Determinați termenul a3 al progresiei aritmetice (an)n≥1, în care a1=2 și a2=12.
Rezolvă pe caiet, apoi verifică-te pe barem.
Verifică-te pe barem
Răspuns:a3=22
Criterii (după barem)
a2=2a1+a3⇒12=22+a33 p
a3=222 p
I.25 p
Se consideră funcția f:R→R, f(x)=x−8. Determinați numărul real m pentru care f(1+m)=1−m.
Rezolvă pe caiet, apoi verifică-te pe barem.
Verifică-te pe barem
Răspuns:m=4
Criterii (după barem)
f(1+m)=m−7, pentru orice număr real m2 p
m−7=1−m, de unde obținem m=43 p
I.35 p
Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația lg(x2−3x+5)=lg5.
Rezolvă pe caiet, apoi verifică-te pe barem.
Verifică-te pe barem
Răspuns:x=0 sau x=3
Criterii (după barem)
x2−3x+5=5, de unde obținem x2−3x=03 p
x=0 sau x=3, care convin2 p
I.45 p
Calculați probabilitatea ca, alegând un număr n din mulțimea numerelor naturale de două cifre, numărul n+1 să fie natural.
Rezolvă pe caiet, apoi verifică-te pe barem.
Verifică-te pe barem
Răspuns:p=907
Criterii (după barem)
Mulțimea numerelor naturale de două cifre are 90 de elemente, deci sunt 90 de cazuri posibile2 p
În mulțimea numerelor naturale de două cifre sunt 7 numere n pentru care numărul n+1 este natural, deci sunt 7 cazuri favorabile, de unde obținem p=9073 p
I.55 p
În sistemul cartezian xOy se consideră punctele A(1,2), B(3,0) și C(5,a), unde a este număr real. Determinați numărul real a, știind că dreptele OA și BC sunt paralele.
Rezolvă pe caiet, apoi verifică-te pe barem.
Verifică-te pe barem
Răspuns:a=4
Criterii (după barem)
mOA=22 p
mBC=2a și, cum mOA=mBC, obținem a=43 p
I.65 p
Se consideră triunghiul ABC, dreptunghic în A, cu AC=9 și B=3π. Arătați că AB=33.
Demonstrează pe caiet, apoi verifică-te pe barem.
Verifică-te pe barem
Criterii (după barem)
tgB=ABAC, deci 3=AB93 p
AB=39=332 p
Subiectul al II-lea 30 p
II.1
Se consideră matricea A(x)=10xx01xx−11, unde x este număr real.
II.1.a5 p
Arătați că det(A(2))=3.
Demonstrează pe caiet, apoi verifică-te pe barem.
Verifică-te pe barem
Criterii (după barem)
A(2)=102201211⇒det(A(2))=102201211=2 p
=0+0+4−0−1−0=33 p
II.1.b5 p
Determinați numărul real x pentru care A(x)⋅A(1)=2A(x).
Rezolvă pe caiet, apoi verifică-te pe barem.
Verifică-te pe barem
Răspuns:x=1
Criterii (după barem)
A(1)=101101101, A(x)⋅A(1)=1+xx−1x+11+xx−1x+11+xx−1x+1, pentru orice număr real x3 p
1+xx−1x+11+xx−1x+11+xx−1x+1=202x2x022x2x−22, de unde obținem x=12 p
II.1.c5 p
Arătați că, dacă matricea A(x) este inversabilă, atunci și matricea A(−x) este inversabilă.
Demonstrează pe caiet, apoi verifică-te pe barem.
Verifică-te pe barem
Criterii (după barem)
det(A(x))=(x−1)2(x+1) și det(A(x))=0, deci x∈R∖{−1,1}3 p
Cum −x∈R∖{−1,1}, obținem det(A(−x))=0, deci A(−x) este inversabilă2 p
II.2
Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă x∘y=xy+42x+2y−1.
II.2.a5 p
Arătați că 1∘1=47.
Demonstrează pe caiet, apoi verifică-te pe barem.
Verifică-te pe barem
Criterii (după barem)
1∘1=1⋅1+42⋅1+2⋅1−1=3 p
=1+43=472 p
II.2.b5 p
Arătați că e=21 este elementul neutru al legii de compoziție „∘”.
Demonstrează pe caiet, apoi verifică-te pe barem.
Verifică-te pe barem
Criterii (după barem)
x∘21=x⋅21+42x+2⋅21−1=2x+2x=x, pentru orice număr real x2 p
21∘x=21⋅x+42⋅21+2x−1=2x+2x=x, pentru orice număr real x, deci e=21 este elementul neutru al legii de compoziție „∘”3 p
II.2.c5 p
Determinați numerele reale x pentru care (21−x)∘(21+x)∘(21+x2)=21−x2.
Rezolvă pe caiet, apoi verifică-te pe barem.
Verifică-te pe barem
Răspuns:x=−1 sau x=0 sau x=1
Criterii (după barem)
(21−x)∘(21+x)=21−x2, (21−x)∘(21+x)∘(21+x2)=21−x4, pentru orice număr real x2 p
21−x4=21−x2, de unde obținem x=−1 sau x=0 sau x=13 p
Subiectul al III-lea 30 p
III.1
Se consideră funcția f:(1,+∞)→R, f(x)=(x−1)24x3.
III.1.a5 p
Arătați că f′(x)=(x−1)34x2(x−3), x∈(1,+∞).
Demonstrează pe caiet, apoi verifică-te pe barem.
Verifică-te pe barem
Criterii (după barem)
f′(x)=(x−1)412x2(x−1)2−4x3⋅2(x−1)=3 p
=(x−1)312x3−12x2−8x3=(x−1)34x2(x−3), x∈(1,+∞)2 p
III.1.b5 p
Determinați ecuația asimptotei oblice spre +∞ la graficul funcției f.
Rezolvă pe caiet, apoi verifică-te pe barem.
Verifică-te pe barem
Răspuns:y=4x+8
Criterii (după barem)
x→+∞limxf(x)=x→+∞lim(x−1)24x2=42 p
x→+∞lim(f(x)−4x)=x→+∞lim(x−1)28x2−4x=8, deci dreapta de ecuație y=4x+8 este asimptota oblică spre +∞ la graficul funcției f3 p
III.1.c5 p
Arătați că ecuația f(x)=m are exact două soluții, pentru orice m∈(27,+∞).
Demonstrează pe caiet, apoi verifică-te pe barem.
Verifică-te pe barem
Criterii (după barem)
f′(x)=0⇒x=3; f′(x)<0, pentru orice x∈(1,3), deci f este strict descrescătoare pe (1,3) și f′(x)>0, pentru orice x∈(3,+∞), deci f este strict crescătoare pe (3,+∞)2 p
x→1limf(x)=+∞, f(3)=27, x→+∞limf(x)=+∞ și f este continuă, deci ecuația f(x)=m are exact două soluții pentru orice m∈(27,+∞)3 p
III.2
Se consideră funcția f:(0,+∞)→R, f(x)=x+1+xlnx.
III.2.a5 p
Arătați că ∫13(f(x)−xlnx)dx=6.
Demonstrează pe caiet, apoi verifică-te pe barem.
Verifică-te pe barem
Criterii (după barem)
∫13(f(x)−xlnx)dx=∫13(x+1)dx=(2x2+x)13=3 p
=215−23=62 p
III.2.b5 p
Arătați că ∫1e(f(x)−x−1)dx=4e2+1.
Demonstrează pe caiet, apoi verifică-te pe barem.
Verifică-te pe barem
Criterii (după barem)
∫1e(f(x)−x−1)dx=∫1e(2x2)′lnxdx=2x2lnx1e−4x21e=3 p
=2e2−4e2+41=4e2+12 p
III.2.c5 p
Determinați numărul real nenul a pentru care volumul corpului obținut prin rotația în jurul axei Ox a graficului funcției g:[1,3]→R, g(x)=(f(x)−xlnx)21 este egal cu 24a7π.
Rezolvă pe caiet, apoi verifică-te pe barem.
Verifică-te pe barem
Răspuns:a=8
Criterii (după barem)
g(x)=(x+1)21, x∈[1,3], deci V=π∫13g2(x)dx=π∫13(x+1)41dx=π(−3(x+1)31)13=1927π3 p
Vrei să-ți scriem când apare ceva nou pentru Bacalaureat?
Îți scriem când punem subiecte oficiale noi explicate, în ziua examenului cu grila și rezultatele și, rar, când avem nevoie de ajutorul tău. Cel mult 2 emailuri pe lună, plus zilele de examen. Doar despre Bacalaureat.
Gata!Ți-am trimis un email de confirmare. Dacă nu-l vezi, uită-te și în Promoții sau Spam.