Acasă Bacalaureat Matematică M2 2026 rezerva din august
Bacalaureat 2026 la matematică M2: rezerva din august
Subiectul oficial M2, rezerva din august 2026, cu baremul. Rezolvi pe caiet, scrii rezultatul unde se poate, apoi te verifici pe barem, pas cu pas.
3 ore · 90 de puncte + 10 din oficiu
Pe timp, ca la examen
Simulare de 3 ore
Subiectul I · 1 oră Subiectul II · 1 oră Subiectul III · 1 oră
Ceasul merge și dacă închizi pagina. Poți lua o singură pauză. La final, nota estimată după barem.
Subiectul I Subiectul al II-lea Subiectul al III-lea
Mod examen --:-- Pauză Renunț Predau
Subiectul I 30 p I.1 5 p Arătați că i ( 6 − i ) + 3 ( 3 − 2 i ) = 10 i(6-i)+3(3-2i)=10 i ( 6 − i ) + 3 ( 3 − 2 i ) = 10 , unde i 2 = − 1 i^2=-1 i 2 = − 1 .
Demonstrează pe caiet, apoi verifică-te pe barem.
Rezolvă cu Zece
Verifică-te pe barem Criterii (după barem) i ( 6 − i ) + 3 ( 3 − 2 i ) = 6 i − i 2 + 9 − 6 i = i(6-i)+3(3-2i)=6i-i^2+9-6i= i ( 6 − i ) + 3 ( 3 − 2 i ) = 6 i − i 2 + 9 − 6 i = 3 p = 1 + 9 = 10 =1+9=10 = 1 + 9 = 10 2 p Semnalează o greșeală
I.2 5 p Se consideră funcția f : R → R f:\mathbb R\to\mathbb R f : R → R , f ( x ) = x 2 − 4 x f(x)=x^2-4x f ( x ) = x 2 − 4 x . Determinați abscisele punctelor de intersecție a graficului funcției f f f cu axa O x Ox O x .
Rezolvă pe caiet, apoi verifică-te pe barem.
Rezolvă cu Zece
Verifică-te pe barem Răspuns: 0 0 0 și 4 4 4
Criterii (după barem) f ( x ) = 0 f(x)=0 f ( x ) = 0 , deci x 2 − 4 x = 0 x^2-4x=0 x 2 − 4 x = 0 3 p Abscisele sunt 0 0 0 și 4 4 4 2 p Semnalează o greșeală
I.3 5 p Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 7 3 x − 2 = 7 − x ⋅ 49 7^{3x-2}=7^{-x}\cdot49 7 3 x − 2 = 7 − x ⋅ 49 .
Rezolvă pe caiet, apoi verifică-te pe barem.
Rezolvă cu Zece
Verifică-te pe barem Răspuns: x = 1 x=1 x = 1
Criterii (după barem) 7 3 x − 2 = 7 − x + 2 7^{3x-2}=7^{-x+2} 7 3 x − 2 = 7 − x + 2 , de unde obținem 3 x − 2 = − x + 2 3x-2=-x+2 3 x − 2 = − x + 2 3 p x = 1 x=1 x = 1 2 p Semnalează o greșeală
I.4 5 p Determinați câte numere naturale impare, de două cifre distincte, se pot forma cu cifre din mulțimea A = { 2 , 3 , 4 , 5 , 8 , 9 } A=\{2,3,4,5,8,9\} A = { 2 , 3 , 4 , 5 , 8 , 9 } .
Rezolvă pe caiet, apoi verifică-te pe barem.
15 15 15 Rezolvă cu Zece
Verifică-te pe barem Răspuns: 15 15 15
Criterii (după barem) Cifra unităților se poate alege în 3 3 3 moduri 2 p Pentru fiecare alegere a cifrei unităților, cifra zecilor se poate alege în câte 5 5 5 moduri, deci se pot forma 3 ⋅ 5 = 15 3\cdot5=15 3 ⋅ 5 = 15 numere 3 p Semnalează o greșeală
I.5 5 p În reperul cartezian x O y xOy x O y se consideră punctele A ( 5 , 2 ) A(5,2) A ( 5 , 2 ) , B ( 7 , 4 ) B(7,4) B ( 7 , 4 ) și C C C , astfel încât A A A este mijlocul segmentului B C BC BC . Determinați lungimea segmentului O C OC OC .
Rezolvă pe caiet, apoi verifică-te pe barem.
Rezolvă cu Zece
Verifică-te pe barem Răspuns: O C = 3 OC=3 OC = 3
Criterii (după barem) 7 + x C 2 = 5 \dfrac{7+x_C}{2}=5 2 7 + x C = 5 , 4 + y C 2 = 2 \dfrac{4+y_C}{2}=2 2 4 + y C = 2 , unde x C x_C x C și y C y_C y C sunt coordonatele punctului C C C 2 p x C = 3 x_C=3 x C = 3 , y C = 0 y_C=0 y C = 0 , de unde obținem O C = 3 OC=3 OC = 3 3 p Semnalează o greșeală
I.6 5 p Se consideră triunghiul A B C ABC A BC , dreptunghic în A A A , cu A B = 2 AB=2 A B = 2 și B C = 4 BC=4 BC = 4 . Arătați că A D = 3 AD=\sqrt3 A D = 3 , unde A D AD A D este înălțime a triunghiului A B C ABC A BC .
Demonstrează pe caiet, apoi verifică-te pe barem.
Rezolvă cu Zece
Verifică-te pe barem Criterii (după barem) A C = 2 3 AC=2\sqrt3 A C = 2 3 , 2 ⋅ 2 3 2 = A D ⋅ 4 2 \dfrac{2\cdot2\sqrt3}{2}=\dfrac{AD\cdot4}{2} 2 2 ⋅ 2 3 = 2 A D ⋅ 4 3 p A D = 2 ⋅ 2 3 4 AD=\dfrac{2\cdot2\sqrt3}{4} A D = 4 2 ⋅ 2 3 , de unde obținem A D = 3 AD=\sqrt3 A D = 3 2 p Semnalează o greșeală
Subiectul al II-lea 30 p II.1
Se consideră matricele I 2 = ( 1 0 0 1 ) I_2=\begin{pmatrix}1&0\\0&1\end{pmatrix} I 2 = ( 1 0 0 1 ) și A ( x ) = ( x − 2 − 1 − x 3 x x + 4 ) A(x)=\begin{pmatrix}x-2&-1-x\\3x&x+4\end{pmatrix} A ( x ) = ( x − 2 3 x − 1 − x x + 4 ) , unde x x x este număr real.
II.1.a 5 p Arătați că det ( A ( 2 ) ) = 18 \det\big(A(2)\big)=18 det ( A ( 2 ) ) = 18 .
Demonstrează pe caiet, apoi verifică-te pe barem.
Rezolvă cu Zece
Verifică-te pe barem Criterii (după barem) A ( 2 ) = ( 0 − 3 6 6 ) ⇒ det ( A ( 2 ) ) = ∣ 0 − 3 6 6 ∣ = 0 ⋅ 6 − ( − 3 ) ⋅ 6 = A(2)=\begin{pmatrix}0&-3\\6&6\end{pmatrix}\Rightarrow\det\big(A(2)\big)=\begin{vmatrix}0&-3\\6&6\end{vmatrix}=0\cdot6-(-3)\cdot6= A ( 2 ) = ( 0 6 − 3 6 ) ⇒ det ( A ( 2 ) ) = 0 6 − 3 6 = 0 ⋅ 6 − ( − 3 ) ⋅ 6 = 3 p = 0 + 18 = 18 =0+18=18 = 0 + 18 = 18 2 p Semnalează o greșeală
II.1.b 5 p Arătați că matricea B = 4 I 2 − A ( 1 ) B=4I_2-A(1) B = 4 I 2 − A ( 1 ) este inversa matricei A ( 1 ) A(1) A ( 1 ) .
Demonstrează pe caiet, apoi verifică-te pe barem.
Rezolvă cu Zece
Verifică-te pe barem Criterii (după barem) A ( 1 ) = ( − 1 − 2 3 5 ) A(1)=\begin{pmatrix}-1&-2\\3&5\end{pmatrix} A ( 1 ) = ( − 1 3 − 2 5 ) , B = ( 5 2 − 3 − 1 ) B=\begin{pmatrix}5&2\\-3&-1\end{pmatrix} B = ( 5 − 3 2 − 1 ) 2 p A ( 1 ) ⋅ B = B ⋅ A ( 1 ) = I 2 A(1)\cdot B=B\cdot A(1)=I_2 A ( 1 ) ⋅ B = B ⋅ A ( 1 ) = I 2 , deci matricea B B B este inversa matricei A ( 1 ) A(1) A ( 1 ) 3 p Semnalează o greșeală
II.1.c 5 p Determinați matricea X ∈ M 2 ( R ) X\in\mathcal M_2(\mathbb R) X ∈ M 2 ( R ) pentru care 12 X − 3 A ( 1 ) ⋅ X = A ( 5 ) 12X-3A(1)\cdot X=A(5) 12 X − 3 A ( 1 ) ⋅ X = A ( 5 ) .
Rezolvă pe caiet, apoi verifică-te pe barem.
Rezolvă cu Zece
Verifică-te pe barem Răspuns: X = ( − 11 − 4 28 9 ) X=\begin{pmatrix}-11&-4\\28&9\end{pmatrix} X = ( − 11 28 − 4 9 )
Criterii (după barem) 3 ( 4 I 2 − A ( 1 ) ) ⋅ X = A ( 5 ) 3\big(4I_2-A(1)\big)\cdot X=A(5) 3 ( 4 I 2 − A ( 1 ) ) ⋅ X = A ( 5 ) , A ( 5 ) = ( 3 − 6 15 9 ) A(5)=\begin{pmatrix}3&-6\\15&9\end{pmatrix} A ( 5 ) = ( 3 15 − 6 9 ) 2 p ( 4 I 2 − A ( 1 ) ) − 1 = A ( 1 ) \big(4I_2-A(1)\big)^{-1}=A(1) ( 4 I 2 − A ( 1 ) ) − 1 = A ( 1 ) , de unde obținem X = 1 3 A ( 1 ) ⋅ A ( 5 ) X=\dfrac13A(1)\cdot A(5) X = 3 1 A ( 1 ) ⋅ A ( 5 ) , deci X = ( − 11 − 4 28 9 ) X=\begin{pmatrix}-11&-4\\28&9\end{pmatrix} X = ( − 11 28 − 4 9 ) 3 p Semnalează o greșeală
II.2
Se consideră polinomul f = X 3 + 2 X 2 + m X + 4 f=X^3+2X^2+mX+4 f = X 3 + 2 X 2 + m X + 4 , unde m m m este număr real.
II.2.a 5 p Pentru m = 2 m=2 m = 2 , arătați că f ( − 2 ) = 0 f(-2)=0 f ( − 2 ) = 0 .
Demonstrează pe caiet, apoi verifică-te pe barem.
Rezolvă cu Zece
Verifică-te pe barem Criterii (după barem) f = X 3 + 2 X 2 + 2 X + 4 ⇒ f ( − 2 ) = ( − 2 ) 3 + 2 ( − 2 ) 2 + 2 ⋅ ( − 2 ) + 4 = f=X^3+2X^2+2X+4\Rightarrow f(-2)=(-2)^3+2(-2)^2+2\cdot(-2)+4= f = X 3 + 2 X 2 + 2 X + 4 ⇒ f ( − 2 ) = ( − 2 ) 3 + 2 ( − 2 ) 2 + 2 ⋅ ( − 2 ) + 4 = 3 p = − 8 + 8 − 4 + 4 = 0 =-8+8-4+4=0 = − 8 + 8 − 4 + 4 = 0 2 p Semnalează o greșeală
II.2.b 5 p Pentru m = 1 m=1 m = 1 , determinați restul împărțirii polinomului f f f la polinomul g = X + 1 g=X+1 g = X + 1 .
Rezolvă pe caiet, apoi verifică-te pe barem.
4 4 4 Rezolvă cu Zece
Verifică-te pe barem Răspuns: 4 4 4
Criterii (după barem) f = X 3 + 2 X 2 + X + 4 ⇒ f ( − 1 ) = ( − 1 ) 3 + 2 ⋅ ( − 1 ) 2 + ( − 1 ) + 4 = f=X^3+2X^2+X+4\Rightarrow f(-1)=(-1)^3+2\cdot(-1)^2+(-1)+4= f = X 3 + 2 X 2 + X + 4 ⇒ f ( − 1 ) = ( − 1 ) 3 + 2 ⋅ ( − 1 ) 2 + ( − 1 ) + 4 = 3 p = − 1 + 2 − 1 + 4 = 4 =-1+2-1+4=4 = − 1 + 2 − 1 + 4 = 4 , deci restul împărțirii polinomului f f f la g g g este 4 4 4 2 p Semnalează o greșeală
II.2.c 5 p Determinați rădăcinile polinomului f f f , știind că produsul a două dintre acestea este egal cu 1 1 1 .
Rezolvă pe caiet, apoi verifică-te pe barem.
Rezolvă cu Zece
Verifică-te pe barem Răspuns: x 1 = x 2 = 1 x_1=x_2=1 x 1 = x 2 = 1 , x 3 = − 4 x_3=-4 x 3 = − 4
Criterii (după barem) x 1 x 2 = 1 x_1x_2=1 x 1 x 2 = 1 și, cum x 1 x 2 x 3 = − 4 x_1x_2x_3=-4 x 1 x 2 x 3 = − 4 , obținem x 3 = − 4 x_3=-4 x 3 = − 4 2 p x 1 + x 2 + x 3 = − 2 x_1+x_2+x_3=-2 x 1 + x 2 + x 3 = − 2 , deci x 1 + x 2 = 2 x_1+x_2=2 x 1 + x 2 = 2 , de unde obținem x 1 = x 2 = 1 x_1=x_2=1 x 1 = x 2 = 1 3 p Semnalează o greșeală
Subiectul al III-lea 30 p III.1
Se consideră funcția f : ( − 1 , + ∞ ) → R f:(-1,+\infty)\to\mathbb R f : ( − 1 , + ∞ ) → R , f ( x ) = x 2 + 3 x + 1 x + 1 f(x)=\dfrac{x^2+3x+1}{x+1} f ( x ) = x + 1 x 2 + 3 x + 1 .
III.1.a 5 p Arătați că f ′ ( x ) = x 2 + 2 x + 2 ( x + 1 ) 2 f'(x)=\dfrac{x^2+2x+2}{(x+1)^2} f ′ ( x ) = ( x + 1 ) 2 x 2 + 2 x + 2 , x ∈ ( − 1 , + ∞ ) x\in(-1,+\infty) x ∈ ( − 1 , + ∞ ) .
Demonstrează pe caiet, apoi verifică-te pe barem.
Rezolvă cu Zece
Verifică-te pe barem Criterii (după barem) f ′ ( x ) = ( 2 x + 3 ) ( x + 1 ) − ( x 2 + 3 x + 1 ) ⋅ 1 ( x + 1 ) 2 = f'(x)=\dfrac{(2x+3)(x+1)-\left(x^2+3x+1\right)\cdot1}{(x+1)^2}= f ′ ( x ) = ( x + 1 ) 2 ( 2 x + 3 ) ( x + 1 ) − ( x 2 + 3 x + 1 ) ⋅ 1 = 3 p = 2 x 2 + 5 x + 3 − x 2 − 3 x − 1 ( x + 1 ) 2 = x 2 + 2 x + 2 ( x + 1 ) 2 =\dfrac{2x^2+5x+3-x^2-3x-1}{(x+1)^2}=\dfrac{x^2+2x+2}{(x+1)^2} = ( x + 1 ) 2 2 x 2 + 5 x + 3 − x 2 − 3 x − 1 = ( x + 1 ) 2 x 2 + 2 x + 2 , x ∈ ( − 1 , + ∞ ) x\in(-1,+\infty) x ∈ ( − 1 , + ∞ ) 2 p Semnalează o greșeală
III.1.b 5 p Determinați ecuația tangentei la graficul funcției f f f în punctul de abscisă x = 0 x=0 x = 0 , situat pe graficul funcției f f f .
Rezolvă pe caiet, apoi verifică-te pe barem.
Rezolvă cu Zece
Verifică-te pe barem Răspuns: y = 2 x + 1 y=2x+1 y = 2 x + 1
Criterii (după barem) f ( 0 ) = 1 f(0)=1 f ( 0 ) = 1 , f ′ ( 0 ) = 2 f'(0)=2 f ′ ( 0 ) = 2 2 p Ecuația tangentei este y − f ( 0 ) = f ′ ( 0 ) ( x − 0 ) y-f(0)=f'(0)(x-0) y − f ( 0 ) = f ′ ( 0 ) ( x − 0 ) , adică y = 2 x + 1 y=2x+1 y = 2 x + 1 3 p Semnalează o greșeală
III.1.c 5 p Demonstrați că funcția f f f este concavă.
Demonstrează pe caiet, apoi verifică-te pe barem.
Rezolvă cu Zece
Verifică-te pe barem Criterii (după barem) f ′ ′ ( x ) = ( x 2 + 2 x + 2 ( x + 1 ) 2 ) ′ = − 2 ( x + 1 ) 3 f''(x)=\left(\dfrac{x^2+2x+2}{(x+1)^2}\right)'=-\dfrac{2}{(x+1)^3} f ′′ ( x ) = ( ( x + 1 ) 2 x 2 + 2 x + 2 ) ′ = − ( x + 1 ) 3 2 , x ∈ ( − 1 , + ∞ ) x\in(-1,+\infty) x ∈ ( − 1 , + ∞ ) 3 p f ′ ′ ( x ) ≤ 0 f''(x)\le0 f ′′ ( x ) ≤ 0 , pentru orice x ∈ ( − 1 , + ∞ ) x\in(-1,+\infty) x ∈ ( − 1 , + ∞ ) , de unde rezultă că funcția f f f este concavă2 p Semnalează o greșeală
III.2
Se consideră funcția f : R → R f:\mathbb R\to\mathbb R f : R → R , f ( x ) = 3 x 2 + 4 + e x f(x)=3x^2+4+e^x f ( x ) = 3 x 2 + 4 + e x .
III.2.a 5 p Arătați că ∫ 0 1 ( f ( x ) − 3 x 2 ) d x = e + 3 \displaystyle\int_0^1\left(f(x)-3x^2\right)dx=e+3 ∫ 0 1 ( f ( x ) − 3 x 2 ) d x = e + 3 .
Demonstrează pe caiet, apoi verifică-te pe barem.
Rezolvă cu Zece
Verifică-te pe barem Criterii (după barem) ∫ 0 1 ( f ( x ) − 3 x 2 ) d x = ∫ 0 1 ( 4 + e x ) d x = 4 x ∣ 0 1 + e x ∣ 0 1 = \displaystyle\int_0^1\left(f(x)-3x^2\right)dx=\int_0^1\left(4+e^x\right)dx=\left.4x\right|_0^1+\left.e^x\right|_0^1= ∫ 0 1 ( f ( x ) − 3 x 2 ) d x = ∫ 0 1 ( 4 + e x ) d x = 4 x ∣ 0 1 + e x ∣ 0 1 = 3 p = 4 + e − 1 = e + 3 =4+e-1=e+3 = 4 + e − 1 = e + 3 2 p Semnalează o greșeală
III.2.b 5 p Arătați că ∫ 0 2 x f ( x ) − e x d x = ln 2 3 \displaystyle\int_0^2\frac{x}{f(x)-e^x}\,dx=\frac{\ln2}{3} ∫ 0 2 f ( x ) − e x x d x = 3 ln 2 .
Demonstrează pe caiet, apoi verifică-te pe barem.
Rezolvă cu Zece
Verifică-te pe barem Criterii (după barem) ∫ 0 2 x f ( x ) − e x d x = ∫ 0 2 x 3 x 2 + 4 d x = 1 6 ∫ 0 2 ( 3 x 2 + 4 ) ′ 3 x 2 + 4 d x = 1 6 ln ( 3 x 2 + 4 ) ∣ 0 2 = \displaystyle\int_0^2\frac{x}{f(x)-e^x}\,dx=\int_0^2\frac{x}{3x^2+4}\,dx=\frac16\int_0^2\frac{\left(3x^2+4\right)'}{3x^2+4}\,dx=\left.\frac16\ln\left(3x^2+4\right)\right|_0^2= ∫ 0 2 f ( x ) − e x x d x = ∫ 0 2 3 x 2 + 4 x d x = 6 1 ∫ 0 2 3 x 2 + 4 ( 3 x 2 + 4 ) ′ d x = 6 1 ln ( 3 x 2 + 4 ) 0 2 = 3 p = ln 16 6 − ln 4 6 = ln 2 3 =\dfrac{\ln16}{6}-\dfrac{\ln4}{6}=\dfrac{\ln2}{3} = 6 ln 16 − 6 ln 4 = 3 ln 2 2 p Semnalează o greșeală
III.2.c 5 p Se consideră G : R → R G:\mathbb R\to\mathbb R G : R → R , o primitivă a funcției g : R → R g:\mathbb R\to\mathbb R g : R → R , g ( x ) = f ( x 2 ) − 3 x 4 g(x)=f\left(x^2\right)-3x^4 g ( x ) = f ( x 2 ) − 3 x 4 . Știind că ∫ 0 1 G ( x ) d x = 1 − e 2 \displaystyle\int_0^1G(x)\,dx=\frac{1-e}{2} ∫ 0 1 G ( x ) d x = 2 1 − e , arătați că G ( 1 ) = 2 G(1)=2 G ( 1 ) = 2 .
Demonstrează pe caiet, apoi verifică-te pe barem.
Rezolvă cu Zece
Verifică-te pe barem Criterii (după barem) ∫ 0 1 G ( x ) d x = ∫ 0 1 x ′ G ( x ) d x = x G ( x ) ∣ 0 1 − ∫ 0 1 x g ( x ) d x = G ( 1 ) − ∫ 0 1 ( 4 x + x e x 2 ) d x = \displaystyle\int_0^1G(x)\,dx=\int_0^1x'G(x)\,dx=\left.xG(x)\right|_0^1-\int_0^1xg(x)\,dx=G(1)-\int_0^1\left(4x+xe^{x^2}\right)dx= ∫ 0 1 G ( x ) d x = ∫ 0 1 x ′ G ( x ) d x = x G ( x ) ∣ 0 1 − ∫ 0 1 xg ( x ) d x = G ( 1 ) − ∫ 0 1 ( 4 x + x e x 2 ) d x = 3 p = G ( 1 ) − 2 x 2 ∣ 0 1 − 1 2 e x 2 ∣ 0 1 = G ( 1 ) − e + 3 2 =G(1)-\left.2x^2\right|_0^1-\left.\dfrac12e^{x^2}\right|_0^1=G(1)-\dfrac{e+3}{2} = G ( 1 ) − 2 x 2 0 1 − 2 1 e x 2 0 1 = G ( 1 ) − 2 e + 3 , deci G ( 1 ) − e + 3 2 = 1 − e 2 G(1)-\dfrac{e+3}{2}=\dfrac{1-e}{2} G ( 1 ) − 2 e + 3 = 2 1 − e , de unde obținem G ( 1 ) = 2 G(1)=2 G ( 1 ) = 2 2 p Semnalează o greșeală
Vrei să-ți scriem când apare ceva nou pentru Bacalaureat?
Îți scriem când punem subiecte oficiale noi explicate, în ziua examenului cu grila și rezultatele și, rar, când avem nevoie de ajutorul tău. Cel mult 2 emailuri pe lună, plus zilele de examen. Doar despre Bacalaureat.
Gata! Ți-am trimis un email de confirmare. Dacă nu-l vezi, uită-te și în Promoții sau Spam.