Bacalaureat 2026 la matematică M2: rezerva din august

Subiectul oficial M2, rezerva din august 2026, cu baremul. Rezolvi pe caiet, scrii rezultatul unde se poate, apoi te verifici pe barem, pas cu pas.

3 ore · 90 de puncte + 10 din oficiu

Subiectul (PDF)Baremul (PDF)

Pe timp, ca la examen

Ceasul merge și dacă închizi pagina. Poți lua o singură pauză. La final, nota estimată după barem.

Subiectul ISubiectul al II-leaSubiectul al III-lea

Subiectul I 30 p

I.15 p

Arătați că i(6−i)+3(3−2i)=10i(6-i)+3(3-2i)=10, unde i2=−1i^2=-1.

Demonstrează pe caiet, apoi verifică-te pe barem.

Verifică-te pe barem

Criterii (după barem)

  1. i(6−i)+3(3−2i)=6i−i2+9−6i=i(6-i)+3(3-2i)=6i-i^2+9-6i=3 p
  2. =1+9=10=1+9=102 p

I.25 p

Se consideră funcția f:R→Rf:\mathbb R\to\mathbb R, f(x)=x2−4xf(x)=x^2-4x. Determinați abscisele punctelor de intersecție a graficului funcției ff cu axa OxOx.

Rezolvă pe caiet, apoi verifică-te pe barem.

Verifică-te pe barem

Răspuns: 00 și 44

Criterii (după barem)

  1. f(x)=0f(x)=0, deci x2−4x=0x^2-4x=03 p
  2. Abscisele sunt 00 și 442 p

I.35 p

Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 73x−2=7−x⋅497^{3x-2}=7^{-x}\cdot49.

Rezolvă pe caiet, apoi verifică-te pe barem.

Verifică-te pe barem

Răspuns: x=1x=1

Criterii (după barem)

  1. 73x−2=7−x+27^{3x-2}=7^{-x+2}, de unde obținem 3x−2=−x+23x-2=-x+23 p
  2. x=1x=12 p

I.45 p

Determinați câte numere naturale impare, de două cifre distincte, se pot forma cu cifre din mulțimea A={2,3,4,5,8,9}A=\{2,3,4,5,8,9\}.

Rezolvă pe caiet, apoi verifică-te pe barem.

Verifică-te pe barem

Răspuns: 1515

Criterii (după barem)

  1. Cifra unităților se poate alege în 33 moduri2 p
  2. Pentru fiecare alegere a cifrei unităților, cifra zecilor se poate alege în câte 55 moduri, deci se pot forma 3⋅5=153\cdot5=15 numere3 p

I.55 p

În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(5,2)A(5,2), B(7,4)B(7,4) și CC, astfel încât AA este mijlocul segmentului BCBC. Determinați lungimea segmentului OCOC.

Rezolvă pe caiet, apoi verifică-te pe barem.

Verifică-te pe barem

Răspuns: OC=3OC=3

Criterii (după barem)

  1. 7+xC2=5\dfrac{7+x_C}{2}=5, 4+yC2=2\dfrac{4+y_C}{2}=2, unde xCx_C și yCy_C sunt coordonatele punctului CC2 p
  2. xC=3x_C=3, yC=0y_C=0, de unde obținem OC=3OC=33 p

I.65 p

Se consideră triunghiul ABCABC, dreptunghic în AA, cu AB=2AB=2 și BC=4BC=4. Arătați că AD=3AD=\sqrt3, unde ADAD este înălțime a triunghiului ABCABC.

Demonstrează pe caiet, apoi verifică-te pe barem.

Verifică-te pe barem

Criterii (după barem)

  1. AC=23AC=2\sqrt3, 2⋅232=AD⋅42\dfrac{2\cdot2\sqrt3}{2}=\dfrac{AD\cdot4}{2}3 p
  2. AD=2⋅234AD=\dfrac{2\cdot2\sqrt3}{4}, de unde obținem AD=3AD=\sqrt32 p

Subiectul al II-lea 30 p

II.1

Se consideră matricele I2=(1001)I_2=\begin{pmatrix}1&0\\0&1\end{pmatrix} și A(x)=(x−2−1−x3xx+4)A(x)=\begin{pmatrix}x-2&-1-x\\3x&x+4\end{pmatrix}, unde xx este număr real.

II.1.a5 p

Arătați că det⁡(A(2))=18\det\big(A(2)\big)=18.

Demonstrează pe caiet, apoi verifică-te pe barem.

Verifică-te pe barem

Criterii (după barem)

  1. A(2)=(0−366)⇒det⁡(A(2))=∣0−366∣=0⋅6−(−3)⋅6=A(2)=\begin{pmatrix}0&-3\\6&6\end{pmatrix}\Rightarrow\det\big(A(2)\big)=\begin{vmatrix}0&-3\\6&6\end{vmatrix}=0\cdot6-(-3)\cdot6=3 p
  2. =0+18=18=0+18=182 p

II.1.b5 p

Arătați că matricea B=4I2−A(1)B=4I_2-A(1) este inversa matricei A(1)A(1).

Demonstrează pe caiet, apoi verifică-te pe barem.

Verifică-te pe barem

Criterii (după barem)

  1. A(1)=(−1−235)A(1)=\begin{pmatrix}-1&-2\\3&5\end{pmatrix}, B=(52−3−1)B=\begin{pmatrix}5&2\\-3&-1\end{pmatrix}2 p
  2. A(1)⋅B=B⋅A(1)=I2A(1)\cdot B=B\cdot A(1)=I_2, deci matricea BB este inversa matricei A(1)A(1)3 p

II.1.c5 p

Determinați matricea X∈M2(R)X\in\mathcal M_2(\mathbb R) pentru care 12X−3A(1)⋅X=A(5)12X-3A(1)\cdot X=A(5).

Rezolvă pe caiet, apoi verifică-te pe barem.

Verifică-te pe barem

Răspuns: X=(−11−4289)X=\begin{pmatrix}-11&-4\\28&9\end{pmatrix}

Criterii (după barem)

  1. 3(4I2−A(1))⋅X=A(5)3\big(4I_2-A(1)\big)\cdot X=A(5), A(5)=(3−6159)A(5)=\begin{pmatrix}3&-6\\15&9\end{pmatrix}2 p
  2. (4I2−A(1))−1=A(1)\big(4I_2-A(1)\big)^{-1}=A(1), de unde obținem X=13A(1)⋅A(5)X=\dfrac13A(1)\cdot A(5), deci X=(−11−4289)X=\begin{pmatrix}-11&-4\\28&9\end{pmatrix}3 p

II.2

Se consideră polinomul f=X3+2X2+mX+4f=X^3+2X^2+mX+4, unde mm este număr real.

II.2.a5 p

Pentru m=2m=2, arătați că f(−2)=0f(-2)=0.

Demonstrează pe caiet, apoi verifică-te pe barem.

Verifică-te pe barem

Criterii (după barem)

  1. f=X3+2X2+2X+4⇒f(−2)=(−2)3+2(−2)2+2⋅(−2)+4=f=X^3+2X^2+2X+4\Rightarrow f(-2)=(-2)^3+2(-2)^2+2\cdot(-2)+4=3 p
  2. =−8+8−4+4=0=-8+8-4+4=02 p

II.2.b5 p

Pentru m=1m=1, determinați restul împărțirii polinomului ff la polinomul g=X+1g=X+1.

Rezolvă pe caiet, apoi verifică-te pe barem.

Verifică-te pe barem

Răspuns: 44

Criterii (după barem)

  1. f=X3+2X2+X+4⇒f(−1)=(−1)3+2⋅(−1)2+(−1)+4=f=X^3+2X^2+X+4\Rightarrow f(-1)=(-1)^3+2\cdot(-1)^2+(-1)+4=3 p
  2. =−1+2−1+4=4=-1+2-1+4=4, deci restul împărțirii polinomului ff la gg este 442 p

II.2.c5 p

Determinați rădăcinile polinomului ff, știind că produsul a două dintre acestea este egal cu 11.

Rezolvă pe caiet, apoi verifică-te pe barem.

Verifică-te pe barem

Răspuns: x1=x2=1x_1=x_2=1, x3=−4x_3=-4

Criterii (după barem)

  1. x1x2=1x_1x_2=1 și, cum x1x2x3=−4x_1x_2x_3=-4, obținem x3=−4x_3=-42 p
  2. x1+x2+x3=−2x_1+x_2+x_3=-2, deci x1+x2=2x_1+x_2=2, de unde obținem x1=x2=1x_1=x_2=13 p

Subiectul al III-lea 30 p

III.1

Se consideră funcția f:(−1,+∞)→Rf:(-1,+\infty)\to\mathbb R, f(x)=x2+3x+1x+1f(x)=\dfrac{x^2+3x+1}{x+1}.

III.1.a5 p

Arătați că f′(x)=x2+2x+2(x+1)2f'(x)=\dfrac{x^2+2x+2}{(x+1)^2}, x∈(−1,+∞)x\in(-1,+\infty).

Demonstrează pe caiet, apoi verifică-te pe barem.

Verifică-te pe barem

Criterii (după barem)

  1. f′(x)=(2x+3)(x+1)−(x2+3x+1)⋅1(x+1)2=f'(x)=\dfrac{(2x+3)(x+1)-\left(x^2+3x+1\right)\cdot1}{(x+1)^2}=3 p
  2. =2x2+5x+3−x2−3x−1(x+1)2=x2+2x+2(x+1)2=\dfrac{2x^2+5x+3-x^2-3x-1}{(x+1)^2}=\dfrac{x^2+2x+2}{(x+1)^2}, x∈(−1,+∞)x\in(-1,+\infty)2 p

III.1.b5 p

Determinați ecuația tangentei la graficul funcției ff în punctul de abscisă x=0x=0, situat pe graficul funcției ff.

Rezolvă pe caiet, apoi verifică-te pe barem.

Verifică-te pe barem

Răspuns: y=2x+1y=2x+1

Criterii (după barem)

  1. f(0)=1f(0)=1, f′(0)=2f'(0)=22 p
  2. Ecuația tangentei este y−f(0)=f′(0)(x−0)y-f(0)=f'(0)(x-0), adică y=2x+1y=2x+13 p

III.1.c5 p

Demonstrați că funcția ff este concavă.

Demonstrează pe caiet, apoi verifică-te pe barem.

Verifică-te pe barem

Criterii (după barem)

  1. f′′(x)=(x2+2x+2(x+1)2)′=−2(x+1)3f''(x)=\left(\dfrac{x^2+2x+2}{(x+1)^2}\right)'=-\dfrac{2}{(x+1)^3}, x∈(−1,+∞)x\in(-1,+\infty)3 p
  2. f′′(x)≤0f''(x)\le0, pentru orice x∈(−1,+∞)x\in(-1,+\infty), de unde rezultă că funcția ff este concavă2 p

III.2

Se consideră funcția f:R→Rf:\mathbb R\to\mathbb R, f(x)=3x2+4+exf(x)=3x^2+4+e^x.

III.2.a5 p

Arătați că ∫01(f(x)−3x2)dx=e+3\displaystyle\int_0^1\left(f(x)-3x^2\right)dx=e+3.

Demonstrează pe caiet, apoi verifică-te pe barem.

Verifică-te pe barem

Criterii (după barem)

  1. ∫01(f(x)−3x2)dx=∫01(4+ex)dx=4x∣01+ex∣01=\displaystyle\int_0^1\left(f(x)-3x^2\right)dx=\int_0^1\left(4+e^x\right)dx=\left.4x\right|_0^1+\left.e^x\right|_0^1=3 p
  2. =4+e−1=e+3=4+e-1=e+32 p

III.2.b5 p

Arătați că ∫02xf(x)−ex dx=ln⁡23\displaystyle\int_0^2\frac{x}{f(x)-e^x}\,dx=\frac{\ln2}{3}.

Demonstrează pe caiet, apoi verifică-te pe barem.

Verifică-te pe barem

Criterii (după barem)

  1. ∫02xf(x)−ex dx=∫02x3x2+4 dx=16∫02(3x2+4)′3x2+4 dx=16ln⁡(3x2+4)∣02=\displaystyle\int_0^2\frac{x}{f(x)-e^x}\,dx=\int_0^2\frac{x}{3x^2+4}\,dx=\frac16\int_0^2\frac{\left(3x^2+4\right)'}{3x^2+4}\,dx=\left.\frac16\ln\left(3x^2+4\right)\right|_0^2=3 p
  2. =ln⁡166−ln⁡46=ln⁡23=\dfrac{\ln16}{6}-\dfrac{\ln4}{6}=\dfrac{\ln2}{3}2 p

III.2.c5 p

Se consideră G:R→RG:\mathbb R\to\mathbb R, o primitivă a funcției g:R→Rg:\mathbb R\to\mathbb R, g(x)=f(x2)−3x4g(x)=f\left(x^2\right)-3x^4. Știind că ∫01G(x) dx=1−e2\displaystyle\int_0^1G(x)\,dx=\frac{1-e}{2}, arătați că G(1)=2G(1)=2.

Demonstrează pe caiet, apoi verifică-te pe barem.

Verifică-te pe barem

Criterii (după barem)

  1. ∫01G(x) dx=∫01x′G(x) dx=xG(x)∣01−∫01xg(x) dx=G(1)−∫01(4x+xex2)dx=\displaystyle\int_0^1G(x)\,dx=\int_0^1x'G(x)\,dx=\left.xG(x)\right|_0^1-\int_0^1xg(x)\,dx=G(1)-\int_0^1\left(4x+xe^{x^2}\right)dx=3 p
  2. =G(1)−2x2∣01−12ex2∣01=G(1)−e+32=G(1)-\left.2x^2\right|_0^1-\left.\dfrac12e^{x^2}\right|_0^1=G(1)-\dfrac{e+3}{2}, deci G(1)−e+32=1−e2G(1)-\dfrac{e+3}{2}=\dfrac{1-e}{2}, de unde obținem G(1)=2G(1)=22 p
Ai terminat? Bifează pe barem ce ai făcut și află câte puncte ai fi luat. Alte subiecte Matematică M2.