Bacalaureat 2026 la fizică: modelul oficial, filiera teoretică

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Se consideră sistemul mecanic din figura alăturată. Masele celor trei corpuri sunt m1 = 1 kg , m 2 = 2 kg și m 3 = 3 kg . Planul înclinat, de unghi α (sin α = 8,0 ) , este fixat. Sistemul este lăsat liber. Corpul de masă m 3 coboară cu accelerația a = 5,1 m/s 2 . Firele sunt inextensibile, de masă neglijabilă și suficient de lungi, iar scripeții S 1 și S 2 sunt ideali. Coeficientul de frecare la alunecare dintre corpul de masă m1 și suprafața planului înclinat este egal cu coeficientul de frecare la alunecare dintre corpul de masă m 2 și suprafața planului orizontal. a. Reprezentați toate forțele care acționează asupra corpului de masă m1 . b. Calculați raportul dintre valoarea forței de frecare care acționează asupra corpului de masă m1 și valoarea forței de frecare care acționează asupra corpului de masă m 2 . c. Determinați valoarea forței de apăsare a firului asupra scripetelui S 2 . d. Determinați valoarea coeficientului de frecare dintre corpul de masă m1 și suprafața planului înclinat.

În bena (containerul) de masă m = 100 kg a unei macarale este încărcată o cantitate M = 0,8t de ciment. Macaraua ridică uniform bena, la înălțimea H = 3,9 m față de nivelul solului, unde cimentul este descărcat în întregime. Ulterior, bena goală este coborâtă cu viteza constantă v = 5,0 m/s . După Δt = 18 s de la începutul coborârii uniforme, cablul de susținere al benei se rupe și aceasta cade. Se neglijează forțele de rezistență la înaintarea în aer. Energia potențială gravitațională este considerată nulă la nivelul solului. Determinați: a. lucrul mecanic efectuat de forța de tensiune din cablul de susținere, la ridicarea benei, împreună cu încărcătura, de la nivelul solului până la înălțimea H ; b. înălțimea la care se află bena față de nivelul solului în momentul ruperii cablului de susținere; c. energia mecanică a benei în momentul ruperii cablului de susținere; d. valoarea vitezei cu care ajunge bena la sol.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Un cilindru orizontal cu secțiunea S = 831 cm 2 și lungimea L = 60 cm , închis la ambele capete, este împărțit în două compartimente, A și B, printr-un piston subțire, care se poate mișca fără frecări. Inițial, în cele două compartimente se află cantități egale de azot ( μ= 28 g mol ) la presiunea p0 = 1 · 10 5 Pa și la temperatura t = 27 °C . Se introduce în compartimentul A azot la temperatura t = 27 °C până când presiunea azotului din compartimentul B devine p = 3 · 10 5 Pa . Calculați: a. volumul inițial al compartimentului A; b. cantitatea de azot din compartimentul B; c. distanța x pe care se deplasează pistonul; d. masa de azot care s-a introdus suplimentar în compartimentul A.

În figura alăturată este reprezentat, în coordonate p − V , procesul ciclic de funcționare al unui motor termic. Gazul, folosit ca fluid de lucru, poate fi considerat ideal și are căldura molară la volum constant CV = 2R . În procesul ( 2 ) → ( 3 ) căldura schimbată de gaz cu mediul extern este nulă, iar dependența presiunii de volum este dată de legea pV γ= const . Cunoscând presiunea și volumul gazului în starea inițială, p1 = 1 · 10 5 Pa , V1 = 1 dm 3 , determinați: a. exponentul adiabatic γ al gazului; b. valoarea presiunii maxime atinse de gaz în decursul procesului ciclic; c. căldura primită de gaz în procesul (1) → (2) ; d. randamentul motorului termic.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

În figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric. Generatoarele au aceeași tensiune electromotoare E1 = E 2 = 15 V și rezistențele interioare 1r = 1 Ω , respectiv 2r = 2 Ω . Rezistența electrică a rezistorului 3 este R 3 = 6 Ω , iar rezistența internă a ampermetrului este R A = 2 Ω . Intensitatea curentului indicată de ampermetru este I A = 1 A . Determinați: a. tensiunea electrică măsurată de un voltmetru ideal (RV → ∞ ) conectat între nodurile M și N; b. valoarea rezistenței electrice a rezistorului R 2 ; c. indicația unui voltmetru ideal conectat la bornele generatorului cu tensiunea electromotoare E 1 ; d. intensitatea curentului electric prin sursa cu tensiunea electromotoare E 2 dacă sursa având tensiunea electromotoare E 1 se înlocuiește cu un fir cu rezistența neglijabilă

Un generator cu tensiunea electromotoare E și rezistența interioară r = 1 Ω alimentează un bec legat în serie cu un rezistor R . La bornele becului se conectează un voltmetru cu rezistența internă RV = 150 Ω . Tensiunea indicată de voltmetru este U = 30 V . Puterea disipată de rezistor în acest caz este P = ,576 W , iar valoarea intensității curentului electric ce străbate generatorul este I = 2,1 A . Becul funcționează la parametrii nominali. a. Calculați rezistența electrică a rezistorului R . b. Determinați valoarea puterii nominale a becului. c. Determinați tensiunea electromotoare E a generatorului. d. Se deconectează voltmetrul de la bornele becului și se înlocuiește rezistorul R cu un alt rezistor având rezistența electrică R 1 astfel încât becul funcționează la parametrii nominali. Determinați puterea P1 disipată de rezistorul R 1 .

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

În fața unei lentile subțiri cu distanța focală f = -1 m este așezat, perpendicular pe axa optică principală, un obiect luminos liniar. Imaginea formată prin lentilă este de trei ori mai mică decât obiectul. a. Determinați distanța la care se află obiectul față de lentilă. b. Calculați distanța dintre obiect și imaginea sa. c. Realizați un desen în care să evidențiați construcția imaginii obiectului prin lentilă, în situația descrisă. d. Se alipește de prima lentilă o altă lentilă, cu convergența C= 3 m -1 . Calculați distanța focală echivalentă a sistemului celor două lentile.

Distanța dintre fantele unui dispozitiv Young este 2 = 1 mm , iar distanța care separă planul fantelor de ecranul pe care se observă figura de interferență este D = 2 m . Sursa de lumină utilizată este plasată pe axa de simetrie a dispozitivului la distanța d = 20 cm de planul fantelor și emite lumină coerentă, monocromatică, cu frecvența ν= 5 · 1014 Hz . Dispozitivul Young este plasat în aer. a. Calculați valoarea interfranjei figurii de interferență observate pe ecran. b. Determinați diferența de drum optic dintre undele luminoase care, prin interferență, formează pe ecran maximul de ordinul k = 3 . c. Calculați distanța care separă primul minim de interferență situat de o parte a maximului central, de maximul de ordinul k = 3 situat de aceeași parte a maximului central. d. Se introduce în fața uneia din fante o lamă subțire cu fețele plan-paralele, confecționată dintr-un material transparent, cu indicele de refracție n = 5,1 . Pentru a readuce franja centrală în poziția inițială se deplasează sursa de lumină paralel cu planul fantelor pe distanța h = 1 mm . Determinați grosimea lamei.