Bacalaureat 2024 la psihologie: examenul din vară

Subiectul oficial din 2024, cu baremul, pe 90 de puncte. Grilele și răspunsurile scurte le verifici pe loc; restul le scrii aici sau pe caiet, apoi te verifici pe barem.

Subiectul pe care l-au primit elevii la Bac, în sesiunea din vară.

3 ore · 90 de puncte + 10 din oficiu

Subiectul (PDF)Baremul (PDF)

Pe timp, ca la examen

Ceasul merge și dacă închizi pagina. Poți lua o singură pauză. La final, nota estimată după barem.

Subiectul ISubiectul al II-leaSubiectul al III-lea

Subiectul I 30 p

I.13 p

Senzațiile sunt procese psihice elementare care se formează în condițiile acțiunii:

Vezi rezolvarea

Răspuns: c) directe a stimulilor asupra analizatorilor

I.23 p

Faptul că imaginea perceptivă se formează numai în prezența obiectului, prin acțiunea directă a acestuia asupra analizatorilor, înseamnă că aceasta este imagine:

Vezi rezolvarea

Răspuns: b) primară

I.33 p

Procesul psihic care dispune de capacitatea de a reconstitui mintal imaginea unui obiect perceput anterior poartă denumirea de:

Vezi rezolvarea

Răspuns: d) reprezentare

I.43 p

Este considerată o trebuință primară:

Vezi rezolvarea

Răspuns: d) consumul de apă într-o zi toridă de vară

I.53 p

Nu reprezintă o caracteristică a proceselor psihice afective:

Vezi rezolvarea

Răspuns: b) independența

I.63 p

Andrei are capacitatea de a-și deplasa și reorienta atenția de la un obiect la altul, în funcție de cerințele activității pe care o desfășoară și de intervalele de timp cerute de derularea ei. Putem afirma că atenția lui este caracterizată de:

Vezi rezolvarea

Răspuns: c) mobilitate

I.73 p

Persoanele care iau decizii pe baza unei analize personale a situației și a consecințelor posibile, adoptând o atitudine critică rațională față de opiniile celor din jur, dau dovadă de o calitate a voinței numită:

Vezi rezolvarea

Răspuns: d) independență

I.83 p

În ceea ce privește reprezentarea, ca proces psihic cognitiv senzorial, este fals că:

Vezi rezolvarea

Răspuns: a) este o reproducere fidelă a percepției

I.93 p

Ana este pasionată de arheologie și citește studii de specialitate. Comportamentul ei se bazează pe nevoia de a ști, de a cunoaște. Forma motivației prezentă în acest caz este:

Vezi rezolvarea

Răspuns: a) cognitivă

I.103 p

Pasiunile sunt trăiri afective, care se caracterizează prin a fi:

Vezi rezolvarea

Răspuns: c) foarte intense, stabile, de lungă durată

Subiectul al II-lea 30 p

Textul 1

Limbajul este instrumentul principal care fixează, vehiculează și coordonează informațiile. Conținuturile logice ale gândirii se exprimă verbal, iar înțelegerea și rezolvarea de probleme au ca suport structurile verbale.

Attribution preserved in passage text.

II.a6 p

textul 1

Precizați înțelesul a două procese/fenomene psihice la care se face referire în text.

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Gândirea este procesul cognitiv superior care reflectă mijlocit, abstract și general însușirile esențiale și relațiile dintre obiecte și fenomene. Limbajul este activitatea de comunicare și de reglare psihică realizată prin intermediul limbii, ca sistem de semne cu semnificații.

Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.

Criterii (după barem)

  1. Menționarea primului proces psihic.1 p
  2. Menționarea celui de-al doilea proces psihic.1 p
  3. Precizarea înțelesului primului concept.2 p
  4. Precizarea înțelesului celui de-al doilea concept.2 p

II.b6 p

textul 1

Menționați trei caracteristici ale unuia dintre procesele/fenomenele psihice din text și precizate la subpunctul a).

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

1. Are caracter mijlocit: folosește experiența, cunoștințele și limbajul, fără să depindă numai de stimularea prezentă. 2. Are caracter abstract și general: selectează esențialul și construiește noțiuni aplicabile unei clase de obiecte. 3. Are caracter finalist: urmărește înțelegerea și rezolvarea unor situații problematice.

Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.

Criterii (după barem)

  1. Prima caracteristică adecvată procesului ales.2 p
  2. A doua caracteristică adecvată procesului ales.2 p
  3. A treia caracteristică adecvată procesului ales.2 p

II.c8 p

textul 1

Explicați, în aproximativ o pagină, modul specific în care interacționează procesele/fenomenele psihice vizate de text și precizate la subpunctul a), utilizând termenii în sensul specific psihologiei.

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Textul pune în centru fixarea și vehicularea verbală a conținuturilor gândirii. Gândirea și limbajul se sprijină reciproc în înțelegere și în rezolvarea problemelor. Gândirea prelucrează mijlocit informațiile și desprinde însușiri esențiale, iar limbajul îi oferă cuvinte, propoziții și reguli pentru exprimarea lor. Relația nu se reduce la rostirea unui rezultat deja obținut: mijloacele verbale participă și la organizarea prelucrării.

Cuvântul fixează noțiunea și permite folosirea ei chiar când obiectul nu este prezent. Prin propoziții legăm noțiunile în judecăți, iar prin înlănțuirea acestora construim raționamente. De exemplu, când un elev explică de ce un triunghi este isoscel, numește laturile egale, formulează regula și o aplică figurii date. Limbajul îi permite să urmărească relația logică și să verifice dacă justificarea lui este coerentă.

Influența există și în sens invers. Gândirea selectează sensul potrivit al cuvintelor, ordonează ideile și înlătură contradicțiile din mesaj. Un text nu devine clar doar pentru că include multe cuvinte; trebuie ca ideile să fie înțelese și legate corect. Atunci când scriem o explicație, revenim asupra formulărilor deoarece observăm, prin analiză, că unele sunt neprecise sau că lipsește o etapă a raționamentului.

Limbajul intern susține planificarea, anticiparea și controlul activității. Elevul își poate spune în gând ce are de aflat, ce date cunoaște și ce regulă poate folosi. Apoi își exprimă rezultatul în limbaj exterior, astfel încât să poată fi comunicat și verificat de altcineva. Clarificarea vocabularului și a relațiilor dintre noțiuni dezvoltă, astfel, posibilitățile de înțelegere. Prin urmare, gândirea dă organizare logică mesajului, iar limbajul stabilizează și vehiculează operațiile și produsele ei. Cele două rămân procese distincte, dar funcționează în strânsă unitate.

Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.

Criterii (după barem)

  1. Explicare adecvată și încadrare în spațiu: 8; adecvată fără încadrare: 6; superficială: 3. Criteriu global, fără cumularea treptelor.8 p

II.d4 p

textul 1

Ilustrați, printr-un exemplu concret, caracterul mijlocit al gândirii.

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Ana nu poate vedea direct temperatura exactă a apei. Citește termometrul, folosește convenția scalei și cunoștințele despre îngheț pentru a concluziona că apa de la 0°C poate îngheța în condițiile date. Concluzia este mijlocită de instrument, semne și cunoștințe, nu obținută numai din senzația de rece.

Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.

Criterii (după barem)

  1. Exemplu concret adecvat; explicația pur teoretică primește doar punctajul parțial tipărit în barem.4 p

II.e6 p

textul 1

Argumentați, un punct de vedere personal referitor la importanța funcției ludice a limbajului.

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Consider că funcția ludică a limbajului sprijină dezvoltarea și apropierea dintre oameni prin folosirea cuvintelor în joc. De exemplu, într-un joc de ghicitori, copiii caută sensuri, compară indicii și inventează formulări amuzante. Ei exersează flexibilitatea verbală și imaginația, iar plăcerea jocului îi încurajează să comunice. Un joc de cuvinte poate reduce și tensiunea unei interacțiuni, fără a anula respectul pentru ceilalți. Prin urmare, funcția ludică este utilă atât dezvoltării cognitive, cât și relațiilor sociale, atunci când jocul este potrivit contextului.

Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.

Criterii (după barem)

  1. Argumentare convingătoare: 6; superficială: 2. Criteriu global.6 p

Subiectul al III-lea 30 p

Textul 2

„Micul Ion Luca a zburdat, până a fost dat la școală, prin poienele pădurii mânăstirești; dacă este adevărat că de la vârsta cea mai fragedă se fixează trăsăturile temeinice ale firii, copilul își căuta camarazi oriunde, fără ifose de domnișor(...); îl vedem, cu închipuirea, isteț și voluntar, organizînd jocurile și punând la cale pozne de tot felul. În climatul dulce al locurilor păduroase,(...) copiii stăpîneau peste raiurile de verdeață și poalele dealurilor,(...) iar bunii părinți n-ar fi putut stăpâni pornirile zglobii ale lui Ion, desigur nesupus și pârdalnic, a cărui istețime nativă era privită cu admirație și indulgență. Copilăria și adolescența lui Caragiale se caracterizează prin zburdălnicie, independență și, până la un punct, tendință către refractarism. Luca și Ecaterina au avut de luptat cu temperamentul rebel, greu de stăpânit al lui lancu. Ei au adoptat, în împrejurare, cea mai bună metodă, a îngăduinții relative, care dă rezultate mai bune decât constrângerea. Am văzut, dintr-o scrisoare a lui Luca adresată fiicei sale, cum îi recomanda să nu țină seamă de năzbâtiile lui Iancu, care are un fond mai bun decât pare. Trăsătura este definitorie și valabilă dincolo de momentul redactării ei. În definitiv, Iancu nu se purtase, în tot timpul vieții lui Luca, ca unii dintre copiii familiilor burgheze, stricând liniștea părinților prin faptele cele mai necugetate. Dimpotrivă, a primit slujba de copist, obținută prin stăruințele tatălui,(...) și dacă este adevărat că a absolvit și clasa V-a secundară, probabil în capitală, lucrul arată că școlarul, chiar dacă se lăsa greu, nu era o fire cu totul neînfrânată. La moartea tatălui, însă, Iancu se scutură de servitutea birocratică și începe a-și impune voința în fața văduvei. Strămutarea familiei la București este a doua biruință a tânărului voluntar, înlesnită probabil de sfaturile rudelor bucureștene. Din acest moment, un fiu rău s-ar fi emancipat cu totul de obligațiile familiale, părăsindu-și mama și sora. Iancu s-a arătat vrednic de îndatoririle unui pretimpuriu șef de familie. De la vârsta generoasă a celor 18 ani, s-a purtat bărbătește, căutând să-și găsească mijloacele de întreținere pentru dânsul și ai lui. Ca sufleor de al doilea și copist în trupa Pascaly, concesionară a Teatrului Național din București, suficient retribuit, a putut face față nevoilor. Pentru Caragiale, datoria, credem noi, nu era atât un comandament etic, cât elanul afectiv al inimii. Iancu se simțea legat de ai lui organic, fără să-și bată capul cu principiile morale. La 20 de ani(...) este sănătos și robust și rezistă bine în feluritele îndeletniciri, muncind și alergând toată ziua și sfârșind cu lucrul de noapte al corectorului.(...) În 1885, la nașterea lui Mateiu, Caragiale, care nu era căsătorit cu mama copilului său, îl declară însă la Oficiul stării civile (...) și la vârsta când Mateiu dădea prilej admonestărilor părintești, Caragiale ducea greul întreținerii lui, a mamei și surorii lui și își făcea un nume prin perseverență. Posteritatea - cuvânt prin care înțelegem strict generația noastră, a păstrat despre personalitatatea omenească a lui Caragiale prejudecata boemei. O biografie romanțată (B. Jordan- Lucian Predescu), cu naive mijloace apologetice și cu o pretinsă viziune tragică a existenței marelui scriitor, îl situează în atmosfera fumurie a vieții de cafenea. (...)Tradiția orală, transmisă de cei ce l-ar fi cunoscut pe Caragiale, face dintr-însul un autentic și exclusiv reprezentant al ”vieții de boemă", chiar fără participarea cabotinilor din romanul lui Murger. Spre deosebire de versiunea curentă, rigidul moralist care a fost Ion Slavici a dat un strălucit certificat de bună purtare vechiului său prieten:” I. Luca Caragiali a fost bun fiu, bun soț și bun părinte”. ( Șerban Cioculescu, Viața lui I.L.Caragiale)

Attribution preserved in passage text.

III.16 p

textul 2

Menționați, conform teoriei lui C. G. Jung, tipul temperamental al lui Ion Luca Caragiale. Precizați, din text, două idei/afirmații prin care să justificați răspunsul dat.

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Conform tipologiei lui C. G. Jung, Ion Luca Caragiale este extravertit. Justificări din text: 1. copilul își căuta camarazi oriunde; 2. organiza jocurile și punea la cale pozne de tot felul.

Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.

Criterii (după barem)

  1. Tipul temperamental conform lui C.G. Jung.2 p
  2. Prima idee din text care justifică tipul.2 p
  3. A doua idee din text care justifică tipul.2 p

III.24 p

textul 2

Considerați că Ion Luca Caragiale este o persoană perseverentă? Precizați, prin apel la text, un motiv prin care să susțineți răspunsul dat.

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Da, Caragiale este prezentat ca perseverent. Muncea în mai multe îndeletniciri, inclusiv noaptea ca redactor corector, și își construia un nume continuând să-și întrețină familia.

Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.

Criterii (după barem)

  1. Răspuns în concordanță cu informațiile textului.1 p
  2. Motiv din text care susține răspunsul.3 p

III.36 p

textul 2

Textul precizează faptul că Ion Slavici a dat un strălucit certificat de bună purtare vechiului său prieten: ”I. Luca Caragiali a fost bun fiu, bun soț și bun părinte”. Menționați, pe baza textului dat, două motive care susțin această afirmație.

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

1. De la 18 ani caută mijloace de întreținere pentru el, mama și sora sa, fără să le abandoneze. 2. Își recunoaște copilul la starea civilă și continuă să suporte obligațiile de întreținere.

Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.

Criterii (după barem)

  1. Primul motiv susținut prin text.3 p
  2. Al doilea motiv susținut prin text.3 p

III.48 p

textul 2

Prezentați, în aproximativ o jumătate de pagină, caracterul lui Caragiale conform teoriei lui G.W. Allport, evidențiind o trăsătură cardinală și două trăsături principale ale caracterului acestuia.

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

În portretul dat, trăsătura cardinală propusă pentru Ion Luca Caragiale este responsabilitatea față de familie. În teoria lui Allport, o trăsătură cardinală are o influență dominantă asupra conduitei, iar trăsăturile principale caracterizează constant persoana în mai multe situații. Dominanta este susținută aici de asumarea timpurie a întreținerii mamei și surorii și apoi a propriului copil. Nu este aleasă doar ca etichetă, ci pentru că organizează mai multe fapte și alegeri prezentate.

O primă trăsătură principală este hărnicia: muncește ziua în felurite îndeletniciri și noaptea la corectură. Această conduită exprimă o atitudine stabilă, nu numai o reacție trecătoare. A doua este independența: își susține voința și își caută un drum profesional după moartea tatălui. Cele două trăsături completează dominanta și dau coerență relației dintre scopuri, valori și acțiuni. Zburdălnicia și nevoia de autonomie nu trebuie confundate cu lipsa de responsabilitate; faptele de sprijin familial arată un portret mai complex decât prejudecata boemei. În concluzie, caracterizarea rămâne o interpretare argumentată a textului, nu un diagnostic al persoanei din afara lui.

Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.

Criterii (după barem)

  1. O trăsătură cardinală susținută prin portret.2 p
  2. Prima trăsătură principală susținută prin portret.2 p
  3. A doua trăsătură principală susținută prin portret.2 p
  4. Coerența prezentării.1 p
  5. Încadrarea în aproximativ o jumătate de pagină; se aplică toleranța tipărită.1 p

III.56 p

textul 2

Argumentați afirmația potrivit căreia geneza caracterului debutează în copilărie în procesul învățării sociale pe căi foarte variate.

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Caracterul se formează prin învățare socială, pe baza relațiilor și activităților începute în copilărie. Copilul observă modele, primește încurajări și consecințe și exersează reguli de conviețuire; astfel, respectul sau responsabilitatea pot deveni atitudini stabile. De exemplu, îndeplinirea constantă a unor sarcini potrivite vârstei sprijină conștiinciozitatea. Prin urmare, caracterul nu este dat integral la naștere: experiența, educația și autoeducația contribuie la organizarea lui pe tot parcursul vieții.

Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.

Criterii (după barem)

  1. Argumentare convingătoare cu premisă, conectori logici și concluzie: 6; superficială: 2.6 p
Ai terminat? Bifează pe barem ce ai făcut și află câte puncte ai fi luat. Alte subiecte de psihologie.