Bacalaureat 2025 la fizică: simularea, filiera tehnologică

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Un corp cu masa m = 0,5 kg este împins cu o forță F , astfel încât se deplasează cu viteză constantă pe plafonul (tavanul) orizontal al unei încăperi, ca în figura alăturată. Direcția forței F formează cu orizontala unghiul α@ 53° ( sinα= 0,8 ) , iar modulul forței are valoarea F = 100 N . a. Reprezentați pe foaia de examen toate forțele care acționează asupra corpului. b. Calculați valoarea reacțiunii normale care acționează asupra corpului din partea plafonului. c. Determinați valoarea forței de frecare la alunecare dintre corp și plafon. d. Calculați coeficientul de frecare la alunecare dintre corp și plafon.

Un automobil cu masa m = 1,6t coboară uniform accelerat pe o pantă, între două puncte A și B situate la o diferență de nivel h = 5,0 m , într-un interval de timp Δ=t 5 s . Puterea medie a motorului în acest interval de timp este Pm = 54kW . Viteza automobilului în punctul A are valoarea v1 = 18 km/h , iar în punctul B are valoarea v 2 = 72 km/h . Determinați: a. lucrul mecanic efectuat de forța de tracțiune a motorului în intervalul de timp Δ;t b. variația energiei cinetice a automobilului în intervalul de timp Δ;t c. lucrul mecanic efectuat de greutate în intervalul de timp Δ;t d. lucrul mecanic efectuat de forța de rezistență la înaintare în intervalul de timp Δ.t

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cilindrul vertical din figură are lungimea L = 60 cm . Pistonul mobil, de grosime neglijabilă, delimitează două compartimente și se poate deplasa fără frecări. Pistonul se află în echilibru la mijlocul cilindrului. Un compartiment conține heliu (μ=1 4 g mol ) la presiunea p1 , iar celălalt conține azot (μ=2 28 g mol ) la presiunea p2 = 2p1 . Tot ansamblul se află la temperatura T . Calculați: a. raportul dintre cantitatea de azot și cea de heliu; b. raportul dintre densitatea azotului și cea a heliului; c. distanța, față de mijlocul cilindrului, la care se află noua poziție de echilibru a pistonului, dacă se aduce cilindrul în poziție orizontală; d. masa molară medie a amestecului format din cele două gaze dacă se îndepărtează pistonul.

O cantitate de gaz ideal poliatomic (CV = 3R ) , aflată inițial la presiunea p 2 p1 = 1,0 · 10 5 Pa și volumul V1 = 1,0 · 10 −3 m3 , parcurge ciclul termodinamic 2p1 1231 reprezentat în coordonate p − V în figura alăturată. Calculați: a. variația energiei interne a gazului în transformarea 1-2; b. lucrul mecanic efectuat de gaz în transformarea 2-3; p1 1 3 c. căldura cedată de gaz mediului exterior în transformarea 3-1; d. lucrul mecanic total schimbat de gaz cu mediul exterior pe întregul ciclu. 0 V1 2V1 V

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

În circuitul electric a cărui schemă este reprezentată în figura alăturată rezistorii au rezistențele electrice R1 = 6 Ω și R2 = 7 Ω, iar ampermetrul este ideal ( RA = 0 Ω.) Primul generator are tensiunea electromotoare E1 = 42 V și rezistența interioară r1 = 1Ω. Cel de-al doilea generator are rezistența interioară r2 = 2 Ω . Voltmetrul conectat în circuit este considerat ideal ( RV →∞.) Când întrerupătorul (K) este deschis, curentul electric prin ampermetru are sensul indicat în figura alăturată și intensitatea I = 2 A . Determinați: a. tensiunea electrică la bornele rezistorului cu rezistența electrică R 2 când întrerupătorul (K) este deschis; b. tensiunea indicată de voltmetru când întrerupătorul (K) este deschis; c. valoarea tensiunii electromotoare E 2 a celui de-al doilea generator; d. tensiunea electrică indicată de voltmetru după închiderea întrerupătorului K.

Circuitul electric din figura alăturată conține două rezistoare cu rezistențele electrică R1 = 16 Ω și R 2, un bec (B) și un ampermetru ideal ( RA = 0 Ω.) Becul (B) are intensitatea nominală nI = 0,5 A și puterea nominală Pn = 8 W, iar rezistența interioară a generatorului este r = 1Ω . Becul funcționează la parametri nominali, iar curentul electric prin ampermetru are intensitatea AI = 3 A . Determinați: a. rezistența electrică a becului; b. energia electrică consumată de rezistorul R1 în timp de 5 minute; c. puterea electrică disipată pe rezistorul R 2; d. puterea totală furnizată de generator întregului circuit.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Un obiect liniar cu înălțimea y1 = 10 mm este așezat perpendicular pe axa optică principală a unei lentile subțiri. Imaginea clară a obiectului se formează pe un ecran situat la distanța D = 90 cm de obiect și are înălțimea y 2 = 20 mm . a. Calculați mărirea liniară transversală dată de lentilă în acest caz. b. Determinați distanța dintre lentilă și ecran. c. Calculați convergența lentilei. d. Realizați un desen în care să evidențiați construcția imaginii prin lentilă în situația descrisă.

O rază de lumină care se propagă prin aer ( naer = )1 întâlnește suprafața plană a unui mediu optic transparent cu indicele de refracție n = ,141 @ 2 . La întâlnirea suprafeței, raza de lumină suferă atât fenomenul de reflexie, cât și fenomenul de refracție. Raza reflectată este perpendiculară pe raza incidentă. a. Reprezentați într-un desen raza de lumină incidentă, raza reflectată și raza refractată. b. Calculați raportul dintre viteza luminii în mediul optic transparent cu indicele de refracție n și viteza luminii în aer. c. Determinați valoarea unghiului de refracție. d. Calculați unghiul format de raza refractată cu raza reflectată.