Bacalaureat 2025 la fizică: simularea, filiera teoretică

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Un corp cu masa m = 0,5 kg este împins cu o forță F , astfel încât se deplasează cu viteză constantă pe plafonul (tavanul) orizontal al unei încăperi, ca în figura alăturată. Direcția forței F formează cu orizontala unghiul α@ 53° ( sinα= 0,8 ) , iar modulul forței are valoarea F = 100 N . a. Reprezentați pe foaia de examen toate forțele care acționează asupra corpului. b. Calculați valoarea reacțiunii normale care acționează asupra corpului din partea plafonului. c. Determinați coeficientul de frecare la alunecare dintre corp și plafon. d. Se păstrează orientarea forței F , dar se modifică modulul acesteia, noua valoare fiind F= 90 N . Calculați accelerația corpului în acest caz.

Un automobil cu masa m = 1,6t coboară uniform accelerat pe o pantă înclinată cu un unghi α față de orizontală ( sinα= 0,1) . Viteza crește de la valoarea v1 = 18 km/h la valoarea v 2 = 72 km/h într-un interval de timp Δ=t 5 s . Puterea medie a motorului în acest interval de timp este Pm = 50kW . Determinați: a. lucrul mecanic efectuat de forța de tracțiune a motorului în intervalul de timp Δ;t b. variația energiei cinetice a automobilului în intervalul de timp Δ;t c. lucrul mecanic efectuat de greutate în intervalul de timp Δ;t d. lucrul mecanic efectuat de forța de rezistență la înaintare în intervalul de timp Δ.t

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cilindrul vertical din figură are lungimea L = 60 cm . Pistonul mobil, de grosime neglijabilă, delimitează două compartimente și se poate deplasa fără frecări. Pistonul se află în echilibru la mijlocul cilindrului. Un compartiment conține heliu (μ=1 4 g mol ) la presiunea p1 , iar celălalt conține azot molecular ( μ=2 28 g mol ) la presiunea p2 = 2 p1 . Întregul sistem este menținut la temperatura T . a. Calculați raportul dintre cantitatea de azot și cea de heliu. b. Se aduce cilindrul în poziție orizontală. Calculați distanța, față de mijlocul cilindrului, la care se află noua poziție de echilibru a pistonului. c. Cilindrul este menținut orizontal. În compartimentul care conține heliu se introduce o cantitate suplimentară de heliu, la aceeași temperatură T , astfel încât pistonul să revină la mijlocul cilindrului. Calculați valoarea raportului dintre cantitatea de azot și cantitatea suplimentară de heliu introdusă. d. Calculați masa molară medie a amestecului format dacă, după introducerea heliului suplimentar, se îndepărtează pistonul.

O cantitate de gaz ideal monoatomic (CV = 1,5 R ) parcurge ciclul termodinamic 12341 reprezentat în figura alăturată în coordonate p − V . În p 3 transformarea 2-3 presiunea variază direct proporțional cu volumul, iar în transformarea 3-4 temperatura rămâne constantă. Se cunosc p0 = 1,0 · 10 5 Pa și V0 = 2,0 dm3 , iar ln2 @ 0,7 . Calculați: 2 2p0 a. căldura primită de gaz pe transformarea 1-2; 4 b. variația energiei interne a gazului pe transformarea 2-3; p0 1 c. lucrul mecanic efectuat de gaz pe transformarea 3-4; 0d. căldura schimbată de gaz cu mediul exterior pe transformarea 4-1. V0 2V0 V

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

În circuitul electric a cărui schemă este reprezentată în figura alăturată rezistorii au rezistențele electrice R1 = 4 Ω și R2 = 7 Ω , iar rezistența electrică a ampermetrului este RA = 2 Ω. Primul generator are tensiunea electromotoare E1 = 42 V și rezistența interioară r1 = 1Ω. Cel de-al doilea generator are rezistența interioară r2 = 2 Ω. Voltmetrul conectat în circuit este considerat ideal ( RV →∞.) Când întrerupătorul K este deschis ampermetrul indică intensitatea I = 2 A, având sensul indicat în figura alăturată. Determinați: a. tensiunea electrică indicată de voltmetru când întrerupătorul K este deschis; b. tensiunea electromotoare E 2 a celui de-al doilea generator; c. tensiunea electrică indicată de voltmetru după închiderea întrerupătorului K; d. intensitatea curentului electric prin întrerupătorul K în condițiile de la punctul c.

Circuitul electric a cărui schemă este reprezentată în figura alăturată conține un rezistor cu rezistența electrică R = 48 Ω, un bec (B), un ampermetru ideal ( RA = 0 Ω ) și un reostat cu rezistența electrică totală RAB = 20 Ω. Lungimea totală a firului reostatului este AB = 3 m. Becul montat în circuit (B) are intensitatea nominală nI = 0,5 A și puterea nominală Pn = 8 W, iar rezistența interioară a generatorului este r = 1,5 Ω. Cursorul (C) al reostatului este poziționat astfel încât becul din circuit funcționează la parametri nominali și ampermetrul indică intensitatea AI = 2 A. Determinați: a. rezistența electrică a becului; b. energia electrică consumată de rezistorul R în timp de 9 minute; c. lungimea firului reostatului între punctele A și C; d. puterea totală furnizată de generator întregului circuit.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Un obiect liniar cu înălțimea y1 = 10 mm este așezat perpendicular pe axa optică principală a unei lentile subțiri. Imaginea clară a obiectului se formează pe un ecran situat la distanța D = 90 cm de obiect și are înălțimea y 2 = 20 mm . a. Determinați distanța dintre lentilă și ecran. b. Calculați convergența lentilei. c. Realizați un desen în care să evidențiați construcția imaginii prin lentilă în situația descrisă. d. Fără a modifica distanța dintre obiect și ecran, se deplasează lentila pe direcția axei optice principale până când, pe ecran, se formează din nou imaginea clară a obiectului. Calculați distanța dintre cele două poziții ale lentilei pentru care se obțin imagini clare ale obiectului pe ecran.

Un dispozitiv Young, cu distanța D de la planul fantelor la ecran variabilă, poate fi iluminat cu radiații de lungimi de undă diferite, emise de o sursă aflată pe axa de simetrie a dispozitivului. Distanța dintre fante nu se modifică. În tabelul alăturat sunt înregistrate date experimentale incomplete λ( nm) 400 550 600 ale valorilor interfranjei pentru diferite valori ale lungimii de undă λ( nm) și D ( m) 1,5 1,8 ale distanței D ( m) . i ( mm) 1,0 1,1a. Calculați distanța dintre cele două fante ale dispozitivului.

b. Calculați distanța cu care s-a apropiat ecranul față de planul fantelor între măsurătorile din tabel corespunzătoare lungimilor de undă λ=1 400 nm , respectiv λ=2 550 nm . c. Determinați, pentru lungimea de undă λ=3 600 nm din tabel, distanța dintre maximul de ordinul 2 situat de o parte a maximului central și a treia franjă întunecoasă situată de cealaltă parte a maximului central. d. Se fixează distanța de la planul fantelor la ecran la valoarea D = 2,0 m . Calculați distanța minimă față de centrul ecranului la care se vor suprapune maximele de ordin nenul ale radiațiilor cu lungimile de undă λ=1 400 nm și λ=3 600 nm .