Bacalaureat 2025 la fizică: examenul din vară, filiera teoretică

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Sistemul mecanic reprezentat în figura alăturată este format din două corpuri cu masele m1 = 2 kg și m2 = 1 kg . Corpurile sunt legate prin intermediul unui fir inextensibil și de masă neglijabilă, trecut peste un scripete fără frecări și lipsit de inerție. Sub acțiunea forței orizontale F = 8 N , corpul de masă m1 se deplasează cu viteză constantă. Coeficientul de frecare la alunecare dintre corpul de masă m1 și suprafața orizontală este μ=1 0,1. a. Reprezentați forțele care acționează asupra corpului de masă m1 . b. Calculați valoarea tensiunii din fir. c. Calculați valoarea coeficientului de frecare la alunecare dintre corpul de masă m2 și suprafața orizontală. d. Calculați valoarea reacțiunii din axul scripetelui.

Un corp având masa m = 50 g , considerat punctiform, este suspendat la un capăt al unui fir inextensibil și de masă neglijabilă, având lungimea = 1,0 m . Celălalt capăt al firului este fixat într-un punct O aflat la înălțimea H = 3,8 m față de sol. Corpul este eliberat, din repaus, din punctul A în care firul întins formează cu verticala unghiul α@ 53° ( sinα= 0,8 ) , ca în figura alăturată. Când corpul ajunge în punctul B, în care firul formează cu verticala unghiul β@ 37° ( sin β= 0,6 ) , firul se rupe, iar corpul își continuă mișcarea până la căderea pe suprafața orizontală a solului. Se neglijează frecările și interacțiunea cu aerul, iar energia potențială gravitațională este considerată nulă la nivelul solului. Calculați: a. energia mecanică a corpului în punctul A; b. lucrul mecanic efectuat de greutate în timpul deplasării corpului din A în B; c. valoarea vitezei corpului la trecerea prin punctul B; d. valoarea impulsului mecanic al corpului în momentul imediat anterior atingerii solului.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

În interiorul unui cilindru este închisă, cu ajutorul unui piston, o cantitate ν=1 2,0 mol de oxigen la temperatura T = 300 K și presiunea p = 1,5 · 10 5 Pa . Ulterior în interiorul 2,5R )( μ=1 32 g/mol, Cv1 =

cilindrului se mai introduce lent o cantitate de heliu având temperatura T = 300 K , 1,5R ) ( μ=2 4,0 g/mol, Cv 2 = până când volumul total ocupat de amestecul gazos din cilindru se dublează. În timpul acestul proces, prin deplasarea pistonului, presiunea amestecului aflat la temperatura T = 300 K este menținută constantă, la valoarea p = 1,5 · 10 5 Pa . Atât oxigenul cât și heliul sunt considerate gaze ideale. Calculați: a. masa de oxigen din tubul cilindric; b. densitatea oxigenului din tub înainte de introducerea heliului; c. cantitatea de heliu introdusă suplimentar în interiorul tubului cilindric; d. energia internă a amestecului gazos după introducerea suplimentară a heliului.

2O cantitate ν = mol ( @ 0,24 mol ) de gaz ideal monoatomic, având căldura 8,31 molară la volum constant Cv = 5,1R , parcurge transformarea ciclică 1 → 2 → 3 → 1 reprezentată în coordonate presiune-volum ca în figura alăturată. În starea 1 temperatura gazului are valoarea T1 = 300 K . Calculați: a. variația energiei interne a gazului în transformarea 3 →;1 b. lucrul mecanic total schimbat de gaz cu mediul exterior pe parcursul unui ciclu; c. căldura cedată de gaz pe parcursul unui ciclu; d. randamentul unui motor termic care ar funcționa după acest ciclu.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

În circuitul electric a cărui schemă este reprezentată în figura alăturată, bateria are tensiunea electromotoare E = 12 V și rezistența electrică interioară r = 4 Ω. Rezistoarele au rezistențele electrice R1 = 12 Ω și R2 = R3 = 16 Ω, iar voltmetrul este considerat ideal ( RV →∞.) a. Calculați rezistența electrică echivalentă a circuitului exterior bateriei. b. Calculați tensiunea electrică la bornele bateriei. c. Determinați tensiunea electrică indicată de voltmetrul ideal. d. Se înlocuiește voltmetrul ideal cu un ampermetru ideal ( RA = 0 Ω.) Determinați indicația ampermetrului.

În figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric. Bateria are tensiunea electromotoare E = 12 V și rezistența electrică interioară r = 4 Ω. Inițial întrerupătorul K este deschis, iar becul funcționează la parametrii săi nominali, U b = 9 V și Pb = ,45 W . a. Calculați rezistența electrică a becului. b. Calculați energia electrică totală produsă de baterie în timp de zece minute. c. Calculați valoarea rezistenței electrice R1 . d. Se închide întrerupătorul K și se înlocuiește bateria cu tensiunea electromotoare E cu o altă baterie având tensiunea electromotoare E= 17 V și rezistența interioară r = 4 Ω. Calculați valoarea rezistenței electrice R 2 astfel încât becul să funcționeze la parametrii nominali.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Un obiect liniar cu înălțimea de 10 mm este așezat perpendicular pe axa optică principală a unei lentile subțiri, biconvexe simetrice, cu distanța focală f = 20 cm . Obiectul și imaginea obiectului se află la distanțe egale față de lentilă, de o parte și de alta a acesteia. a. Determinați distanța dintre obiect și lentilă. b. Calculați mărimea imaginii obiectului. c. Realizați un desen în care să evidențiați construcția imaginii prin lentilă în situația dată. d. Lentila este secționată de-a lungul planului de simetrie P perpendicular pe axa optică principală (ca în figura alăturată). Se obțin în acest fel două lentile plan-convexe identice având fiecare convergența C. Determinați valoarea convergenței C.

Distanța dintre fantele unui dispozitiv Young plasat în aer ( naer = )1 este 2 = 0,9 mm , iar distanța care separă planul fantelor de ecranul pe care se observă figura de interferență este D = 2,25 m . Pe axa de simetrie a dispozitivului este plasată o sursă de lumină monocromatică având frecvența ν= 5 · 1014 Hz . a. Calculați lungimea de undă a luminii emise de sursă. b. Determinați interfranja figurii de interferență observate pe ecran. c. Se depărtează ecranul de planul fantelor cu distanța ΔD = 0,75 m , în direcția axei de simetrie a dispozitivului. Calculați distanța, măsurată pe ecran, cu care s-a deplasat maximul de ordinul k = 3 . d. După ce ecranul a fost adus în poziția specificată la punctul c., întregul dispozitiv este introdus într-un lichid omogen și transparent. Se constată că maximul de ordinul k = 3 revine în poziția pe care o avea înainte de deplasarea ecranului. Determinați indicele de refracție al lichidului.