Bacalaureat 2024 la matematică M2: sesiunea specială

Subiectul oficial M2, sesiunea specială 2024, cu baremul. Rezolvi pe caiet, scrii rezultatul unde se poate, apoi te verifici pe barem, pas cu pas.

3 ore · 90 de puncte + 10 din oficiu

Subiectul (PDF)Baremul (PDF)

Pe timp, ca la examen

Ceasul merge și dacă închizi pagina. Poți lua o singură pauză. La final, nota estimată după barem.

Subiectul ISubiectul al II-leaSubiectul al III-lea

Subiectul I 30 p

I.15 p

Arătați că 6−25+5⋅(2−5)=16-2\sqrt5+\sqrt5\cdot\left(2-\sqrt5\right)=1.

Demonstrează pe caiet, apoi verifică-te pe barem.

Verifică-te pe barem

Criterii (după barem)

  1. 6−25+5⋅(2−5)=6−25+25−5⋅5=6-2\sqrt5+\sqrt5\cdot\left(2-\sqrt5\right)=6-2\sqrt5+2\sqrt5-\sqrt5\cdot\sqrt5=2 p
  2. =6−5=1=6-5=13 p

I.25 p

Se consideră funcția f:R→Rf:\mathbb R\to\mathbb R, f(x)=2x−3f(x)=2x-3. Determinați numărul real aa pentru care f(a)+f(1)=0f(a)+f(1)=0.

Rezolvă pe caiet, apoi verifică-te pe barem.

Verifică-te pe barem

Răspuns: a=2a=2

Criterii (după barem)

  1. f(a)=2a−3f(a)=2a-3, f(1)=−1f(1)=-13 p
  2. 2a−3−1=02a-3-1=0, de unde obținem a=2a=22 p

I.35 p

Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 10x−1=10−2x⋅10210^{x-1}=10^{-2x}\cdot10^2.

Rezolvă pe caiet, apoi verifică-te pe barem.

Verifică-te pe barem

Răspuns: x=1x=1

Criterii (după barem)

  1. 10x−1=10−2x+210^{x-1}=10^{-2x+2}, de unde obținem x−1=−2x+2x-1=-2x+23 p
  2. x=1x=12 p

I.45 p

Determinați câte dintre numerele naturale de două cifre distincte, care se pot forma cu cifre din mulțimea A={1,2,3,4,5,6}A=\{1,2,3,4,5,6\}, au ambele cifre pare.

Rezolvă pe caiet, apoi verifică-te pe barem.

Verifică-te pe barem

Răspuns: 66

Criterii (după barem)

  1. Cifra zecilor se poate alege în 33 moduri3 p
  2. Pentru fiecare alegere a cifrei zecilor, cifra unităților se poate alege în câte 22 moduri, deci sunt 3⋅2=63\cdot2=6 numere2 p

I.55 p

În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(4,6)A(4,6) și B(6,0)B(6,0). Determinați distanța dintre punctele BB și MM, unde punctul MM este mijlocul segmentului OAOA.

Rezolvă pe caiet, apoi verifică-te pe barem.

Verifică-te pe barem

Răspuns: BM=5BM=5

Criterii (după barem)

  1. M(2,3)M(2,3)2 p
  2. BM=5BM=53 p

I.65 p

Se consideră triunghiul ABCABC, dreptunghic în AA, cu AC=6AC=6 și aria egală cu 2424. Arătați că AB=8AB=8.

Demonstrează pe caiet, apoi verifică-te pe barem.

Verifică-te pe barem

Criterii (după barem)

  1. AΔABC=AB⋅AC2\mathcal A_{\Delta ABC}=\dfrac{AB\cdot AC}{2}, deci 24=AB⋅6224=\dfrac{AB\cdot6}{2}3 p
  2. AB=24⋅26=8AB=\dfrac{24\cdot2}{6}=82 p

Subiectul al II-lea 30 p

II.1

Se consideră matricele A=(1112)A=\begin{pmatrix}1&1\\1&2\end{pmatrix} și B(x)=(x+1x+42x4x−3)B(x)=\begin{pmatrix}x+1&x+4\\2x&4x-3\end{pmatrix}, unde xx este număr real.

II.1.a5 p

Arătați că det⁡A=1\det A=1.

Demonstrează pe caiet, apoi verifică-te pe barem.

Verifică-te pe barem

Criterii (după barem)

  1. det⁡A=∣1112∣=1⋅2−1⋅1=\det A=\begin{vmatrix}1&1\\1&2\end{vmatrix}=1\cdot2-1\cdot1=3 p
  2. =2−1=1=2-1=12 p

II.1.b5 p

Determinați numărul real xx pentru care det⁡(B(x)−xA)=x\det\big(B(x)-xA\big)=x.

Rezolvă pe caiet, apoi verifică-te pe barem.

Verifică-te pe barem

Răspuns: x=−1x=-1

Criterii (după barem)

  1. B(x)−xA=(14x2x−3)B(x)-xA=\begin{pmatrix}1&4\\x&2x-3\end{pmatrix}, de unde obținem det⁡(B(x)−xA)=−2x−3\det\big(B(x)-xA\big)=-2x-3, pentru orice număr real xx3 p
  2. −2x−3=x-2x-3=x, de unde obținem x=−1x=-12 p

II.1.c5 p

Determinați numărul real xx pentru care B(x)+B(x+2)=2A⋅A⋅AB(x)+B(x+2)=2A\cdot A\cdot A.

Rezolvă pe caiet, apoi verifică-te pe barem.

Verifică-te pe barem

Răspuns: x=3x=3

Criterii (după barem)

  1. A⋅A=(2335)A\cdot A=\begin{pmatrix}2&3\\3&5\end{pmatrix}, 2A⋅A⋅A=(10161626)2A\cdot A\cdot A=\begin{pmatrix}10&16\\16&26\end{pmatrix}3 p
  2. B(x)+B(x+2)=(2x+42x+104x+48x+2)B(x)+B(x+2)=\begin{pmatrix}2x+4&2x+10\\4x+4&8x+2\end{pmatrix}, deci (2x+42x+104x+48x+2)=(10161626)\begin{pmatrix}2x+4&2x+10\\4x+4&8x+2\end{pmatrix}=\begin{pmatrix}10&16\\16&26\end{pmatrix} și obținem x=3x=32 p

II.2

Se consideră polinomul f=X3+mX2−2X−4f=X^3+mX^2-2X-4, unde mm este număr real.

II.2.a5 p

Pentru m=6m=6, arătați că f(1)=1f(1)=1.

Demonstrează pe caiet, apoi verifică-te pe barem.

Verifică-te pe barem

Criterii (după barem)

  1. f=X3+6X2−2X−4⇒f(1)=13+6⋅12−2⋅1−4=f=X^3+6X^2-2X-4\Rightarrow f(1)=1^3+6\cdot1^2-2\cdot1-4=3 p
  2. =1+6−2−4=1=1+6-2-4=12 p

II.2.b5 p

Determinați numărul real mm pentru care (x1x2x3)2=x1+x2+x3+x1x2x3(x_1x_2x_3)^2=x_1+x_2+x_3+x_1x_2x_3, unde x1x_1, x2x_2 și x3x_3 sunt rădăcinile polinomului ff.

Rezolvă pe caiet, apoi verifică-te pe barem.

Verifică-te pe barem

Răspuns: m=−12m=-12

Criterii (după barem)

  1. x1+x2+x3=−mx_1+x_2+x_3=-m, x1x2x3=4x_1x_2x_3=42 p
  2. 16=−m+416=-m+4, de unde obținem m=−12m=-123 p

II.2.c5 p

Determinați rădăcinile polinomului ff, știind că restul împărțirii lui ff la polinomul X−2X-2 este egal cu 88.

Rezolvă pe caiet, apoi verifică-te pe barem.

Verifică-te pe barem

Răspuns: −2-2, −2-\sqrt2 și 2\sqrt2

Criterii (după barem)

  1. f(2)=8⇒4m=8f(2)=8\Rightarrow4m=8, de unde obținem m=2m=22 p
  2. f=X3+2X2−2X−4=(X+2)(X−2)(X+2)f=X^3+2X^2-2X-4=(X+2)\left(X-\sqrt2\right)\left(X+\sqrt2\right), deci rădăcinile polinomului ff sunt −2-2, −2-\sqrt2 și 2\sqrt23 p

Subiectul al III-lea 30 p

III.1

Se consideră funcția f:(0,+∞)→Rf:(0,+\infty)\to\mathbb R, f(x)=3−xx2+ln⁡xf(x)=\dfrac{3-x}{x^2}+\ln x.

III.1.a5 p

Arătați că f′(x)=x2+x−6x3f'(x)=\dfrac{x^2+x-6}{x^3}, x∈(0,+∞)x\in(0,+\infty).

Demonstrează pe caiet, apoi verifică-te pe barem.

Verifică-te pe barem

Criterii (după barem)

  1. f′(x)=−x2−2x(3−x)x4+1x=f'(x)=\dfrac{-x^2-2x(3-x)}{x^4}+\dfrac1x=3 p
  2. =x−6x3+1x=x2+x−6x3=\dfrac{x-6}{x^3}+\dfrac1x=\dfrac{x^2+x-6}{x^3}, x∈(0,+∞)x\in(0,+\infty)2 p

III.1.b5 p

Arătați că lim⁡x→+∞(f(x)−ln⁡x)=0\lim\limits_{x\to+\infty}\big(f(x)-\ln x\big)=0.

Demonstrează pe caiet, apoi verifică-te pe barem.

Verifică-te pe barem

Criterii (după barem)

  1. lim⁡x→+∞(f(x)−ln⁡x)=lim⁡x→+∞3−xx2=lim⁡x→+∞(3x2−xx2)=\lim\limits_{x\to+\infty}\big(f(x)-\ln x\big)=\lim\limits_{x\to+\infty}\dfrac{3-x}{x^2}=\lim\limits_{x\to+\infty}\left(\dfrac3{x^2}-\dfrac{x}{x^2}\right)=3 p
  2. =lim⁡x→+∞(3x2−1x)=0=\lim\limits_{x\to+\infty}\left(\dfrac3{x^2}-\dfrac1x\right)=02 p

III.1.c5 p

Arătați că 4f(x)−1≥ln⁡164f(x)-1\ge\ln16, pentru orice x∈(0,+∞)x\in(0,+\infty).

Demonstrează pe caiet, apoi verifică-te pe barem.

Verifică-te pe barem

Criterii (după barem)

  1. f′(x)=0⇒x=2f'(x)=0\Rightarrow x=2; pentru orice x∈(0,2]x\in(0,2], f′(x)≤0f'(x)\le0, deci ff este descrescătoare pe (0,2](0,2] și, pentru orice x∈[2,+∞)x\in[2,+\infty), f′(x)≥0f'(x)\ge0, deci ff este crescătoare pe [2,+∞)[2,+\infty)3 p
  2. f(x)≥f(2)f(x)\ge f(2), pentru orice x∈(0,+∞)x\in(0,+\infty) și, cum f(2)=14+ln⁡2f(2)=\dfrac14+\ln2, obținem 4f(x)−1≥ln⁡164f(x)-1\ge\ln16, pentru orice x∈(0,+∞)x\in(0,+\infty)2 p

III.2

Se consideră funcția f:(−3,+∞)→Rf:(-3,+\infty)\to\mathbb R, f(x)=3x+1x+3f(x)=3x+\dfrac1{\sqrt{x+3}}.

III.2.a5 p

Arătați că ∫24(f(x)−1x+3)dx=18\displaystyle\int_2^4\left(f(x)-\frac1{\sqrt{x+3}}\right)dx=18.

Demonstrează pe caiet, apoi verifică-te pe barem.

Verifică-te pe barem

Criterii (după barem)

  1. ∫24(f(x)−1x+3)dx=∫243x dx=3x22∣24=\displaystyle\int_2^4\left(f(x)-\frac1{\sqrt{x+3}}\right)dx=\int_2^4 3x\,dx=\left.\frac{3x^2}{2}\right|_2^4=3 p
  2. =482−122=18=\dfrac{48}{2}-\dfrac{12}{2}=182 p

III.2.b5 p

Arătați că ∫16(f(x)−3x)dx=2\displaystyle\int_1^6\big(f(x)-3x\big)dx=2.

Demonstrează pe caiet, apoi verifică-te pe barem.

Verifică-te pe barem

Criterii (după barem)

  1. ∫16(f(x)−3x)dx=∫161x+3 dx=2∫16(x+3)′2x+3 dx=2x+3∣16=\displaystyle\int_1^6\big(f(x)-3x\big)dx=\int_1^6\frac1{\sqrt{x+3}}\,dx=2\int_1^6\frac{(x+3)'}{2\sqrt{x+3}}\,dx=\left.2\sqrt{x+3}\right|_1^6=3 p
  2. =6−4=2=6-4=22 p

III.2.c5 p

Determinați numărul real aa pentru care ∫−211x+3(f(x)−1x+3)dx=9(a−2ln⁡2)\displaystyle\int_{-2}^1\frac1{x+3}\left(f(x)-\frac1{\sqrt{x+3}}\right)dx=9(a-2\ln2).

Rezolvă pe caiet, apoi verifică-te pe barem.

Verifică-te pe barem

Răspuns: a=1a=1

Criterii (după barem)

  1. ∫−211x+3(f(x)−1x+3)dx=∫−21(3−9x+3)dx=3x∣−21−9ln⁡(x+3)∣−21=9(1−ln⁡4)\displaystyle\int_{-2}^1\frac1{x+3}\left(f(x)-\frac1{\sqrt{x+3}}\right)dx=\int_{-2}^1\left(3-\frac9{x+3}\right)dx=\left.3x\right|_{-2}^1-\left.9\ln(x+3)\right|_{-2}^1=9(1-\ln4)3 p
  2. 9(1−2ln⁡2)=9(a−2ln⁡2)9(1-2\ln2)=9(a-2\ln2), de unde obținem a=1a=12 p
Ai terminat? Bifează pe barem ce ai făcut și află câte puncte ai fi luat. Alte subiecte Matematică M2.