Bacalaureat 2025 la matematică M1: sesiunea a doua (august)

Subiectul oficial M1, sesiunea a doua (august) 2025, cu baremul. Rezolvi pe caiet, scrii rezultatul unde se poate, apoi te verifici pe barem, pas cu pas.

3 ore · 90 de puncte + 10 din oficiu

Subiectul (PDF)Baremul (PDF)

Pe timp, ca la examen

Ceasul merge și dacă închizi pagina. Poți lua o singură pauză. La final, nota estimată după barem.

Subiectul ISubiectul al II-leaSubiectul al III-lea

Subiectul I 30 p

I.15 p

Arătați că 3(4−5i)+5i(3+2i)=23(4-5i)+5i(3+2i)=2, unde i2=−1i^2=-1.

Demonstrează pe caiet, apoi verifică-te pe barem.

Verifică-te pe barem

Criterii (după barem)

  1. 3(4−5i)+5i(3+2i)=12−15i+15i+10i2=3(4-5i)+5i(3+2i)=12-15i+15i+10i^2=3 p
  2. =12−10=2=12-10=22 p

I.25 p

Se consideră funcțiile f:R→Rf:\mathbb R\to\mathbb R, f(x)=x+4f(x)=x+4 și g:R→Rg:\mathbb R\to\mathbb R, g(x)=2x+ag(x)=2x+a, unde aa este număr real. Determinați numărul real aa pentru care (g∘f)(1)=1(g\circ f)(1)=1.

Rezolvă pe caiet, apoi verifică-te pe barem.

Verifică-te pe barem

Răspuns: a=−9a=-9

Criterii (după barem)

  1. f(1)=5f(1)=5, (g∘f)(1)=g(5)=10+a(g\circ f)(1)=g(5)=10+a, pentru orice număr real aa3 p
  2. 10+a=110+a=1, de unde obținem a=−9a=-92 p

I.35 p

Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația log⁡2(6x−x2)=log⁡2(4+x)\log_2\left(6x-x^2\right)=\log_2(4+x).

Rezolvă pe caiet, apoi verifică-te pe barem.

Verifică-te pe barem

Răspuns: x=1x=1 sau x=4x=4

Criterii (după barem)

  1. 6x−x2=4+x6x-x^2=4+x, de unde obținem x2−5x+4=0x^2-5x+4=02 p
  2. x=1x=1 sau x=4x=4, care convin3 p

I.45 p

Se consideră mulțimea A={3,4,5,7,9}A=\{3,4,5,7,9\}. Determinați câte numere naturale impare, de două cifre distincte, se pot forma cu cifre din mulțimea AA.

Rezolvă pe caiet, apoi verifică-te pe barem.

Verifică-te pe barem

Răspuns: 1616

Criterii (după barem)

  1. Cifra unităților se poate alege în 44 moduri2 p
  2. Pentru fiecare alegere a cifrei unităților, cifra zecilor se poate alege în câte 44 moduri, deci se pot forma 4⋅4=164\cdot4=16 numere3 p

I.55 p

În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(0,2)A(0,2) și B(6,4)B(6,4). Determinați coordonatele punctului CC pentru care 2AC→=OB→2\overrightarrow{AC}=\overrightarrow{OB}.

Rezolvă pe caiet, apoi verifică-te pe barem.

Verifică-te pe barem

Răspuns: xC=3x_C=3 și yC=4y_C=4

Criterii (după barem)

  1. OB→=6i⃗+4j⃗\overrightarrow{OB}=6\vec i+4\vec j, AC→=xCi⃗+(yC−2)j⃗\overrightarrow{AC}=x_C\vec i+(y_C-2)\vec j2 p
  2. 2xCi⃗+2(yC−2)j⃗=6i⃗+4j⃗2x_C\vec i+2(y_C-2)\vec j=6\vec i+4\vec j, de unde obținem xC=3x_C=3 și yC=4y_C=43 p

I.65 p

Se consideră triunghiul ABCABC, dreptunghic în AA, cu AB=4AB=4 și raza cercului circumscris egală cu 44. Arătați că aria triunghiului ABCABC este egală cu 838\sqrt3.

Demonstrează pe caiet, apoi verifică-te pe barem.

Verifică-te pe barem

Criterii (după barem)

  1. BC=8BC=8, de unde obținem AC=43AC=4\sqrt33 p
  2. A△ABC=4⋅432=83\mathcal A_{\triangle ABC}=\dfrac{4\cdot4\sqrt3}{2}=8\sqrt32 p

Subiectul al II-lea 30 p

II.1

Se consideră matricea A(a)=(a12aa1011−a)A(a)=\begin{pmatrix}a&1&2a\\a&1&0\\1&1&-a\end{pmatrix} și sistemul de ecuații {ax+y+2az=a+1ax+y=0x+y−az=−1\begin{cases}ax+y+2az=a+1\\ax+y=0\\x+y-az=-1\end{cases}, unde aa este număr real.

II.1.a5 p

Arătați că det⁡(A(2))=4\det\big(A(2)\big)=4.

Demonstrează pe caiet, apoi verifică-te pe barem.

Verifică-te pe barem

Criterii (după barem)

  1. A(2)=(21421011−2)⇒det⁡(A(2))=∣21421011−2∣=A(2)=\begin{pmatrix}2&1&4\\2&1&0\\1&1&-2\end{pmatrix}\Rightarrow\det\big(A(2)\big)=\begin{vmatrix}2&1&4\\2&1&0\\1&1&-2\end{vmatrix}=2 p
  2. =−4+8+0−4−0+4=4=-4+8+0-4-0+4=43 p

II.1.b5 p

Pentru a=1a=1, arătați că sistemul de ecuații are o infinitate de soluții.

Demonstrează pe caiet, apoi verifică-te pe barem.

Verifică-te pe barem

Criterii (după barem)

  1. a=1⇒{x+y+2z=2x+y=0x+y−z=−1a=1\Rightarrow\begin{cases}x+y+2z=2\\x+y=0\\x+y-z=-1\end{cases} și ∣11211011−1∣=0\begin{vmatrix}1&1&2\\1&1&0\\1&1&-1\end{vmatrix}=02 p
  2. ∣101−1∣≠0\begin{vmatrix}1&0\\1&-1\end{vmatrix}\ne0 și ∣1221001−1−1∣=0\begin{vmatrix}1&2&2\\1&0&0\\1&-1&-1\end{vmatrix}=0, deci sistemul de ecuații are o infinitate de soluții3 p

II.1.c5 p

Determinați numărul real aa pentru care sistemul de ecuații are soluția unică (x0,y0,z0)(x_0,y_0,z_0) și x0=ax_0=a.

Rezolvă pe caiet, apoi verifică-te pe barem.

Verifică-te pe barem

Răspuns: a=−12a=-\dfrac12

Criterii (după barem)

  1. det⁡(A(a))=∣a12aa1011−a∣=2a2−2a\det\big(A(a)\big)=\begin{vmatrix}a&1&2a\\a&1&0\\1&1&-a\end{vmatrix}=2a^2-2a, pentru orice număr real aa și, cum sistemul de ecuații are soluție unică, obținem a∈R∖{0,1}a\in\mathbb R\setminus\{0,1\}2 p
  2. Obținem x0=−12x_0=-\dfrac12, deci a=−12a=-\dfrac12, care convine3 p

II.2

Se consideră polinomul f=X4−3X3+X2−2X+mf=X^4-3X^3+X^2-2X+m, unde mm este număr real.

II.2.a5 p

Pentru m=3m=3, arătați că f(1)=0f(1)=0.

Demonstrează pe caiet, apoi verifică-te pe barem.

Verifică-te pe barem

Criterii (după barem)

  1. f=X4−3X3+X2−2X+3⇒f(1)=14−3⋅13+12−2⋅1+3=f=X^4-3X^3+X^2-2X+3\Rightarrow f(1)=1^4-3\cdot1^3+1^2-2\cdot1+3=3 p
  2. =1−3+1−2+3=0=1-3+1-2+3=02 p

II.2.b5 p

Determinați numerele reale mm pentru care (x1x2x3x4)2−x1−x2−x3−x4=1(x_1x_2x_3x_4)^2-x_1-x_2-x_3-x_4=1, unde x1x_1, x2x_2, x3x_3 și x4x_4 sunt rădăcinile polinomului ff.

Rezolvă pe caiet, apoi verifică-te pe barem.

Verifică-te pe barem

Răspuns: m=−2m=-2 sau m=2m=2

Criterii (după barem)

  1. x1x2x3x4=mx_1x_2x_3x_4=m, x1+x2+x3+x4=3⇒(x1x2x3x4)2−x1−x2−x3−x4=m2−3x_1+x_2+x_3+x_4=3\Rightarrow(x_1x_2x_3x_4)^2-x_1-x_2-x_3-x_4=m^2-3, pentru orice număr real mm3 p
  2. m2−3=1m^2-3=1, deci m2−4=0m^2-4=0, de unde obținem m=−2m=-2 sau m=2m=22 p

II.2.c5 p

Pentru m=0m=0, determinați numerele reale aa pentru care restul împărțirii polinomului ff la polinomul X−aX-a este egal cu aa.

Rezolvă pe caiet, apoi verifică-te pe barem.

Verifică-te pe barem

Răspuns: a=0a=0 sau a=3a=3

Criterii (după barem)

  1. f=X4−3X3+X2−2Xf=X^4-3X^3+X^2-2X și f(a)=af(a)=a, de unde obținem a4−3a3+a2−3a=0a^4-3a^3+a^2-3a=03 p
  2. a(a−3)(a2+1)=0a(a-3)\left(a^2+1\right)=0 și, cum aa este număr real, obținem a=0a=0 sau a=3a=32 p

Subiectul al III-lea 30 p

III.1

Se consideră funcția f:R→Rf:\mathbb R\to\mathbb R, f(x)=x2+6x2+1f(x)=\dfrac{x^2+6}{\sqrt{x^2+1}}.

III.1.a5 p

Arătați că f′(x)=x(x2−4)(x2+1)x2+1f'(x)=\dfrac{x\left(x^2-4\right)}{\left(x^2+1\right)\sqrt{x^2+1}}, x∈Rx\in\mathbb R.

Demonstrează pe caiet, apoi verifică-te pe barem.

Verifică-te pe barem

Criterii (după barem)

  1. f′(x)=2xx2+1−(x2+6)⋅2x2x2+1x2+1=f'(x)=\dfrac{2x\sqrt{x^2+1}-\left(x^2+6\right)\cdot\dfrac{2x}{2\sqrt{x^2+1}}}{x^2+1}=3 p
  2. =2x3+2x−x3−6x(x2+1)x2+1=x(x2−4)(x2+1)x2+1=\dfrac{2x^3+2x-x^3-6x}{\left(x^2+1\right)\sqrt{x^2+1}}=\dfrac{x\left(x^2-4\right)}{\left(x^2+1\right)\sqrt{x^2+1}}, x∈Rx\in\mathbb R2 p

III.1.b5 p

Determinați ecuația tangentei la graficul funcției ff în punctul de abscisă x=0x=0, situat pe graficul funcției ff.

Rezolvă pe caiet, apoi verifică-te pe barem.

Verifică-te pe barem

Răspuns: y=6y=6

Criterii (după barem)

  1. f(0)=6f(0)=6, f′(0)=0f'(0)=02 p
  2. Ecuația tangentei este y−f(0)=f′(0)(x−0)y-f(0)=f'(0)(x-0), adică y=6y=63 p

III.1.c5 p

Arătați că f(7x)−f(x)≤22f(7x)-f(x)\le2\sqrt2, pentru orice x∈[0,1]x\in[0,1].

Demonstrează pe caiet, apoi verifică-te pe barem.

Verifică-te pe barem

Criterii (după barem)

  1. Pentru orice x∈[0,2]x\in[0,2], f′(x)≤0f'(x)\le0, deci ff este descrescătoare pe [0,2][0,2] și, pentru orice x∈[2,+∞)x\in[2,+\infty), f′(x)≥0f'(x)\ge0, deci ff este crescătoare pe [2,+∞)[2,+\infty)2 p
  2. x∈[0,1]⇒7x∈[0,7]x\in[0,1]\Rightarrow7x\in[0,7], f(0)=6f(0)=6, f(1)=72f(1)=\dfrac{7}{\sqrt2}, f(7)=112f(7)=\dfrac{11}{\sqrt2}, de unde obținem 72≤f(x)\dfrac{7}{\sqrt2}\le f(x) și f(7x)≤112f(7x)\le\dfrac{11}{\sqrt2}, deci f(7x)−f(x)≤22f(7x)-f(x)\le2\sqrt2, pentru orice x∈[0,1]x\in[0,1]3 p

III.2

Se consideră funcția f:R→Rf:\mathbb R\to\mathbb R, f(x)=3x2−1+e2xf(x)=3x^2-1+e^{2x}.

III.2.a5 p

Arătați că ∫03(f(x)−e2x)dx=24\displaystyle\int_0^3\left(f(x)-e^{2x}\right)dx=24.

Demonstrează pe caiet, apoi verifică-te pe barem.

Verifică-te pe barem

Criterii (după barem)

  1. ∫03(f(x)−e2x)dx=∫03(3x2−1)dx=(x3−x)∣03=\displaystyle\int_0^3\left(f(x)-e^{2x}\right)dx=\int_0^3\left(3x^2-1\right)dx=\left.\left(x^3-x\right)\right|_0^3=3 p
  2. =24−0=24=24-0=242 p

III.2.b5 p

Arătați că ∫014x(f(x)−3x2+1)dx=e2+1\displaystyle\int_0^14x\left(f(x)-3x^2+1\right)dx=e^2+1.

Demonstrează pe caiet, apoi verifică-te pe barem.

Verifică-te pe barem

Criterii (după barem)

  1. ∫014x(f(x)−3x2+1)dx=∫012x(e2x)′dx=2xe2x∣01−e2x∣01=\displaystyle\int_0^14x\left(f(x)-3x^2+1\right)dx=\int_0^12x\left(e^{2x}\right)'dx=\left.2xe^{2x}\right|_0^1-\left.e^{2x}\right|_0^1=3 p
  2. =2e2−e2+1=e2+1=2e^2-e^2+1=e^2+12 p

III.2.c5 p

Demonstrați că lim⁡x→01x2∫0xf(t)t+1 dt=1\displaystyle\lim_{x\to0}\frac{1}{x^2}\int_0^x\frac{f(t)}{t+1}\,dt=1.

Demonstrează pe caiet, apoi verifică-te pe barem.

Verifică-te pe barem

Criterii (după barem)

  1. lim⁡x→01x2∫0xf(t)t+1 dt=lim⁡x→0(∫0xf(t)t+1 dt)′(x2)′=lim⁡x→0f(x)2x(x+1)=\displaystyle\lim_{x\to0}\frac{1}{x^2}\int_0^x\frac{f(t)}{t+1}\,dt=\lim_{x\to0}\frac{\left(\int_0^x\frac{f(t)}{t+1}\,dt\right)'}{\left(x^2\right)'}=\lim_{x\to0}\frac{f(x)}{2x(x+1)}=3 p
  2. =lim⁡x→0f′(x)4x+2=lim⁡x→06x+2e2x4x+2=1=\displaystyle\lim_{x\to0}\frac{f'(x)}{4x+2}=\lim_{x\to0}\frac{6x+2e^{2x}}{4x+2}=12 p
Ai terminat? Bifează pe barem ce ai făcut și află câte puncte ai fi luat. Alte subiecte Matematică M1.