Bacalaureat 2026 la fizică: examenul din vară, filiera teoretică

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Un corp având masa m1 = 6,0 kg este prins la capătul unui fir inextensibil și de masă neglijabilă, ca în figura alăturată. La celălalt capăt al firului este atașată o găleată goală, de masă m2 = 1,0 kg . Firul este trecut peste un scripete fără frecări și lipsit de inerție. a. Se toarnă în găleată o masă necunoscută de nisip. Sistemul este lăsat să se miște liber. Corpul m1 coboară accelerat, cu accelerația a = 2,0 m/s2 . Reprezentați forțele care acționează asupra corpului având masa m1 . b. În condițiile de la punctul a., determinați valoarea T1 a tensiunii din fir. c. Se adaugă suplimentar nisip în găleată astfel încât corpul m1 urcă accelerat cu accelerația a = 2,0 m/s2 . Calculați masa totală m a nisipului aflat în găleată. d. Calculați valoarea forței de apăsare în axul scripetelui, în condițiile punctului c.

Un corp având masa m = 2,0 kg , considerat punctiform, se află inițial în repaus în punctul A, situat la înălțimea H = 1,8 m față de nivelul porțiunii orizontale BC, ca în figura alăturată. Corpul, lăsat să alunece liber de-a lungul suprafeței curbe AB, străbate pe orizontală distanța d = BC = 2,5 m , se oprește prima dată pe porțiunea curbă CD după care se oprește definitiv într-un punct aflat pe porțiunea orizontală BC. Pe porțiunea BC, coeficientul de frecare la alunecare dintre corp și suprafață este μ= 0,4 . De-a lungul suprafețelor AB și CD, frecările sunt neglijabile. Determinați: a. energia cinetică a corpului în punctul B; b. valoarea vitezei corpului în punctul C; c. lucrul mecanic efectuat de greutate din momentul inițial până în momentul primei opriri a corpului; d. timpul scurs de la a doua trecere a corpului prin punctul C până la oprirea definitivă.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

O cantitate ν= 0,2 mol de oxigen (μ= 32 g/mol ) este închisă etanș într-un cilindru orizontal, cu ajutorul unui piston subțire. Inițial pistonul se află în repaus la distanța = 20 cm față de capătul închis al cilindrului, iar oxigenul se află la temperatura T = 300 K și presiunea p0 = 1,0 · 10 5 Pa , aceeași cu presiunea aerului atmosferic din exteriorul cilindrului. Pistonul se poate deplasa fără frecări. Oxigenul este considerat gaz ideal. a. Calculați densitatea oxigenului din cilindru în starea inițială. b. Pistonul este deplasat lent spre capătul deschis al cilindrului, pe distanța d = 5 cm (fără să iasă din cilindru). Temperatura gazului rămâne constantă. Calculați presiunea 1p la care a ajuns oxigenul în urma acestui proces. c. În continuare, pistonul fiind menținut în poziția atinsă la punctul b., oxigenul se încălzește până la temperatura T2 . Se eliberează apoi pistonul și se constată că acesta rămâne în repaus în aceeași poziție. Calculați temperatura T2 până la care a fost încălzit oxigenul. d. Oxigenul este menținut la temperatura T2 . Calculați cantitatea de gaz care trebuie eliminată din cilindru pentru ca pistonul să revină în poziția inițială.

2 O cantitate ν @ 0,24 mol = mol de gaz ideal biatomic (Cv = 2,5R ) parcurge 8,31 transformarea ciclică 1 → 2 → 3 → 1 reprezentată în coordonate presiune-volum ca în figura alăturată. În transformarea 3 → 1 temperatura gazului este constantă și are valoarea T1 = 400 K . Considerați că ln2 = 0,7 . Calculați: a. lucrul mecanic efectuat de gaz în transformarea 1→ 2 ; b. variația energiei interne a gazului în transformarea 1→ 2 ; c. căldura cedată de gaz pe parcursul unui ciclu; d. randamentul unui motor termic care ar funcționa după acest ciclu.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

În circuitul electric a cărui schemă este reprezentată în figura alăturată sursele au tensiunile electromotoare E1 = E = 15 V și rezistențele electrice interioare r1 = r = 5 Ω. Rezistoarele R1 și R 2 au rezistențele electrice R1 = 10 Ω și R2 = 6 Ω, iar ampermetrul este ideal ( RA = 0 Ω.) Intensitatea curentului electric indicat de ampermetru are valoarea I1 = 0,2 A . a. Calculați tensiunea electrică de la bornele sursei E1 . b. Calculați intensitatea curentului care trece prin sursa E . c. Calculați tensiunea electrică de la bornele rezistorului R 2 . d. Se înlocuiește ampermetrul ideal cu un voltmetru ideal ( RV →∞.) Determinați indicația voltmetrului.

Circuitul a cărui schemă este reprezentată în figura alăturată este alcătuit dintr-o baterie cu tensiunea electromotoare E = 16 V și rezistența electrică interioară r , un bec și un rezistor cu rezistența electrică R1 = 24 Ω. Becul funcționează la parametrii săi nominali Ub = 12 V și bI = 0,5 A . a. Calculați puterea electrică furnizată de baterie circuitului exterior. b. Calculați energia electrică totală produsă de baterie în intervalul de timp Δ=t 5minute . c. Calculați randamentul de transfer al energiei de la sursă la circuitul exterior. d. Se decuplează bateria de la acest circuit și se reconectează la bornele unui reostat a cărui rezistență electrică poate fi modificată continuu în intervalul R [ 0 Ω ;100 Ω.] Calculați puterea electrică maximă pe care o poate debita bateria pe acest reostat.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Un obiect liniar are înălțimea h1 = 10 mm și este așezat perpendicular pe axa optică principală a unei lentile subțiri. Imaginea clară a obiectului se formează pe un ecran situat la distanța d = 45 cm față de obiect. Înălțimea imaginii este h2 = 5 mm . a. Calculați mărirea liniară transversală dată de lentilă. b. Determinați distanța dintre obiect și lentilă. c. Determinați convergența lentilei. d. În contact cu lentila se aduce o a doua lentilă, astfel încât cele două lentile formează un sistem optic centrat. Fără a modifica poziția obiectului și cea a ecranului, sistemul optic efectuează o mișcare de translație de-a lungul axei optice principale până când pe ecran se formează imaginea clară a obiectului. Se observă că, în această situație, sistemul optic se află la mijlocul distanței dintre obiect și ecran. Determinați distanța focală a celei de a doua lentile.

Distanța dintre fantele unui dispozitiv Young, plasat în aer, este 2 = 0,9 mm . Dispozitivul este iluminat utilizând o sursă punctiformă de lumină monocromatică și coerentă cu lungimea de undă λ= 540 nm . Sursa este situată inițial pe axa de simetrie a dispozitivului. Distanța de la planul fantelor la ecran este D = 2,5 m . a. Calculați valoarea interfranjei. b. Determinați distanța dintre a treia franjă întunecoasă aflată de o parte a franjei centrale și a doua franjă întunecoasă aflată de cealaltă parte franjei centrale. c. Determinați diferența de drum optic dintre două raze care ajung într-un punct aflat pe ecran la distanța x = 7,5 mm față de maximul central. d. Sursa de lumină se deplasează, paralel cu planul fantelor și perpendicular pe fante, cu distanța h = 0,3 mm. Se observă că franja centrală s-a deplasat în poziția ocupată inițial de franja luminoasă de ordinul 2. Determinați distanța dintre sursa de lumină și planul fantelor.