesului ales.2 p
  2. A doua caracteristică adecvată procesului ales.2 p
  3. A treia caracteristică adecvată procesului ales.2 p

II.c8 p

textul 1

Explicați, în aproximativ o pagină, modul specific în care interacționează procesele/fenomenele psihice vizate de text și precizate la subpunctul a), utilizând termenii în sensul specific psihologiei.

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Textul subliniază nevoia de verificare logică a produselor imaginației. Imaginația și gândirea contribuie împreună la obținerea unor produse noi, dar au roluri diferite. Imaginația combină și transformă experiența, explorând variante care nu sunt prezente în realitatea imediată. Gândirea caută relații esențiale și verifică, prin operații și raționamente, coerența și posibilitatea acestor variante. Relația lor permite ca noutatea să devină și utilă.

De exemplu, un elev își imaginează un adăpost pentru biciclete care să folosească energie solară. El combină imagini și cunoștințe despre acoperișuri, panouri și spații publice și poate schița mai multe forme neobișnuite. Aceasta este contribuția imaginației creatoare. Apoi analizează dimensiunile, rezistența materialelor și orientarea panourilor. Calculele și comparația cu datele cunoscute îi arată ce variante pot funcționa și ce părți trebuie schimbate.

Gândirea nu are doar rolul de a respinge idei. Prin formularea clară a problemei și prin întrebări, ea poate orienta explorarea imaginativă. Dacă o soluție este prea costisitoare, elevul își imaginează alte materiale sau o construcție mai simplă. Imaginația propune, iar verificarea logică oferă feedback pentru o nouă elaborare. Astfel, procesul avansează prin schimburi repetate între generarea variantelor și evaluarea lor.

În același timp, imaginația îl ajută pe om să anticipeze consecințe și să vadă o problemă din perspective diferite. Gândirea poate folosi aceste reprezentări pentru comparații și ipoteze pe care apoi le controlează. În absența verificării, o imagine originală poate rămâne o fantezie fără aplicabilitate; în absența deschiderii imaginative, rezolvarea riscă să repete rigid o schemă cunoscută. Prin urmare, cele două procese se completează: imaginația lărgește câmpul posibilului, iar gândirea fundamentează și evaluează rezultatele. Acest echilibru susține creația și adaptarea eficientă la situații noi.

Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.

Criterii (după barem)

  1. Explicare adecvată și încadrare în spațiu: 8; adecvată fără încadrare: 6; superficială: 3. Criteriu global, fără cumularea treptelor.8 p

II.d4 p

textul 1

Ilustrați, printr-un exemplu concret, una dintre formele imaginației.

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Citind descrierea unei cetăți medievale, Ioana își construiește mintal imaginea zidurilor, a curții și a podului mobil, deși nu a vizitat cetatea. Reconstituirea unei realități existente pe baza descrierii și a experienței anterioare ilustrează imaginația reproductivă.

Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.

Criterii (după barem)

  1. Exemplu concret adecvat; explicația pur teoretică primește doar punctajul parțial tipărit în barem.4 p

II.e6 p

textul 1

Argumentați un punct de vedere personal referitor la faptul că strategiile rezolutive, deși numeroase, pot fi grupate în două mari categorii în funcție de tipul de problemă și de mijloacele utilizate în rezolvarea lor.

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Consider că strategiile rezolutive se pot grupa în algoritmice și euristice deoarece diferă prin organizarea pașilor și gradul de certitudine. Pentru o ecuație de tip cunoscut aplic reguli într-o ordine stabilită, ceea ce oferă o rezolvare algoritmică dacă procedura este corectă. Pentru proiectarea unei grădini încerc variante, formulez ipoteze și le verific; aceasta este o căutare euristică, fără soluție garantată de la început. Prin urmare, alegerea strategiei depinde de structura problemei și de cunoștințele disponibile, iar în activități complexe cele două se pot completa.

Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.

Criterii (după barem)

  1. Argumentare convingătoare: 6; superficială: 2. Criteriu global.6 p

Subiectul al III-lea 30 p

Textul 2

„Născută într-o familie de intelectuali, educată în buna tradiție a școlii românești, formată ca medic de titanii școlii românești de medicină care i-au fost dascăli, marcată de contactul cu strălucirea intelectuală a României interbelice, personalitatea Anei Aslan era un amestec de inteligență lucidă, temeritate, perseverență, feminitate și romantism. Ana Aslan își venera maeștrii. Considera ingratitudinea un păcat de neiertat. Căuta adevărul cu obstinație. Citez: „Urăsc minciuna, pe care o consider cea mai gravă insultă adusă demnității intelectuale a omului. Minciuna este infinit mai gravă decât eroarea; ea reprezintă eroarea premeditată și acceptată ca atare”. lată cum o descrie Valentin Lipatti: "Această mare doamnă era o apariție delicată, fragilă, la care te izbea privirea. Părea că întreaga sa inteligență era concentrată în ochii mari verzi-căprui, alături de curiozitate, ironie, voința de a trăi și munci. (...) Orele pe care le-am petrecut de vorbă cu Ana Aslan au însemnat pentru mine și o explorare a personalității sale - amestec ciudat și fascinant de inteligență și ironie, de entuziasm copilăresc și de timiditate, de exigență și rigoare, de automulțumire și de egoism, dar și de dăruire de sine. (...) O privire pătrunzătoare, care anihila orice intenție de a te dedubla în vreun fel, intenție inutilă dealtfel în fața spiritului său de observație și mai ales al intuiției sale... Prin ce secret această apariție fragilă domina prin simpla ei prezență orice adunare în care apărea? Feminină, de o eleganță sobră, de mare rafinament, exigentă cu colaboratorii, dar mai ales cu ea însăși, personalitatea Anei Aslan era un uluitor aliaj de austeritate, voință, riguroasă disciplină, sensibilitate, dragoste de viață și înțeleaptă înțelegere pentru cei din jurul său. O viață de luptă, de decepții și triumf, îngropase undeva adânc o dureroasă vulnerabilitate și dorință de afecțiune. Dăruirea cu care și-a îmbrățișat profesiunea nu a lăsat loc întemeierii unei familii. (...) Dincolo de rigoarea cu care își controla și își stăpânea exteriorizările, preferința pentru muzica lui Grieg și Chopin îi trăda sensibilitatea delicată și puternică." (...) Personalitatea sa este fascinantă: îmbracată mereu la patru ace, cu o siluetă filiformă, distantă dar respectuoasă, mereu aranjată și coafată, retrasă și totuși cordială. Ca orice om care se dăruiește unui țel atât de mistuitor, Ana Aslan a avut o disciplină de viață și o rigoare incredibilă. Respecta normele sociale și, chiar daca lua masa singură, nu mânca niciodată fară să fie îmbrăcată elegant, parfumată și fără să poarte bijuteriile preferate. Spunea despre sine, într-un interviu, că i-au plăcut oamenii și poveștile lor de viață, chiar dacă nu a fost mereu înțeleasă de cei din jur. A ales să nu se căsătorească niciodată și să nu aibă copii. A ales, mai presus de orice, medicina. Prefera să își aducă hainele de la o casă de modă din Milano și mărturisea că, în anii studenției, era dispusă să își aloce banii pe o lună pe o rochie, dar o rochie frumoasă. Muncea mult, până la 12 ore pe zi, dar știa și să fie mondenă: juca bridge, asculta muzică și mergea la spectacole de balet.” (http://www.fundatiaanaaslan.ro/books/inmemoriam.pdf)

Attribution preserved in passage text.

III.16 p

textul 2

Menționați, conform teoriei lui C. G. Jung, tipul temperamental al Anei Aslan. Precizați, din text, două idei/afirmații prin care să justificați răspunsul dat.

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Conform tipologiei lui C. G. Jung, Ana Aslan este introvertit. Justificări din text: 1. își controla și își stăpânea riguros exteriorizările; 2. este descrisă ca distantă, dar respectuoasă, retrasă și totuși cordială.

Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.

Criterii (după barem)

  1. Tipul temperamental conform lui C.G. Jung.2 p
  2. Prima idee din text care justifică tipul.2 p
  3. A doua idee din text care justifică tipul.2 p

III.24 p

textul 2

Considerați că Ana Aslan este o persoană inteligentă? Precizați, prin apel la text, un motiv prin care să susțineți răspunsul dat.

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Da, textul o prezintă pe Ana Aslan ca pe o persoană inteligentă. Observația și intuiția ei pătrunzătoare surprindeau intențiile interlocutorilor și susțineau o înțelegere lucidă a oamenilor.

Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.

Criterii (după barem)

  1. Răspuns în concordanță cu informațiile textului.1 p
  2. Motiv din text care susține răspunsul.3 p

III.36 p

textul 2

Textul precizează, cu privire la Ana Aslan, faptul că a avut o disciplină de viață și o rigoare incredibilă. Menționați, pe baza textului dat, două motive care susțin această afirmație.

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

1. Muncea până la 12 ore pe zi, păstrând o disciplină constantă în profesie. 2. Respecta normele și ținuta îngrijită chiar când lua masa singură, ceea ce arată autocontrol și consecvență.

Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.

Criterii (după barem)

  1. Primul motiv susținut prin text.3 p
  2. Al doilea motiv susținut prin text.3 p

III.48 p

textul 2

Prezentați, într-o jumătate de pagină, caracterul Anei Aslan, conform teoriei lui G.W. Allport, evidențiind o trăsătură cardinală și două trăsături principale ale caracterului acesteia.

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

În portretul dat, trăsătura cardinală propusă pentru Ana Aslan este devotamentul pentru medicină. În teoria lui Allport, o trăsătură cardinală are o influență dominantă asupra conduitei, iar trăsăturile principale caracterizează constant persoana în mai multe situații. Dominanta este susținută aici de alegerea profesiunii mai presus de întemeierea unei familii și munca intensă de durată. Nu este aleasă doar ca etichetă, ci pentru că organizează mai multe fapte și alegeri prezentate.

O primă trăsătură principală este onestitatea intelectuală: respinge minciuna și caută adevărul cu obstinație. Această conduită exprimă o atitudine stabilă, nu numai o reacție trecătoare. A doua este recunoștința: își venerează maeștrii și consideră ingratitudinea de neiertat. Cele două trăsături completează dominanta și dau coerență relației dintre scopuri, valori și acțiuni. Disciplina și exigența se susțin reciproc în acest portret, iar momentele de sensibilitate nu contrazic structura caracterială descrisă. În concluzie, caracterizarea rămâne o interpretare argumentată a textului, nu un diagnostic al persoanei din afara lui.

Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.

Criterii (după barem)

  1. O trăsătură cardinală susținută prin portret.2 p
  2. Prima trăsătură principală susținută prin portret.2 p
  3. A doua trăsătură principală susținută prin portret.2 p
  4. Coerența prezentării.1 p
  5. Încadrarea în aproximativ o jumătate de pagină; se aplică toleranța tipărită.1 p

III.56 p

textul 2

Argumentați afirmația potrivit căreia convingerile sunt adevărate idei-forță care orientează și susțin comportamentul în atingerea scopurilor propuse.

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Convingerile sunt idei asumate profund, susținute afectiv și transformate în repere ale conduitei. Tocmai această implicare le permite să mobilizeze efortul în fața dificultăților. De exemplu, credința că onestitatea este esențială poate determina un elev să refuze copiatul chiar când ar obține un avantaj imediat. Prin urmare, ele funcționează ca idei-forță care orientează și susțin atingerea scopurilor; valoarea scopului trebuie însă examinată, deoarece fermitatea nu face automat corectă orice convingere.

Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.

Criterii (după barem)

  1. Argumentare convingătoare cu premisă, conectori logici și concluzie: 6; superficială: 2.6 p
Ai terminat? Bifează pe barem ce ai făcut și află câte puncte ai fi luat. Alte subiecte de psihologie.