Bacalaureat 2026 la fizică: simularea, filiera teoretică

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Un corp cu masa m = 800 g este legat de un alt corp cu masa M = 450 g prin intermediul unui fir inextensibil și de masă neglijabilă, trecut peste un scripete fără frecări și lipsit de inerție, ca în figura alăturată. Coeficientul de frecare la alunecare dintre corpul cu masa m și suprafața orizontală este μ= 0,25 . Sistemul este eliberat din repaus. a. Calculați valoarea vitezei corpului de masă M după Δ=t 1 s din momentul pornirii. În intervalul de timp analizat, niciunul dintre corpuri nu întâlnește obstacole. b. Calculați valoarea forței de reacțiune din axul scripetelui. c. În fața corpului de masă m se așază un mic corp de masă m0, ca în figura alăturată. Coeficientul de frecare la alunecare dintre suprafața orizontală și corpul cu masa m0 este μ= 0,25 . După ce sistemul este pus în mișcare, acesta este lăsat liber și se deplasează uniform. Reprezentați forțele care acționează asupra corpului cu masa m0 . d. Calculați valoarea masei m0 .

Un corp cu masa m = 200 g , considerat punctiform, este așezat inițial în punctul cel mai de sus al unei sfere fixe de rază R = 30 cm , ca în figura alăturată. Corpul pornește din repaus, alunecă fără frecare pe exteriorul sferei și se desprinde de aceasta când trece prin punctul în care unghiul format de raza sferei cu verticala este α@ 48° ( cosα= 2 / 3 ) . Energia potențială gravitațională se consideră nulă la nivelul solului. Calculați: a. energia potențială gravitațională inițială a corpului; b. lucrul mecanic efectuat de greutatea corpului din momentul inițial până în momentul desprinderii de sferă; c. raportul dintre energia cinetică si energia potențială a corpului în momentul desprinderii; d. valoarea impulsului corpului în momentul imediat anterior impactului cu solul.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Un balon rigid (A) este conectat printr-un tub de volum neglijabil cu un cilindru (B), închis cu ajutorul unui piston etanș. Pistonul are aria S = 30cm2 și inițial este blocat la capătul cilindrului, ca în figura alăturată. Balonul A are volumul V1 = 3L și conține gaz ideal la presiunea p1 = 1,4 · 10 5 Pa și temperatura T1 = 280 K. Presiunea atmosferică este p0 = 1,0 · 10 5 Pa. a. Calculați cantitatea de gaz din balonul A. b. Pistonul fiind blocat, calculați temperatura T2 la care trebuie răcit gazul pentru ca presiunea acestuia să devină egală cu presiunea atmosferică. c. După răcire se deblochează pistonul și se încălzește gazul cu ΔT = 120 K, până la temperatura T3. Pistonul se deplasează fără frecare și rămâne în interiorul cilindrului. Calculați distanța pe care s-a deplasat pistonul. d. Temperatura este menținută la valoarea T3, iar pistonul este readus în poziția inițială. Calculați presiunea gazului în starea finală.

O cantitate de gaz ideal poliatomic (CV = 3R ) parcurge procesul ciclic reprezentat în coordonate p − V în graficul din figura alăturată. Parametrii gazului în starea inițială sunt p1 = 1,0 · 10 5 Pa și V1 = 2,0L. În transformarea 1 → 2 presiunea gazului se dublează, iar volumul acestuia crește de cinci ori. Calculați: a. lucrul mecanic efectuat de gaz în transformarea 1 → 2; b. căldura cedată de gaz mediului exterior pe parcursul unui ciclu; c. randamentul motorului termic care funcționează după procesul ciclic reprezentat în graficul din figura alăturată; d. randamentul unui motor termic care ar funcționa după un ciclu Carnot între temperaturile extreme atinse de gaz în procesul ciclic din figura alăturată.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

În circuitul electric reprezentat în figura alăturată se cunosc rezistențele electrice R1 = 9,0 Ω și R2 = 2,5 Ω , tensiunile electromotoare E2 = 4,0 V și E3 = 6,0 V și rezistențele interioare ale generatoarelor r1 = 1,0 Ω și r2 = r3 = 0,5 Ω . Ampermetrul ideal montat în circuit ( RA @ 0 Ω ) indică intensitatea AI = 2,0 A, iar un voltmetru ideal ( RV →∞,) conectat între nodurile M și N, indică tensiunea electrică UMN = 5,0 V. Calculați: a. tensiunea electromotoare E1 a primului generator; b. intensitatea curentului electric prin generatorul cu tensiunea electromotoare E 2 ; c. rezistența electrică a rezistorului R x; d. intensitatea curentului electric indicat de un ampermetru ideal conectat între nodurile M și N.

Ȋn figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric. Se cunosc R1 = R2 = 10 Ω și R = 15 Ω. Inițial întrerupătorul K este deschis. În aceste condiții puterea dezvoltată de rezistorul R 2 este P2 = 2,5 W , iar randamentul de transfer al energiei de la sursa de tensiune la circuitul exterior este η@ 0,83 ( = 5 / 6 ) . Se consideră că voltmetrul este ideal( RV →∞.) Calculați: a. valoarea intensității curentului electric prin sursă când K este deschis; b. valoarea tensiunii electromotoare a sursei; c. valoarea rezistenței interioare a sursei; d. indicația voltmetrului la închiderea întrerupătorului.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Un obiect liniar este așezat perpendicular pe axa optică principală a unei lentile subțiri convergente 1L , având distanța focală f1 = 25 cm . Obiectul are înălțimea y1 = 8 mm și este plasat la distanța de 75 cm față de lentilă. a. Calculați înălțimea imaginii formate de lentila 1L . b. Realizați un desen în care să evidențiați construcția imaginii prin lentila 1L , în situația descrisă. c. O a doua lentilă subțire L2 , având distanța focală f2 = −50 cm , se așază la distanța D = 30 cm de lentila L1 , formând un sistem optic centrat. Poziția obiectului față de lentila L1 rămâne nemodificată. Lumina care provine de la obiect traversează mai întâi lentila L1 . Calculați distanța, față de lentila L2 , la care se formează imaginea finală a obiectului. d. Menținând fixe obiectul și lentila 1L , se deplasează lentila L2 până când cele două lentile formează un sistem alipit. Determinați distanța la care se formează imaginea față de sistemul de lentile alipite.

Un dispozitiv Young aflat în aer are distanța dintre fante 2 = 0,4 mm și distanța de la fante la ecran D = 2 m. O sursă punctiformă de radiație monocromatică este plasată pe axa de simetrie a dispozitivului. Maximul de ordin 2 se formează pe ecran la distanța x2 = 6 mm față de axa de simetrie a dispozitivului. Determinați: a. lungimea de undă a radiației incidente; b. distanța dintre cel de-al doilea minim aflat de o parte a axei de simetrie a dispozitivului și cel de-al doilea minim aflat de cealaltă parte a axei de simetrie; c. deplasarea maximului central dacă sursa, aflată la d = 20 cm de planul fantelor, se deplasează cu h = 2 mm , paralel cu planul fantelor și perpendicular pe fante; d. distanța pe care se deplasează suplimentar maximul central al figurii de interferență dacă în calea unuia dintre fasciculele luminoase se introduce o lamă subțire de grosime e = 4 μm și indice de refracție n = 1,5 .