Acasă Bacalaureat Matematică M2 2024 varianta de rezervă
Bacalaureat 2024 la matematică M2: varianta de rezervă
Subiectul oficial M2, varianta de rezervă 2024, cu baremul. Rezolvi pe caiet, scrii rezultatul unde se poate, apoi te verifici pe barem, pas cu pas.
3 ore · 90 de puncte + 10 din oficiu
Pe timp, ca la examen
Simulare de 3 ore
Subiectul I · 1 oră Subiectul II · 1 oră Subiectul III · 1 oră
Ceasul merge și dacă închizi pagina. Poți lua o singură pauză. La final, nota estimată după barem.
Subiectul I Subiectul al II-lea Subiectul al III-lea
Mod examen --:-- Pauză Renunț Predau
Subiectul I 30 p I.1 5 p Arătați că 2 ⋅ ( 1,2 + 0,1 ) + 0,4 = 3 2\cdot(1{,}2+0{,}1)+0{,}4=3 2 ⋅ ( 1 , 2 + 0 , 1 ) + 0 , 4 = 3 .
Demonstrează pe caiet, apoi verifică-te pe barem.
Verifică-te pe barem Criterii (după barem) 2 ⋅ ( 1,2 + 0,1 ) + 0,4 = 2 ⋅ 1,3 + 0,4 = 2\cdot(1{,}2+0{,}1)+0{,}4=2\cdot1{,}3+0{,}4= 2 ⋅ ( 1 , 2 + 0 , 1 ) + 0 , 4 = 2 ⋅ 1 , 3 + 0 , 4 = 2 p = 2,6 + 0,4 = 3 =2{,}6+0{,}4=3 = 2 , 6 + 0 , 4 = 3 3 p Semnalează o greșeală
I.2 5 p Se consideră funcția f : R → R f:\mathbb R\to\mathbb R f : R → R , f ( x ) = 2 x + 1 f(x)=2x+1 f ( x ) = 2 x + 1 . Determinați numărul real a a a pentru care f ( a ) − f ( 2 ) = a f(a)-f(2)=a f ( a ) − f ( 2 ) = a .
Rezolvă pe caiet, apoi verifică-te pe barem.
Verifică-te pe barem Răspuns: a = 4 a=4 a = 4
Criterii (după barem) f ( a ) = 2 a + 1 f(a)=2a+1 f ( a ) = 2 a + 1 , f ( 2 ) = 5 f(2)=5 f ( 2 ) = 5 2 p 2 a + 1 − 5 = a 2a+1-5=a 2 a + 1 − 5 = a , de unde obținem a = 4 a=4 a = 4 3 p Semnalează o greșeală
I.3 5 p Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația log 8 ( x 2 − 5 x + 5 ) = log 8 x \log_8\left(x^2-5x+5\right)=\log_8x log 8 ( x 2 − 5 x + 5 ) = log 8 x .
Rezolvă pe caiet, apoi verifică-te pe barem.
Verifică-te pe barem Răspuns: x = 1 x=1 x = 1 sau x = 5 x=5 x = 5
Criterii (după barem) x 2 − 5 x + 5 = x x^2-5x+5=x x 2 − 5 x + 5 = x , de unde obținem x 2 − 6 x + 5 = 0 x^2-6x+5=0 x 2 − 6 x + 5 = 0 2 p x = 1 x=1 x = 1 sau x = 5 x=5 x = 5 , care convin3 p Semnalează o greșeală
I.4 5 p Determinați câte numere naturale impare, de două cifre distincte, se pot forma cu elementele mulțimii A = { 1 , 3 , 4 , 6 , 8 } A=\{1,3,4,6,8\} A = { 1 , 3 , 4 , 6 , 8 } .
Rezolvă pe caiet, apoi verifică-te pe barem.
8 8 8 Verifică-te pe barem Răspuns: 8 8 8
Criterii (după barem) Cifra unităților se poate alege în 2 2 2 moduri 2 p Pentru fiecare alegere a cifrei unităților, cifra zecilor se poate alege în câte 4 4 4 moduri, deci se pot forma 2 ⋅ 4 = 8 2\cdot4=8 2 ⋅ 4 = 8 numere 3 p Semnalează o greșeală
I.5 5 p În reperul cartezian x O y xOy x O y se consideră punctele A ( 0 , 8 ) A(0,8) A ( 0 , 8 ) , B ( 4 , 2 ) B(4,2) B ( 4 , 2 ) și C C C , mijlocul segmentului O A OA O A . Determinați coordonatele mijlocului segmentului B C BC BC .
Rezolvă pe caiet, apoi verifică-te pe barem.
Verifică-te pe barem Răspuns: ( 2 , 3 ) (2,3) ( 2 , 3 )
Criterii (după barem) C ( 0 , 4 ) C(0,4) C ( 0 , 4 ) 2 p Mijlocul segmentului B C BC BC are coordonatele ( 2 , 3 ) (2,3) ( 2 , 3 ) 3 p Semnalează o greșeală
I.6 5 p Se consideră triunghiul A B C ABC A BC , dreptunghic în A A A , cu A B = 8 AB=8 A B = 8 și C = π 4 C=\dfrac\pi4 C = 4 π . Arătați că aria triunghiului A B C ABC A BC este egală cu 32 32 32 .
Demonstrează pe caiet, apoi verifică-te pe barem.
Verifică-te pe barem Criterii (după barem) A C = 8 AC=8 A C = 8 3 p A Δ A B C = 8 ⋅ 8 2 = 32 \mathcal A_{\Delta ABC}=\dfrac{8\cdot8}{2}=32 A Δ A BC = 2 8 ⋅ 8 = 32 2 p Semnalează o greșeală
Subiectul al II-lea 30 p II.1
Se consideră matricele I 2 = ( 1 0 0 1 ) I_2=\begin{pmatrix}1&0\\0&1\end{pmatrix} I 2 = ( 1 0 0 1 ) , A = ( 1 3 1 3 ) A=\begin{pmatrix}1&3\\1&3\end{pmatrix} A = ( 1 1 3 3 ) și B ( x ) = ( x − 2 x − 2 x − 4 x ) B(x)=\begin{pmatrix}x-2&x-2\\x-4&x\end{pmatrix} B ( x ) = ( x − 2 x − 4 x − 2 x ) , unde x x x este număr real.
II.1.a 5 p Arătați că det ( B ( 5 ) ) = 12 \det\big(B(5)\big)=12 det ( B ( 5 ) ) = 12 .
Demonstrează pe caiet, apoi verifică-te pe barem.
Verifică-te pe barem Criterii (după barem) B ( 5 ) = ( 3 3 1 5 ) ⇒ det ( B ( 5 ) ) = ∣ 3 3 1 5 ∣ = 3 ⋅ 5 − 3 ⋅ 1 = B(5)=\begin{pmatrix}3&3\\1&5\end{pmatrix}\Rightarrow\det\big(B(5)\big)=\begin{vmatrix}3&3\\1&5\end{vmatrix}=3\cdot5-3\cdot1= B ( 5 ) = ( 3 1 3 5 ) ⇒ det ( B ( 5 ) ) = 3 1 3 5 = 3 ⋅ 5 − 3 ⋅ 1 = 3 p = 15 − 3 = 12 =15-3=12 = 15 − 3 = 12 2 p Semnalează o greșeală
II.1.b 5 p Determinați numărul real a a a pentru care ( B ( 4 ) − B ( 2 ) ) ⋅ A = a A \big(B(4)-B(2)\big)\cdot A=aA ( B ( 4 ) − B ( 2 ) ) ⋅ A = a A .
Rezolvă pe caiet, apoi verifică-te pe barem.
Verifică-te pe barem Răspuns: a = 4 a=4 a = 4
Criterii (după barem) B ( 4 ) − B ( 2 ) = ( 2 2 0 4 ) − ( 0 0 − 2 2 ) = ( 2 2 2 2 ) B(4)-B(2)=\begin{pmatrix}2&2\\0&4\end{pmatrix}-\begin{pmatrix}0&0\\-2&2\end{pmatrix}=\begin{pmatrix}2&2\\2&2\end{pmatrix} B ( 4 ) − B ( 2 ) = ( 2 0 2 4 ) − ( 0 − 2 0 2 ) = ( 2 2 2 2 ) , ( B ( 4 ) − B ( 2 ) ) ⋅ A = ( 4 12 4 12 ) = 4 A \big(B(4)-B(2)\big)\cdot A=\begin{pmatrix}4&12\\4&12\end{pmatrix}=4A ( B ( 4 ) − B ( 2 ) ) ⋅ A = ( 4 4 12 12 ) = 4 A 3 p 4 A = a A 4A=aA 4 A = a A , de unde obținem a = 4 a=4 a = 4 2 p Semnalează o greșeală
II.1.c 5 p Determinați numerele reale x x x pentru care det ( A ⋅ B ( x ) − 4 x I 2 ) = 0 \det\big(A\cdot B(x)-4xI_2\big)=0 det ( A ⋅ B ( x ) − 4 x I 2 ) = 0 .
Rezolvă pe caiet, apoi verifică-te pe barem.
Verifică-te pe barem Răspuns: x = 0 x=0 x = 0 sau x = 4 x=4 x = 4
Criterii (după barem) A ⋅ B ( x ) = ( 4 x − 14 4 x − 2 4 x − 14 4 x − 2 ) A\cdot B(x)=\begin{pmatrix}4x-14&4x-2\\4x-14&4x-2\end{pmatrix} A ⋅ B ( x ) = ( 4 x − 14 4 x − 14 4 x − 2 4 x − 2 ) , A ⋅ B ( x ) − 4 x I 2 = ( − 14 4 x − 2 4 x − 14 − 2 ) A\cdot B(x)-4xI_2=\begin{pmatrix}-14&4x-2\\4x-14&-2\end{pmatrix} A ⋅ B ( x ) − 4 x I 2 = ( − 14 4 x − 14 4 x − 2 − 2 ) , de unde obținem det ( A ⋅ B ( x ) − 4 x I 2 ) = − 16 x ( x − 4 ) \det\big(A\cdot B(x)-4xI_2\big)=-16x(x-4) det ( A ⋅ B ( x ) − 4 x I 2 ) = − 16 x ( x − 4 ) , pentru orice număr real x x x 3 p − 16 x ( x − 4 ) = 0 -16x(x-4)=0 − 16 x ( x − 4 ) = 0 , de unde obținem x = 0 x=0 x = 0 sau x = 4 x=4 x = 4 2 p Semnalează o greșeală
II.2
Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x ∘ y = x ( x − 2 ) + y ( y − 2 ) x\circ y=x(x-2)+y(y-2) x ∘ y = x ( x − 2 ) + y ( y − 2 ) .
II.2.a 5 p Arătați că 3 ∘ 3 = 6 3\circ3=6 3 ∘ 3 = 6 .
Demonstrează pe caiet, apoi verifică-te pe barem.
Verifică-te pe barem Criterii (după barem) 3 ∘ 3 = 3 ( 3 − 2 ) + 3 ( 3 − 2 ) = 3\circ3=3(3-2)+3(3-2)= 3 ∘ 3 = 3 ( 3 − 2 ) + 3 ( 3 − 2 ) = 3 p = 3 + 3 = 6 =3+3=6 = 3 + 3 = 6 2 p Semnalează o greșeală
II.2.b 5 p Determinați numărul real x x x pentru care 2 ∘ x = x 2 + 2 2\circ x=x^2+2 2 ∘ x = x 2 + 2 .
Rezolvă pe caiet, apoi verifică-te pe barem.
Verifică-te pe barem Răspuns: x = − 1 x=-1 x = − 1
Criterii (după barem) 2 ∘ x = x 2 − 2 x 2\circ x=x^2-2x 2 ∘ x = x 2 − 2 x și obținem − 2 x = 2 -2x=2 − 2 x = 2 3 p x = − 1 x=-1 x = − 1 2 p Semnalează o greșeală
II.2.c 5 p Arătați că x ∘ y ≥ − 2 x\circ y\ge-2 x ∘ y ≥ − 2 , pentru orice numere reale x x x și y y y .
Demonstrează pe caiet, apoi verifică-te pe barem.
Verifică-te pe barem Criterii (după barem) x ∘ y = x 2 − 2 x + y 2 − 2 y = x\circ y=x^2-2x+y^2-2y= x ∘ y = x 2 − 2 x + y 2 − 2 y = 2 p = x 2 − 2 x + 1 + y 2 − 2 y + 1 − 2 = ( x − 1 ) 2 + ( y − 1 ) 2 − 2 ≥ − 2 =x^2-2x+1+y^2-2y+1-2=(x-1)^2+(y-1)^2-2\ge-2 = x 2 − 2 x + 1 + y 2 − 2 y + 1 − 2 = ( x − 1 ) 2 + ( y − 1 ) 2 − 2 ≥ − 2 , pentru orice numere reale x x x și y y y 3 p Semnalează o greșeală
Subiectul al III-lea 30 p III.1
Se consideră funcția f : ( 0 , + ∞ ) → R f:(0,+\infty)\to\mathbb R f : ( 0 , + ∞ ) → R , f ( x ) = 2 x − 1 x − 3 f(x)=2\sqrt x-\dfrac1x-3 f ( x ) = 2 x − x 1 − 3 .
III.1.a 5 p Arătați că f ′ ( x ) = x x + 1 x 2 f'(x)=\dfrac{x\sqrt x+1}{x^2} f ′ ( x ) = x 2 x x + 1 , x ∈ ( 0 , + ∞ ) x\in(0,+\infty) x ∈ ( 0 , + ∞ ) .
Demonstrează pe caiet, apoi verifică-te pe barem.
Verifică-te pe barem Criterii (după barem) f ′ ( x ) = 1 x + 1 x 2 = f'(x)=\dfrac1{\sqrt x}+\dfrac1{x^2}= f ′ ( x ) = x 1 + x 2 1 = 3 p = x x + 1 x 2 = x x + 1 x 2 =\dfrac{\sqrt x}{x}+\dfrac1{x^2}=\dfrac{x\sqrt x+1}{x^2} = x x + x 2 1 = x 2 x x + 1 , x ∈ ( 0 , + ∞ ) x\in(0,+\infty) x ∈ ( 0 , + ∞ ) 2 p Semnalează o greșeală
III.1.b 5 p Determinați ecuația tangentei la graficul funcției f f f în punctul de abscisă x = 1 x=1 x = 1 , situat pe graficul funcției f f f .
Rezolvă pe caiet, apoi verifică-te pe barem.
Verifică-te pe barem Răspuns: y = 2 x − 4 y=2x-4 y = 2 x − 4
Criterii (după barem) f ( 1 ) = − 2 f(1)=-2 f ( 1 ) = − 2 , f ′ ( 1 ) = 2 f'(1)=2 f ′ ( 1 ) = 2 2 p Ecuația tangentei este y − f ( 1 ) = f ′ ( 1 ) ( x − 1 ) y-f(1)=f'(1)(x-1) y − f ( 1 ) = f ′ ( 1 ) ( x − 1 ) , adică y = 2 x − 4 y=2x-4 y = 2 x − 4 3 p Semnalează o greșeală
III.1.c 5 p Demonstrați că funcția f f f este bijectivă.
Demonstrează pe caiet, apoi verifică-te pe barem.
Verifică-te pe barem Criterii (după barem) f ′ ( x ) > 0 f'(x)>0 f ′ ( x ) > 0 , pentru orice x ∈ ( 0 , + ∞ ) ⇒ f x\in(0,+\infty)\Rightarrow f x ∈ ( 0 , + ∞ ) ⇒ f este strict crescătoare pe ( 0 , + ∞ ) (0,+\infty) ( 0 , + ∞ ) , deci f f f este injectivă2 p lim x → 0 f ( x ) = − ∞ \lim\limits_{x\to0}f(x)=-\infty x → 0 lim f ( x ) = − ∞ , lim x → + ∞ f ( x ) = + ∞ \lim\limits_{x\to+\infty}f(x)=+\infty x → + ∞ lim f ( x ) = + ∞ și f f f este continuă, deci f f f este surjectivă, de unde obținem că f f f este bijectivă3 p Semnalează o greșeală
III.2
Se consideră funcția f : R → R f:\mathbb R\to\mathbb R f : R → R , f ( x ) = 4 x x 2 + 1 f(x)=\dfrac{4x}{x^2+1} f ( x ) = x 2 + 1 4 x .
III.2.a 5 p Arătați că ∫ 1 2 ( x 2 + 1 ) f ( x ) d x = 6 \displaystyle\int_1^2\left(x^2+1\right)f(x)\,dx=6 ∫ 1 2 ( x 2 + 1 ) f ( x ) d x = 6 .
Demonstrează pe caiet, apoi verifică-te pe barem.
Verifică-te pe barem Criterii (după barem) ∫ 1 2 ( x 2 + 1 ) f ( x ) d x = ∫ 1 2 4 x d x = 2 x 2 ∣ 1 2 = \displaystyle\int_1^2\left(x^2+1\right)f(x)\,dx=\int_1^2 4x\,dx=\left.2x^2\right|_1^2= ∫ 1 2 ( x 2 + 1 ) f ( x ) d x = ∫ 1 2 4 x d x = 2 x 2 1 2 = 3 p = 8 − 2 = 6 =8-2=6 = 8 − 2 = 6 2 p Semnalează o greșeală
III.2.b 5 p Arătați că ∫ 2 3 f ( x ) d x = 2 ln 2 \displaystyle\int_2^3f(x)\,dx=2\ln2 ∫ 2 3 f ( x ) d x = 2 ln 2 .
Demonstrează pe caiet, apoi verifică-te pe barem.
Verifică-te pe barem Criterii (după barem) ∫ 2 3 f ( x ) d x = ∫ 2 3 4 x x 2 + 1 d x = 2 ∫ 2 3 ( x 2 + 1 ) ′ x 2 + 1 d x = 2 ln ( x 2 + 1 ) ∣ 2 3 = \displaystyle\int_2^3f(x)\,dx=\int_2^3\frac{4x}{x^2+1}\,dx=2\int_2^3\frac{\left(x^2+1\right)'}{x^2+1}\,dx=\left.2\ln\left(x^2+1\right)\right|_2^3= ∫ 2 3 f ( x ) d x = ∫ 2 3 x 2 + 1 4 x d x = 2 ∫ 2 3 x 2 + 1 ( x 2 + 1 ) ′ d x = 2 ln ( x 2 + 1 ) 2 3 = 3 p = 2 ln 10 − 2 ln 5 = 2 ln 2 =2\ln10-2\ln5=2\ln2 = 2 ln 10 − 2 ln 5 = 2 ln 2 2 p Semnalează o greșeală
III.2.c 5 p Determinați m ∈ ( 1 , + ∞ ) m\in(1,+\infty) m ∈ ( 1 , + ∞ ) pentru care ∫ 1 m ( f ( x ) x ) 3 d x = 6 \displaystyle\int_1^m\left(\frac{f\left(\sqrt x\right)}{\sqrt x}\right)^3dx=6 ∫ 1 m ( x f ( x ) ) 3 d x = 6 .
Rezolvă pe caiet, apoi verifică-te pe barem.
Verifică-te pe barem Răspuns: m = 3 m=3 m = 3
Criterii (după barem) ∫ 1 m ( f ( x ) x ) 3 d x = ∫ 1 m 64 ( x + 1 ) 3 d x = − 32 ( x + 1 ) 2 ∣ 1 m = − 32 ( m + 1 ) 2 + 8 \displaystyle\int_1^m\left(\frac{f\left(\sqrt x\right)}{\sqrt x}\right)^3dx=\int_1^m\frac{64}{(x+1)^3}\,dx=\left.-\frac{32}{(x+1)^2}\right|_1^m=-\frac{32}{(m+1)^2}+8 ∫ 1 m ( x f ( x ) ) 3 d x = ∫ 1 m ( x + 1 ) 3 64 d x = − ( x + 1 ) 2 32 1 m = − ( m + 1 ) 2 32 + 8 3 p − 32 ( m + 1 ) 2 + 8 = 6 -\dfrac{32}{(m+1)^2}+8=6 − ( m + 1 ) 2 32 + 8 = 6 și, cum m ∈ ( 1 , + ∞ ) m\in(1,+\infty) m ∈ ( 1 , + ∞ ) , obținem m = 3 m=3 m = 3 2 p Semnalează o greșeală
Vrei să-ți scriem când apare ceva nou pentru Bacalaureat?
Îți scriem când punem subiecte oficiale noi explicate, în ziua examenului cu grila și rezultatele și, rar, când avem nevoie de ajutorul tău. Cel mult 2 emailuri pe lună, plus zilele de examen. Doar despre Bacalaureat.
Gata! Ți-am trimis un email de confirmare. Dacă nu-l vezi, uită-te și în Promoții sau Spam.