Acasă Bacalaureat Matematică tehnologic 2024 rezerva din august
Bacalaureat 2024 la matematică tehnologic: rezerva din august
Subiectul oficial tehnologic, rezerva din august 2024, cu baremul. Rezolvi pe caiet, scrii rezultatul unde se poate, apoi te verifici pe barem, pas cu pas.
3 ore · 90 de puncte + 10 din oficiu
Pe timp, ca la examen
Simulare de 3 ore
Subiectul I · 1 oră Subiectul II · 1 oră Subiectul III · 1 oră
Ceasul merge și dacă închizi pagina. Poți lua o singură pauză. La final, nota estimată după barem.
Subiectul I Subiectul al II-lea Subiectul al III-lea
Mod examen --:-- Pauză Renunț Predau
Subiectul I 30 p I.1 5 p Arătați că ( 1 2 + 1 4 ) ⋅ 4 3 = 1 \left(\frac{1}{2}+\frac{1}{4}\right)\cdot\frac{4}{3}=1 ( 2 1 + 4 1 ) ⋅ 3 4 = 1 .
Demonstrează pe caiet, apoi verifică-te pe barem.
Verifică-te pe barem Criterii (după barem) ( 1 2 + 1 4 ) ⋅ 4 3 = ( 2 4 + 1 4 ) ⋅ 4 3 = \left(\frac{1}{2}+\frac{1}{4}\right)\cdot\frac{4}{3}=\left(\frac{2}{4}+\frac{1}{4}\right)\cdot\frac{4}{3}= ( 2 1 + 4 1 ) ⋅ 3 4 = ( 4 2 + 4 1 ) ⋅ 3 4 = 2 p = 3 4 ⋅ 4 3 = 1 =\frac{3}{4}\cdot\frac{4}{3}=1 = 4 3 ⋅ 3 4 = 1 3 p Semnalează o greșeală
I.2 5 p Se consideră funcția f : R → R f:\mathbb{R}\to\mathbb{R} f : R → R , f ( x ) = 2 x − 8 f(x)=2x-8 f ( x ) = 2 x − 8 . Determinați numărul real a a a pentru care f ( a ) = 0 f(a)=0 f ( a ) = 0 .
Rezolvă pe caiet, apoi verifică-te pe barem.
Verifică-te pe barem Răspuns: a = 4 a=4 a = 4
Criterii (după barem) f ( a ) = 2 a − 8 f(a)=2a-8 f ( a ) = 2 a − 8 , pentru orice număr real a a a 2 p 2 a − 8 = 0 2a-8=0 2 a − 8 = 0 , de unde obținem a = 4 a=4 a = 4 3 p Semnalează o greșeală
I.3 5 p Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 3 x − 2 = 1 \sqrt{3x-2}=1 3 x − 2 = 1 .
Rezolvă pe caiet, apoi verifică-te pe barem.
Verifică-te pe barem Răspuns: x = 1 x=1 x = 1
Criterii (după barem) 3 x − 2 = 1 3x-2=1 3 x − 2 = 1 , de unde obținem 3 x = 3 3x=3 3 x = 3 3 p x = 1 x=1 x = 1 , care convine2 p Semnalează o greșeală
I.4 5 p Calculați probabilitatea ca, alegând un număr n n n din mulțimea A = { 11 , 12 , 13 , 14 , 15 , 16 , 17 , 18 , 19 , 20 } A=\{11,12,13,14,15,16,17,18,19,20\} A = { 11 , 12 , 13 , 14 , 15 , 16 , 17 , 18 , 19 , 20 } , acesta să aibă suma cifrelor egală cu 2 2 2 .
Rezolvă pe caiet, apoi verifică-te pe barem.
Verifică-te pe barem Răspuns: p = 1 5 p=\frac{1}{5} p = 5 1
Criterii (după barem) Mulțimea A A A are 10 10 10 elemente, deci sunt 10 10 10 cazuri posibile 2 p Numerele, din mulțimea A A A , care au suma cifrelor egală cu 2 2 2 sunt 11 11 11 și 20 20 20 , deci sunt 2 2 2 cazuri favorabile, de unde obținem p = 2 10 = 1 5 p=\frac{2}{10}=\frac{1}{5} p = 10 2 = 5 1 3 p Semnalează o greșeală
I.5 5 p În reperul cartezian x O y xOy x O y se consideră punctele A ( 3 , 4 ) A(3,4) A ( 3 , 4 ) și B ( 6 , 8 ) B(6,8) B ( 6 , 8 ) . Arătați că O A = A B OA=AB O A = A B .
Demonstrează pe caiet, apoi verifică-te pe barem.
Verifică-te pe barem Criterii (după barem) O A = 3 2 + 4 2 = 5 OA=\sqrt{3^2+4^2}=5 O A = 3 2 + 4 2 = 5 2 p A B = 3 2 + 4 2 = 5 AB=\sqrt{3^2+4^2}=5 A B = 3 2 + 4 2 = 5 , deci O A = A B OA=AB O A = A B 3 p Semnalează o greșeală
I.6 5 p Se consideră triunghiul A B C ABC A BC , dreptunghic în A A A , cu A B = 12 AB=12 A B = 12 , A C = 8 AC=8 A C = 8 și punctul M M M mijlocul laturii A B AB A B . Arătați că C M = 10 CM=10 CM = 10 .
Demonstrează pe caiet, apoi verifică-te pe barem.
Verifică-te pe barem Criterii (după barem) A M = 6 AM=6 A M = 6 2 p C M = A C 2 + A M 2 = 10 CM=\sqrt{AC^2+AM^2}=10 CM = A C 2 + A M 2 = 10 3 p Semnalează o greșeală
Subiectul al II-lea 30 p II.1
Se consideră matricele I 2 = ( 1 0 0 1 ) I_2=\begin{pmatrix}1&0\\0&1\end{pmatrix} I 2 = ( 1 0 0 1 ) și A ( x ) = ( x − 1 2 1 x ) A(x)=\begin{pmatrix}x-1&2\\1&x\end{pmatrix} A ( x ) = ( x − 1 1 2 x ) , unde x x x este număr real.
II.1.a 5 p Arătați că det ( A ( 2 ) ) = 0 \det\left(A(2)\right)=0 det ( A ( 2 ) ) = 0 .
Demonstrează pe caiet, apoi verifică-te pe barem.
Verifică-te pe barem Criterii (după barem) A ( 2 ) = ( 1 2 1 2 ) ⇒ det ( A ( 2 ) ) = ∣ 1 2 1 2 ∣ = 1 ⋅ 2 − 1 ⋅ 2 = A(2)=\begin{pmatrix}1&2\\1&2\end{pmatrix}\Rightarrow\det\left(A(2)\right)=\begin{vmatrix}1&2\\1&2\end{vmatrix}=1\cdot 2-1\cdot 2= A ( 2 ) = ( 1 1 2 2 ) ⇒ det ( A ( 2 ) ) = 1 1 2 2 = 1 ⋅ 2 − 1 ⋅ 2 = 3 p = 2 − 2 = 0 =2-2=0 = 2 − 2 = 0 2 p Semnalează o greșeală
II.1.b 5 p Arătați că A ( 3 ) + 2 I 2 = A ( 5 ) A(3)+2I_2=A(5) A ( 3 ) + 2 I 2 = A ( 5 ) .
Demonstrează pe caiet, apoi verifică-te pe barem.
Verifică-te pe barem Criterii (după barem) A ( 3 ) + 2 I 2 = ( 2 2 1 3 ) + ( 2 0 0 2 ) = ( 4 2 1 5 ) = A(3)+2I_2=\begin{pmatrix}2&2\\1&3\end{pmatrix}+\begin{pmatrix}2&0\\0&2\end{pmatrix}=\begin{pmatrix}4&2\\1&5\end{pmatrix}= A ( 3 ) + 2 I 2 = ( 2 1 2 3 ) + ( 2 0 0 2 ) = ( 4 1 2 5 ) = 3 p = ( 5 − 1 2 1 5 ) = A ( 5 ) =\begin{pmatrix}5-1&2\\1&5\end{pmatrix}=A(5) = ( 5 − 1 1 2 5 ) = A ( 5 ) 2 p Semnalează o greșeală
II.1.c 5 p Determinați numerele reale x x x pentru care det ( A ( x ) + x I 2 ) = 0 \det\left(A(x)+xI_2\right)=0 det ( A ( x ) + x I 2 ) = 0 .
Rezolvă pe caiet, apoi verifică-te pe barem.
Verifică-te pe barem Răspuns: x = 1 x=1 x = 1 sau x = − 1 2 x=-\frac{1}{2} x = − 2 1
Criterii (după barem) A ( x ) + x I 2 = ( x − 1 2 1 x ) + ( x 0 0 x ) = ( 2 x − 1 2 1 2 x ) A(x)+xI_2=\begin{pmatrix}x-1&2\\1&x\end{pmatrix}+\begin{pmatrix}x&0\\0&x\end{pmatrix}=\begin{pmatrix}2x-1&2\\1&2x\end{pmatrix} A ( x ) + x I 2 = ( x − 1 1 2 x ) + ( x 0 0 x ) = ( 2 x − 1 1 2 2 x ) și det ( A ( x ) + x I 2 ) = 4 x 2 − 2 x − 2 \det\left(A(x)+xI_2\right)=4x^2-2x-2 det ( A ( x ) + x I 2 ) = 4 x 2 − 2 x − 2 , pentru orice număr real x x x 3 p 4 x 2 − 2 x − 2 = 0 4x^2-2x-2=0 4 x 2 − 2 x − 2 = 0 , de unde obținem x = 1 x=1 x = 1 sau x = − 1 2 x=-\frac{1}{2} x = − 2 1 2 p Semnalează o greșeală
II.2
Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x ∘ y = 2 x + 2 y − 1 x\circ y=2x+2y-1 x ∘ y = 2 x + 2 y − 1 .
II.2.a 5 p Arătați că 2 ∘ 1 = 5 2\circ 1=5 2 ∘ 1 = 5 .
Demonstrează pe caiet, apoi verifică-te pe barem.
Verifică-te pe barem Criterii (după barem) 2 ∘ 1 = 2 ⋅ 2 + 2 ⋅ 1 − 1 = 2\circ 1=2\cdot 2+2\cdot 1-1= 2 ∘ 1 = 2 ⋅ 2 + 2 ⋅ 1 − 1 = 3 p = 4 + 2 − 1 = 5 =4+2-1=5 = 4 + 2 − 1 = 5 2 p Semnalează o greșeală
II.2.b 5 p Determinați numărul real x x x pentru care x ∘ ( x + 1 ) = 5 x\circ(x+1)=5 x ∘ ( x + 1 ) = 5 .
Rezolvă pe caiet, apoi verifică-te pe barem.
Verifică-te pe barem Răspuns: x = 1 x=1 x = 1
Criterii (după barem) x ∘ ( x + 1 ) = 2 x + 2 ( x + 1 ) − 1 = 4 x + 1 x\circ(x+1)=2x+2(x+1)-1=4x+1 x ∘ ( x + 1 ) = 2 x + 2 ( x + 1 ) − 1 = 4 x + 1 , pentru orice număr real x x x 3 p 4 x + 1 = 5 4x+1=5 4 x + 1 = 5 , de unde obținem x = 1 x=1 x = 1 2 p Semnalează o greșeală
II.2.c 5 p Arătați că x ∘ x ≤ 4 x 2 x\circ x\le 4x^2 x ∘ x ≤ 4 x 2 , pentru orice număr real x x x .
Demonstrează pe caiet, apoi verifică-te pe barem.
Verifică-te pe barem Criterii (după barem) x ∘ x = 4 x − 1 x\circ x=4x-1 x ∘ x = 4 x − 1 , pentru orice număr real x x x 2 p 4 x − 1 = − 4 x 2 + 4 x − 1 + 4 x 2 = − ( 2 x − 1 ) 2 + 4 x 2 ≤ 4 x 2 4x-1=-4x^2+4x-1+4x^2=-(2x-1)^2+4x^2\le 4x^2 4 x − 1 = − 4 x 2 + 4 x − 1 + 4 x 2 = − ( 2 x − 1 ) 2 + 4 x 2 ≤ 4 x 2 , pentru orice număr real x x x 3 p Semnalează o greșeală
Subiectul al III-lea 30 p III.1
Se consideră funcția f : ( 0 , + ∞ ) → R f:(0,+\infty)\to\mathbb{R} f : ( 0 , + ∞ ) → R , f ( x ) = x − 2 ln x f(x)=x-2\ln x f ( x ) = x − 2 ln x .
III.1.a 5 p Arătați că f ′ ( x ) = x − 2 x f'(x)=\frac{x-2}{x} f ′ ( x ) = x x − 2 , x ∈ ( 0 , + ∞ ) x\in(0,+\infty) x ∈ ( 0 , + ∞ ) .
Demonstrează pe caiet, apoi verifică-te pe barem.
Verifică-te pe barem Criterii (după barem) f ′ ( x ) = x ′ − 2 ⋅ ( ln x ) ′ = f'(x)=x'-2\cdot(\ln x)'= f ′ ( x ) = x ′ − 2 ⋅ ( ln x ) ′ = 2 p = 1 − 2 ⋅ 1 x = x − 2 x =1-2\cdot\frac{1}{x}=\frac{x-2}{x} = 1 − 2 ⋅ x 1 = x x − 2 , x ∈ ( 0 , + ∞ ) x\in(0,+\infty) x ∈ ( 0 , + ∞ ) 3 p Semnalează o greșeală
III.1.b 5 p Determinați ecuația tangentei la graficul funcției f f f în punctul de abscisă x = 1 x=1 x = 1 situat pe graficul funcției f f f .
Rezolvă pe caiet, apoi verifică-te pe barem.
Verifică-te pe barem Răspuns: y = − x + 2 y=-x+2 y = − x + 2
Criterii (după barem) f ( 1 ) = 1 f(1)=1 f ( 1 ) = 1 , f ′ ( 1 ) = − 1 f'(1)=-1 f ′ ( 1 ) = − 1 2 p Ecuația tangentei este y − f ( 1 ) = f ′ ( 1 ) ( x − 1 ) y-f(1)=f'(1)(x-1) y − f ( 1 ) = f ′ ( 1 ) ( x − 1 ) , adică y = − x + 2 y=-x+2 y = − x + 2 3 p Semnalează o greșeală
III.1.c 5 p Demonstrați că ln ( x 2 ) ≤ x − 2 2 \ln\left(\frac{x}{2}\right)\le\frac{x-2}{2} ln ( 2 x ) ≤ 2 x − 2 , pentru orice x ∈ ( 0 , + ∞ ) x\in(0,+\infty) x ∈ ( 0 , + ∞ ) .
Demonstrează pe caiet, apoi verifică-te pe barem.
Verifică-te pe barem Criterii (după barem) f ′ ( x ) = 0 ⇔ x = 2 f'(x)=0\Leftrightarrow x=2 f ′ ( x ) = 0 ⇔ x = 2 ; f ′ ( x ) ≤ 0 f'(x)\le 0 f ′ ( x ) ≤ 0 , pentru orice x ∈ ( 0 , 2 ] ⇒ f x\in(0,2]\Rightarrow f x ∈ ( 0 , 2 ] ⇒ f este descrescătoare pe ( 0 , 2 ] (0,2] ( 0 , 2 ] ; f ′ ( x ) ≥ 0 f'(x)\ge 0 f ′ ( x ) ≥ 0 , pentru orice x ∈ [ 2 , + ∞ ) ⇒ f x\in[2,+\infty)\Rightarrow f x ∈ [ 2 , + ∞ ) ⇒ f este crescătoare pe [ 2 , + ∞ ) [2,+\infty) [ 2 , + ∞ ) 3 p f ( 2 ) = 2 − 2 ln 2 f(2)=2-2\ln 2 f ( 2 ) = 2 − 2 ln 2 , deci 2 − 2 ln 2 ≤ f ( x ) 2-2\ln 2\le f(x) 2 − 2 ln 2 ≤ f ( x ) , pentru orice x ∈ ( 0 , + ∞ ) x\in(0,+\infty) x ∈ ( 0 , + ∞ ) , de unde obținem ln ( x 2 ) ≤ x − 2 2 \ln\left(\frac{x}{2}\right)\le\frac{x-2}{2} ln ( 2 x ) ≤ 2 x − 2 , pentru orice x ∈ ( 0 , + ∞ ) x\in(0,+\infty) x ∈ ( 0 , + ∞ ) 2 p Semnalează o greșeală
III.2
Se consideră funcția f : R → R f:\mathbb{R}\to\mathbb{R} f : R → R , f ( x ) = 1 x 2 + 1 f(x)=\frac{1}{x^2+1} f ( x ) = x 2 + 1 1 .
III.2.a 5 p Arătați că ∫ 0 3 1 f ( x ) d x = 12 \int_0^3\frac{1}{f(x)}\,dx=12 ∫ 0 3 f ( x ) 1 d x = 12 .
Demonstrează pe caiet, apoi verifică-te pe barem.
Verifică-te pe barem Criterii (după barem) ∫ 0 3 1 f ( x ) d x = ∫ 0 3 ( x 2 + 1 ) d x = ( x 3 3 + x ) ∣ 0 3 = \int_0^3\frac{1}{f(x)}\,dx=\int_0^3\left(x^2+1\right)dx=\left.\left(\frac{x^3}{3}+x\right)\right|_0^3= ∫ 0 3 f ( x ) 1 d x = ∫ 0 3 ( x 2 + 1 ) d x = ( 3 x 3 + x ) 0 3 = 3 p = 27 3 + 3 = 12 =\frac{27}{3}+3=12 = 3 27 + 3 = 12 2 p Semnalează o greșeală
III.2.b 5 p Arătați că ∫ 2 3 2 x f ( x ) d x = ln 2 \int_2^3 2xf(x)\,dx=\ln 2 ∫ 2 3 2 x f ( x ) d x = ln 2 .
Demonstrează pe caiet, apoi verifică-te pe barem.
Verifică-te pe barem Criterii (după barem) ∫ 2 3 2 x f ( x ) d x = ∫ 2 3 2 x x 2 + 1 d x = ∫ 2 3 ( x 2 + 1 ) ′ x 2 + 1 d x = ln ( x 2 + 1 ) ∣ 2 3 = \int_2^3 2xf(x)\,dx=\int_2^3\frac{2x}{x^2+1}\,dx=\int_2^3\frac{\left(x^2+1\right)'}{x^2+1}\,dx=\left.\ln\left(x^2+1\right)\right|_2^3= ∫ 2 3 2 x f ( x ) d x = ∫ 2 3 x 2 + 1 2 x d x = ∫ 2 3 x 2 + 1 ( x 2 + 1 ) ′ d x = ln ( x 2 + 1 ) 2 3 = 3 p = ln 10 − ln 5 = ln 2 =\ln 10-\ln 5=\ln 2 = ln 10 − ln 5 = ln 2 2 p Semnalează o greșeală
III.2.c 5 p Determinați numărul real a a a pentru care ∫ 1 2 e x f ( x ) d x = e ( a e − a + 1 ) \int_1^2\frac{e^x}{f(x)}\,dx=e(ae-a+1) ∫ 1 2 f ( x ) e x d x = e ( a e − a + 1 ) .
Rezolvă pe caiet, apoi verifică-te pe barem.
Verifică-te pe barem Răspuns: a = 3 a=3 a = 3
Criterii (după barem) ∫ 1 2 e x f ( x ) d x = ∫ 1 2 e x ( x 2 + 1 ) d x = e x ( x 2 + 1 ) ∣ 1 2 − ∫ 1 2 2 x e x d x = 5 e 2 − 2 e − ( 2 x e x − 2 e x ) ∣ 1 2 = 3 e 2 − 2 e \int_1^2\frac{e^x}{f(x)}\,dx=\int_1^2 e^x\left(x^2+1\right)dx=\left.e^x\left(x^2+1\right)\right|_1^2-\int_1^2 2xe^x\,dx=5e^2-2e-\left.\left(2xe^x-2e^x\right)\right|_1^2=3e^2-2e ∫ 1 2 f ( x ) e x d x = ∫ 1 2 e x ( x 2 + 1 ) d x = e x ( x 2 + 1 ) 1 2 − ∫ 1 2 2 x e x d x = 5 e 2 − 2 e − ( 2 x e x − 2 e x ) ∣ 1 2 = 3 e 2 − 2 e 3 p e ( 3 e − 2 ) = e ( a e − a + 1 ) e(3e-2)=e(ae-a+1) e ( 3 e − 2 ) = e ( a e − a + 1 ) , de unde obținem a = 3 a=3 a = 3 2 p Semnalează o greșeală
Vrei să-ți scriem când apare ceva nou pentru Bacalaureat?
Îți scriem când punem subiecte oficiale noi explicate, în ziua examenului cu grila și rezultatele și, rar, când avem nevoie de ajutorul tău. Cel mult 2 emailuri pe lună, plus zilele de examen. Doar despre Bacalaureat.
Gata! Ți-am trimis un email de confirmare. Dacă nu-l vezi, uită-te și în Promoții sau Spam.