Bacalaureat 2026 la fizică: simularea, filiera tehnologică

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Un corp cu masa m = 800 g este legat de un alt corp cu masa M = 450 g prin intermediul unui fir inextensibil și de masă neglijabilă, trecut peste un scripete fără frecări și lipsit de inerție, ca în figura alăturată. Sistemul este eliberat din repaus, iar în timpul mișcării tensiunea din fir are valoarea T = 3,6 N . a. Calculați valoarea accelerației corpului de masă M . b. Calculați valoarea coeficientului de frecare la alunecare dintre suprafața orizontală și corpul de masă m . c. Calculați valoarea forței de reacțiune din axul scripetelui. d. Dacă pe corpul de masă m se lipește un mic corp de masă m0, ca în figura alăturată, sistemul celor trei corpuri se deplasează uniform. Calculați valoarea masei m0 .

Un corp de masă m = 10 kg , aflat inițial în repaus la nivelul solului, este ridicat pe verticală până la o înălțime h = 50 m față de sol, sub acțiunea unei forțe F = 120 N care acționează asupra corpului pe întreaga distanță. Forța de rezistență la înaintare, considerată constantă, are valoarea rF = 10 N . Energia potențială gravitațională se consideră nulă la nivelul solului. Determinați: a. energia potențială gravitațională atunci când corpul se află la înălțimea h ; b. lucrul mecanic efectuat de forța de rezistență la înaintare în timpul ridicării până la înălțimea h ; c. energia cinetică a corpului la înălțimea h ; d. puterea medie dezvoltată de forța F în timpul ridicării corpului la înălțimea h .

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Un balon rigid (A) este conectat printr-un tub de volum neglijabil cu un cilindru (B), închis cu ajutorul unui piston etanș. Pistonul este inițial blocat la capătul cilindrului, ca în figura alăturată. Balonul A are volumul V1 = 3L și conține gaz ideal la presiunea p1 = 1,4 · 10 5 Pa și temperatura T1 = 280 K . Presiunea atmosferică este p0 = 1,0 · 10 5 Pa . a. Calculați cantitatea de gaz din balonul A. b. Pistonul fiind blocat, calculați temperatura T2 la care trebuie răcit gazul pentru ca presiunea acestuia să devină egală cu presiunea atmosferică. c. După răcire se deblochează pistonul și se încălzește gazul până la temperatura T3 = 320 K. Pistonul se deplasează fără frecare și rămâne în interiorul cilindrului. Calculați volumul total ocupat de gaz în urma încălzirii. d. Temperatura este menținută la valoarea T3 = 320 K, iar pistonul este readus în poziția inițială. Calculați presiunea gazului în starea finală.

O cantitate de gaz ideal poliatomic (CV = 3R ) parcurge procesul ciclic reprezentat în coordonate p − V în graficul din figura alăturată. Parametrii gazului în starea inițială au valorile p1 = 1,0 · 10 5 Pa și V1 = 2,0L , iar în starea 2 sunt p2 = 2 p1 și V2 = 5V1 . Calculați: a. energia internă a gazului în starea 1; b. raportul dintre temperatura maximă și temperatura minimă atinse de gaz; c. lucrul mecanic efectuat de gaz în transformarea 1 → 2; d. căldura cedată de gaz mediului exterior pe parcursul unui ciclu.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

În circuitul electric reprezentat în figura alăturată se cunosc rezistențele electrice R1 = 4 Ω și R2 = 5 Ω , tensiunea electromotoare E = 9 V și rezistența interioară a generatorului r = 1Ω . Ampermetrul ideal montat în circuit ( RA @ 0 Ω ) indică intensitatea AI = 1 A. Determinați: a. tensiunea electrică la bornele generatorului; b. intensitatea curentului electric care trece prin rezistorul R 2; c. rezistența electrică a rezistorului R x; d. intensitatea curentului electric indicat de un ampermetru ideal conectat între nodurile M și N.

Ȋn figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric. Se cunosc R1 = R2 = 10 Ω și R = 15 Ω. Inițial întrerupătorul K este deschis. În aceste condiții puterea dezvoltată de rezistorul R 2 este P2 = 2,5 W , iar randamentul de transfer al energiei de la sursa de tensiune la circuitul exterior este η@ 0,83 ( = 5 / 6 ) . Se consideră că voltmetrul este ideal( RV →∞.) Calculați: a. valoarea intensității curentului electric prin sursă când K este deschis; b. valoarea tensiunii electromotoare a sursei; c. valoarea rezistenței interioare a sursei; d. indicația voltmetrului la închiderea întrerupătorului.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Un obiect liniar luminos, de înălțime y1 = 9 cm , este așezat perpendicular pe axa optică principală a unei lentile subțiri convergente L1 , cu distanța focală f1 = 20 cm . Obiectul se află la 80 cm în fața lentilei L1 . a. Realizați un desen în care să evidențiați construcția imaginii obiectului prin lentilă și precizați dacă imaginea este reală sau virtuală. b. Calculați înălțimea imaginii obiectului. c. De prima lentilă se alipește o a doua lentilă subțire L2 , cu distanța focală f2 = 40 cm . Calculați convergența sistemului obținut prin alipirea celor două lentile. d. Obiectul este așezat la 60 cm în fața sistemului obținut la punctul c.. Calculați distanța la care se formează imaginea față de sistemul de lentile.

Un semicilindru transparent cu indicele de refracție n = 1,73 @ 3 este ( ) așezat cu fața plană orizontală la nivelul suprafeței unui lichid necunoscut, astfel încât partea semicirculară este în lichid, ca în figură. Deasupra se află aer, cu n0 = 1 . O rază laser ajunge din aer pe suprafața plană a semicilindrului, în punctul A, sub unghiul de incidență i1 = 60°. Dacă o altă rază este incidentă sub același unghi 1i , direct pe suprafața lichidului, sin35,26°@ 3 / 3 .atunci ea se refractă sub unghiul r2 = 35,26° ( ) a. Calculați valoarea unghiului de refracție a razei de lumină în semicilindru. b. Calculați valoarea indicelui de refracție al lichidului necunoscut. c. Calculați valoarea unghiului de incidență la trecerea razei de lumină din semicilindru în lichid, pentru care raza refractată este tangentă la suprafață. d. Realizați un desen care să ilustreze situația de la punctul precedent, marcând unghiurile de incidență și respectiv de refracție la trecerea razei de lumină din semicilindru în lichid.