Bacalaureat 2021 la psihologie: simularea

A. În coloana din stânga sunt enumerate caracteristici ale gândirii, iar în coloana din dreapta sunt numerotate enunțuri adevărate referitoare la acestea. Scrieți pe foaia de examen asocierile corecte dintre fiecare literă din coloana din stânga și cifra corespunzătoare din coloana din dreapta. a. Caracterul formal 1. Gândirea extrage și utilizează însușiri esențiale și cu un grad ridicat de generalizare. b. Caracterul abstract 2. Gândirea este facilitată de experiența perceptivă, de reprezentare, iar toate aceste date sunt stocate în c. Caracterul mijlocit memorie și vehiculate prin intermediul limbajului. 3. Scopul gândirii este, în ultimă instanță, elaborarea unui d. Caracterul finalist model mintal, a unor explicații și a unor răspunsuri cu privire la implicațiile, la consecințele situațiilor problematice. 4. Gândirea se ghidează după reguli și norme ale logicii, utilizează judecăți, avansează ipoteze pe care încearcă să le verifice. 5. Reprezintă conexiunea dintre două noțiuni prin care se reflectă un raport determinat între obiecte. 12 puncte

Produsele imaginației nu apar de la sine. Combinatorica imaginativă este posibilă datorită relațiilor cu celelalte procese psihice. Atât datele actuale, cât și, mai ales, cele stocate anterior în structurile cognitive, oferă materialul necesar prelucrărilor, restructurărilor, recombinărilor, cu scopul obținerii unor produse noi, limbajul fiind implicat în evocarea informațiilor necesare prelucrării.

Alex are un ideal de viață și un ideal de om. E puțin parvenit în cultură, dar cu sinceră pasiune. Fiind puțin parvenit, cultura nu e un lucru natural pentru el, un lucru în care trăiești pentru că așa te- ai născut și așa te interesează. El vrea să fie cult. Dacă și-ar da seama de asta, ar fi probabil un fel de Mircea Eliade, poate pe alocuri mai reușit și pe alocuri mult mai mic. Nu-și dă însă seama de asta. El spune: - Nu mă interesează în viață decât un lucru: filozofia, filozofia, filozofia. Altă dată a spus „metafizica“, ceea ce e altceva, dar n-am subliniat ca să nu pornesc o discuție inutilă pe un punct care era lămurit pentru mine. De fapt însă nu-l interesează filozofia; îl interesează să fie filozof ca să ajungă un „om mare“ în această direcție. Idealul lui de om e „filozoful“ într-un anumit sens, așa-zisul filozof pe care nu-l preocupă altceva decât creația în direcția asta și pentru care tot restul lucrurilor ce se pot trăi în viață e subordonat și nesemnificativ. Și în realitate el nu e nici filozof și nici indiferent la viață. Îi place confortul, e puțin snob, îi place sportul, mondenitatea și, mai mult decât toate, femeile. Cât despre filozofie… Am constatat cu ocazia asta - o dată în plus - că nu înveți să fii filozof așa cum nu înveți să fii creștin.(...) Inutil trece prin toată istoria filozofiei cu pasiune și încăpățânare. Are să ajungă cel mult - în cel mai fericit caz - un om foarte cult în materie. Dar filozof nu va fi niciodată, pentru simplul fapt că n- are spirit filozofic și nici măcar un bun și interesant comentator nu va ajunge, pentru că n-are spirit critic și obiectivitate. Pe el nu-l interesează cercetarea filozofică, pentru că aceste probleme îl neliniștesc, pentru că are nevoie de răspuns la toate întrebările existenței. El nu citește filozofie ca să vadă felul cum dezleagă fiecare aceste probleme, ca să vadă dacă răspunsul lor îl satisface și dacă nu, de ce? Pe el nu-l mistuie setea de cunoaștere. El vrea să fie filozof pentru a epata lumea, pentru a-și ului semenii. Și ca să îi uluiască mai ușor, vrea să creeze o filozofie proprie (prea bine nu se pricepe din gura lui ce înțelege prin asta). (Jeni Acterian, Jurnalul unei fete greu de mulțumit)