Bacalaureat 2026 la fizică: modelul oficial, filiera tehnologică

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Se consideră sistemul mecanic din figura alăturată. Masele celor trei corpuri sunt m 1 = 2 kg , m 2 = m 3 = 3 kg . Firele sunt suficient de lungi, inextensibile, de masă neglijabilă, iar scripeții S 1 și S 2 sunt fără frecări și lipsiți de inerție. Sistemul este lăsat liber. Corpul de masă m 3 coboară cu accelerația a = 5,0 m/s 2 . Mișcarea corpului de masă m 2 pe suprafața planului orizontal are loc cu frecare. a. Reprezentați toate forțele care acționează asupra corpului de masă m2 . b. Calculați valoarea tensiunii din firul care leagă corpul de masă m 2 de corpul de masă m 3 . c. Determinați valoarea forței de frecare dintre corpul de masă m 2 și suprafața planului orizontal. d. Determinați valoarea coeficientului de frecare dintre corpul de masă m 2 și suprafața planului orizontal

Un corp cu masa m = 200 g este lansat vertical în sus de la nivelul solului cu viteza inițială v 0 = 20 m/s . Forțele de rezistență la înaintare datorate aerului sunt neglijabile, iar energia potențială gravitațională se consideră nulă la nivelul solului. Determinați: a. energia cinetică inițială a corpului; b. înălțimea maximă atinsă de corp în timpul mișcării; c. energia potențială gravitațională în momentul în care viteza corpului este v 1 = 16 m/s ; d. lucrul mecanic efectuat de greutate în timpul coborârii corpului de la h = 3,6 m până pe sol.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Un vas cilindric cu secțiunea S = 831 cm 2 și lungimea L = 60 cm , închis la ambele capete, conține heliu ( μ= 4 g mol ) la presiunea p0 = 1 · 10 5 Pa și la temperatura t = 27 °C . Se introduce heliu, aflat la t = 27 °C , în cilindru, până când presiunea heliului devine p = 3 · 10 5 Pa . Calculați: a. cantitatea inițială de heliu din cilindru; b. densitatea inițială a heliului din cilindru; c. masa de heliu care s-a introdus suplimentar în vasul cilindric; d. temperatura la care trebuie adus gazul rezultat prin introducerea cantității suplimentare de heliu pentru ca presiunea să devină p= 2,5 · 10 5 Pa .

În figura alăturată este reprezentată dependența presiunii unui gaz de volumul acestuia, în cursul unui proces ciclic în care cantitatea de gaz rămâne constantă. Gazul poate fi considerat ideal ( CV = 1,5 · R ) și are în starea inițială presiunea p1 = 1 · 10 5 Pa și volumul V1 = 1 dm 3 . Determinați: a. presiunea gazului în starea ( 2 ) ; b. raportul dintre temperatura maximă și temperatura minimă atinsă de gaz în cursul ciclului; c. lucrul mecanic total schimbat de gaz cu exteriorul într-un ciclu complet; d. căldura cedată de gaz în transformarea (3) → (1) .

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

În figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric. Tensiunea electromotoare a bateriei este E = 22 V, iar rezistențele electrice ale celor trei rezistori au valorile R1 = 15 Ω , R 2 = R 3 = 10 Ω . Ampermetrul ideal ( R A → 0 Ω ) indică I 2 = 5,0 A . Determinați: a. tensiunea la bornele rezistorului R 2 ; b. rezistența echivalentă a circuitului exterior bateriei c. rezistența interioară a bateriei; d. intensitatea curentului care ar străbate un fir de rezistență electrică neglijabilă conectat între bornele bateriei.

Un consumator cu puterea nominală P1 = 108 W funcționează normal când este conectat în serie cu un rezistor având rezistența electrică R 2 = ,225 Ω la bornele unui generator. Tensiunea electromotoare a generatorului este E = 48 V, iar rezistența interioară este r . Știind că intensitatea curentului debitat de sursă este I = 4 A , determinați: a. tensiunea la bornele consumatorului; b. puterea electrică disipată de rezistorul R 2 ; c. rezistența interioară r a generatorului; d. randamentul circuitului.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Un obiect luminos liniar, înalt de 10 mm, este așezat perpendicular pe axa optică principală, în fața unei lentile subțiri cu distanța focală f = 30 cm . Distanța dintre obiect și lentilă este de 60 cm. a. Realizați un desen în care să evidențiați construcția grafică a imaginii prin lentilă. b. Calculați distanța dintre obiect și imaginea sa. c. Calculați înălțimea imaginii obiectului. d. Se apropie obiectul de lentilă cu a = 45 cm. Determinați mărirea liniară transversală în acest caz.

O lamă transparentă, cu indicele de refracție absolut n = 1,73 @ 3 și cu ( ) 3 grosimea h = 0,87 cm @ cm , are fața inferioară argintată, ca în figura 2 alăturată. O rază de lumină atinge suprafața superioară a lamei sub unghiul de incidență i = 60 o . Indicele de refracție al aerului este naer @ 1 . a. Calculați viteza de propagare a luminii în lamă. b. Calculați unghiul de refracție al razei de lumină la intrarea în lamă. c. Realizați un desen în care să ilustrați drumul razei de lumină de la intrarea în lamă până la ieșirea din lamă. d. Calculați distanța dintre punctul în care raza de lumină intră în lamă și punctul în care raza de lumină iese din lamă.