Bacalaureat 2025 la fizică: modelul oficial, filiera tehnologică

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Două corpuri A și B, de mase mA = 2 kg și respectiv mB = 1 kg , sunt legate printr-un fir inextensibil și de masă neglijabilă, ca în figura alăturată. Scripetele S este lipsit de inerție și fără frecări. Deplasarea corpului A pe suprafața orizontală are loc cu frecare, coeficientul de frecare la alunecare fiind μ= 2,0 . Sistemul format din cele două corpuri, aflat inițial în repaus, este lăsat liber. a. Reprezentați pe foaia de răspuns toate forțele care acționează asupra corpului A. b. Calculați valoarea forței de frecare la alunecare dintre corpul A și suprafața orizontală. c. Determinați valoarea accelerației sistemului. d. Determinați valoarea forței de reacțiune din axul scripetelui

Un săritor cu schiurile alunecă pornind din repaus din punctul A al unei trambuline, ca în figura alăturată. Schiorul are masa totală m = 80 kg . El se desprinde de A trambulină în B, aterizează în C, după care se oprește în D. Punctul A se află la înălțimea H = 25 m față de C, iar punctele B și D se află la aceeași înălțime, h = 10 m , față de D B C. Se neglijează dimensiunile schiorului. Calculați: H h Ca. variația energiei potențiale a schiorului pe porțiunea AB; b. lucrul mecanic efectuat de forța de frecare pe porțiunea AB, știind că viteza schiorului în B este v B = 10 m s ; c. energia cinetică a schiorului imediat înainte de atingerea punctului C, dacă se neglijează rezistența din partea aerului; d. lucrul mecanic efectuat de greutatea schiorului pe porțiunea CD..

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

O butelie cu volumul V = 83,1 L conține ν= 4 mol de heliu ( μHe = 4 g/mol ) la temperatura T = 300 K. Căldura molară la volum constant a heliului este CV = 1,5R . a. Calculați presiunea gazului din butelie. b. Calculați densitatea heliului. c. Se încălzește butelia până când temperatura heliului devine T2 = 320 K. Calculați căldura primită de heliul aflat în butelie în procesul de încălzire. d. După încălzire robinetul buteliei se deschide astfel încât din butelie iese o masă Δm = 2 g de gaz. Robinetul se închide, iar temperatura gazului din butelie rămâne T2 = 320 K. Calculați presiunea gazului rămas în butelie.

O cantitate ν= 2 mol de gaz ideal având căldura molară la volum constant Cv = 2R , parcurge transformarea 1 → 2 → 3 reprezentată în figura alăturată. Temperatura gazului în starea 1 are valoarea T1 = 250 K . Transformarea 2 → 3 are loc la temperatură constantă. Considerați că ln2 = 0,7 . a. Reprezentați grafic transformarea 1 → 2 → 3 în coordonate V − T . b. Calculați căldura primită de gaz în transformarea 1→ 2 . c. Calculați lucrul mecanic efectuat de gaz în transformarea 2 → 3 . d. Calculați variația energiei interne a gazului pe parcursul transformării 1 → 2 → 3

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

În figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric. Generatorul are tensiunea electromotoare E = 60 V și rezistența interioară r = 6 Ω. Rezistoarele au rezistențele electrice R1 = 24 Ω, R2 = 30 Ω și R3 = 60 Ω, ampermetrul este ideal ( RA @ 0 Ω ) , iar conductoarele de legătură au rezistența electrică neglijabilă. a. Calculați rezistența echivalentă a grupării celor trei rezistoare. b. Calculați intensitatea curentului electric indicată de ampermetru. c. Calculați intensitatea curentului electric ce străbate rezistorul R 2 . d. Calculați tensiunea indicată de un voltmetru ideal ( RV →∞ ) conectat la bornele generatorului.

Două becuri cu puterile nominale P1 = 100 W și P2 = 60 W sunt conectate în serie la bornele unei surse cu tensiunea electromotoare E = 100 V și rezistență interioară r necunoscută. Se constată că becurile funcționează la parametri nominali. Puterea electrică totală produsă de sursă în timpul funcționării normale a becurilor este Ptotal = 200 W . Neglijând variația rezistenței electrice a becurilor cu temperatura în timpul funcționării normale, determinați: a. energia electrică consumată împreună de cele două becuri într-o oră; b. intensitatea curentului electric prin circuit în timpul funcționării normale a becurilor; c. rezistența electrică a becului având puterea nominală P1 ; d. rezistența interioară a sursei.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

O lentilă convergentă, considerată subțire, are distanța focală f = 20 cm . Un obiect luminos liniar cu înălțimea y 1 = 2 cm este plasat în fața acestei lentile, perpendicular pe axa optică principală. Distanța de la obiect la lentilă este de 30 cm . a. Calculați convergența lentilei. b. Realizați un desen în care să evidențiați construcția imaginii obiectului prin lentilă. c. Determinați distanța de la lentilă la imagine. d. Determinați înălțimea imaginii.

Un bazin plin cu apă are secțiunea verticală de forma unui dreptunghi ABCD, cu laturile AB = CD = 4 m și BC = AD = 3 m . Pe fundul O bazinului, în colțul B, se află o monedă. Un observator se află la distanța DE = 4 m de latura CD și are ochii la nivelul punctului O, la înălțimea h h = 3 m față de suprafața apei din bazin. Pe desen este reprezentată o rază de lumină BDO care provine de la monedă și ajunge în punctul O. A D ESe cunoaște indicele de refracție al aerului, n0 = 1 . a. Refaceți desenul pe foaia de examen, reprezentați sensul de propagare a luminii de-a lungul razei, marcați și notați unghiul de incidență și unghiul de refracție. b. Calculați lungimea totală a drumului geometric BDO parcurs de lumină. B C c. Calculați indicele de refracție al apei, pe baza datelor din problemă. d. Determinați viteza de propagare a luminii în apă.