Bacalaureat 2026 la fizică: examenul din vară, filiera tehnologică

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Un corp având masa m1 = 3 kg este prins la capătul unui fir inextensibil și de masă neglijabilă, ca în figura alăturată. La celălalt capăt al firului este atașată o găleată goală, de masă m2 . Firul este trecut peste un scripete fără frecări și lipsit de inerție. Când sistemul este lăsat să se miște liber, corpul având masa m1 coboară accelerat, cu accelerația a = 2,0 m/s2 . a. Reprezentați forțele care acționează asupra corpului având masa m1 . b. Calculați valoarea tensiunii din fir. c. Calculați masa m2 a găleții. d. Calculați valoarea forței de apăsare în axul scripetelui.

Un corp de masă m = 500 g , considerat punctiform, se află inițial în repaus în punctul A, situat la înălțimea H = 1,8 m față de nivelul porțiunii orizontale BC, ca în figura alăturată. Corpul, lăsat să alunece liber de-a lungul suprafeței curbe AB, străbate pe orizontală distanța d = BC = 2,5 m și se oprește prima dată pe porțiunea curbă CD, într-un punct aflat la înălțimea h . Mișcarea pe porțiunea BC are loc cu frecare. De-a lungul suprafețelor curbe AB și CD, frecările sunt neglijabile. Viteza corpului în punctul C este vC = 4 m/s . Energia potențială gravitațională se consideră nulă la nivelul porțiunii orizontale BC. Determinați: a. energia mecanică a corpului în punctul A; b. valoarea vitezei corpului în punctul B; c. coeficientul de frecare la alunecare dintre corp și suprafață pe porțiunea orizontală BC; d. lucrul mecanic efectuat de greutate în timpul urcării corpului din punctul C până la înălțimea h .

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

O cantitate ν = 2,0 mol de oxigen (μ= 32 g/mol ) este închisă etanș într-un cilindru orizontal, cu ajutorul unui piston subțire. Inițial, pistonul se află în repaus la distanța λ = 20 cm față de capătul închis al cilindrului, iar oxigenul se află la temperatura T = 300 K și presiunea p0 = 1,0 · 10 5 Pa , aceeași cu presiunea aerului atmosferic din exteriorul cilindrului. Pistonul se poate deplasa fără frecări. Oxigenul este considerat gaz ideal. a. Calculați masa de oxigen din cilindru. b. Calculați densitatea oxigenului din cilindru. c. Pistonul este deplasat lent spre capătul deschis al cilindrului, pe distanța d = 5 cm (fără să iasă din cilindru). Temperatura gazului rămâne constantă. Calculați presiunea 1p la care a ajuns oxigenul în urma acestui proces. d. În continuare, pistonul fiind menținut în poziția atinsă la punctul c., oxigenul se încălzește până la temperatura T2 . Se eliberează apoi pistonul și se constată că acesta rămâne în repaus în aceeași poziție. Calculați temperatura T2 până la care a fost încălzit oxigenul.

2 O cantitate ν @ 0,24 mol = mol de gaz ideal biatomic, având căldura molară la volum constant 8,31 Cv = 5,2R , parcurge transformarea ciclică 1 → 2 → 3 → 1 reprezentată în coordonate presiune-volum ca în figura alăturată. În transformarea 3 → 1 temperatura gazului este constantă și are valoarea T1 = 300 K . Considerați că ln2 = 0,7 . Calculați: a. energia internă a gazului în starea 1; b. lucrul mecanic efectuat de gaz în transformarea 1→ 2 ; c. variația energiei interne a gazului în transformarea 1→ 2 ; d. căldura cedată de gaz pe parcursul transformării ciclice.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

În circuitul electric a cărui schemă este reprezentată în figura alăturată sursele au tensiunile electromotoare E1 = E = 15 V și rezistențele electrice interioare r1 = r = 5 Ω. Rezistoarele au rezistențele electrice R1 = 10 Ω, R2 = 6 Ω și R3 = 9 Ω, iar ampermetrul este ideal ( RA = 0 Ω.) Intensitatea curentului electric indicat de ampermetru are valoarea I1 = ,02 A . a. Calculați rezistența electrică a grupării rezistoarelor R 2 și R3 . b. Calculați tensiunea electrică de la bornele sursei E1 . c. Calculați intensitatea curentului electric care trece prin sursa E . d. Calculați tensiunea electrică de la bornele rezistorului R 2 .

Circuitul a cărui schemă este reprezentată în figura alăturată este alcătuit dintr-o baterie cu tensiunea electromotoare E = 16 V și rezistența electrică interioară r , un bec și un rezistor cu rezistența electrică R1 = 24 Ω. Becul funcționează la parametrii săi nominali Ub = 12 V și bI = 0,5 A . Calculați: a. rezistența electrică a becului; b. puterea electrică a becului; c. puterea electrică furnizată de baterie circuitului exterior; d. energia electrică totală produsă de baterie în intervalul de timp Δ=t 5 minute .

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Un obiect liniar are înălțimea h1 = 10 mm și este așezat perpendicular pe axa optică principală a unei lentile subțiri. Imaginea clară a obiectului se formează pe un ecran situat la distanța d = 45 cm față de obiect. Înălțimea imaginii este h2 = 5 mm . a. Calculați mărirea liniară transversală dată de sistemul optic. b. Determinați distanța dintre obiect și lentilă. c. Determinați convergența lentilei. d. Realizați un desen în care să evidențiați construcția imaginii prin lentilă în situația descrisă.

4 Un vas de formă cilindrică conține apă napă = . Deasupra apei din vas se află aer ( naer = 1 ). Într-un punct 3 S, situat pe peretele vertical al vasului, se plasează o sursă punctiformă de lumină. O rază de lumină monocromatică SA se propagă și ajunge la suprafața de separare aer-apă sub unghiul de incidență i , ca în figura alăturată. După refracția din punctul A, raza de lumină se propagă prin apă și atinge fundul vasului în punctul B. Înălțimea apei din vas este MN = 12 cm . Se cunosc: SN = 18 cm și AM = 8 cm . Determinați: a. viteza de propagare a luminii prin apă; b. valoarea sinusului unghiului de incidență i ; c. valoarea sinusului unghiului de refracție r format de raza AB cu verticala; d. lungimea AB a drumului parcurs de raza de lumină prin apă.