Bacalaureat 2025 la fizică: examenul din vară, filiera tehnologică

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Sistemul mecanic reprezentat în figura alăturată este format din două corpuri cu masele m1 = 2 kg și m2 = 1 kg . Corpurile sunt legate prin intermediul unui fir inextensibil și de masă neglijabilă, trecut peste un scripete fără frecări și lipsit de inerție. Sub acțiunea forței orizontale F = 8 N , corpul de masă m1 se deplasează cu viteză constantă. Coeficientul de frecare la alunecare dintre corpul de masă m1 și suprafața orizontală este μ=1 0,1. a. Reprezentați forțele care acționează asupra corpului de masă m1 . b. Calculați valoarea tensiunii din fir. c. Calculați valoarea coeficientului de frecare la alunecare dintre corpul de masă m2 și suprafața orizontală. d. Calculați valoarea reacțiunii din axul scripetelui.

Un corp având masa m = 50 g , considerat punctiform, este suspendat la un capăt al unui fir inextensibil și de masă neglijabilă, având lungimea = 1,0 m . Celălalt capăt al firului este fixat într-un punct O. Corpul este eliberat, din repaus, din punctul A aflat la înălțimea H A = 3,2 m față de sol, ca în figura alăturată. Când corpul ajunge în punctul B, aflat la înălțimea HB = 3,0 m față de sol, firul se rupe, iar corpul își continuă mișcarea până la căderea pe suprafața orizontală a solului. Se neglijează frecările și interacțiunea cu aerul, iar energia potențială gravitațională este considerată nulă la nivelul solului. Calculați: a. energia potențială gravitațională atunci când corpul se află în punctul A; b. lucrul mecanic efectuat de greutate în timpul deplasării corpului din A în B; c. valoarea vitezei corpului la trecerea prin punctul B; d. înălțimea, față de sol, la care energia cinetică a corpului este egală cu energia potențială gravitațională.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

În interiorul unui cilindru orizontal este închisă, cu ajutorul unui piston, o cantitate ν= 2,0 mol de oxigen. Masa molară a oxigenului este μ= 32 g/mol , iar căldura molară la volum constant este Cv = 2,5R . Oxigenul, considerat gaz ideal, se află la temperatura T = 300 K și presiunea p0 = 1,0 · 10 5 Pa . Pistonul este etanș și se poate deplasa fără frecări. Presiunea aerului din exteriorul cilindrului este constantă și are valoarea p0 = 1,0 · 10 5 Pa . Pistonul este lăsat să se miște liber. a. Calculați masa de oxigen din cilindru. b. Determinați densitatea oxigenului din cilindru. c. Se încălzește oxigenul până la temperatura t= 127 °C . Determinați raportul dintre volumul ocupat de oxigen în starea inițială și volumul ocupat de oxigen în starea finală. d. Calculați valoarea energiei interne a oxigenului în starea finală.

2O cantitate ν = mol ( @ 0,24 mol ) de gaz ideal monoatomic, având căldura molară la volum constant 8,31 Cv = 5,1R , parcurge transformarea 1 → 2 → 3 reprezentată în coordonate p − V ca în figura alăturată. În starea 1 temperatura gazului are valoarea T1 = 300 K . a. Reprezentați grafic transformarea 1 → 2 → 3 în coordonatele V − T . b. Calculați variația energiei interne a gazului în transformarea 1→ 2 . c. Calculați căldura primită de gaz în transformarea 2 → 3 . d. Calculați lucrul mecanic schimbat de gaz cu mediul exterior în transformarea 1 → 2 → 3 .

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

În circuitul electric a cărui schemă este reprezentată în figura alăturată, bateria are tensiunea electromotoare E = 12 V și rezistența electrică interioară r = 4 Ω, iar rezistoarele au rezistențele electrice R1 = 12 Ω și R2 = R3 = 16 Ω. a. Calculați rezistența electrică echivalentă a grupării rezistoarelor R 2 și R3 . b. Calculați intensitatea curentului electric prin rezistorul R1 . c. Calculați tensiunea electrică la bornele rezistorului R2 . d. Se conectează, în serie cu rezistorul R 3 , un ampermetru ideal ( RA = 0 Ω.) Determinați indicația ampermetrului.

La bornele unei baterii cu tensiunea electromotoare E = 12 V și rezistența electrică interioară r = 4 Ω este conectat un bec legat în serie cu un rezistor R1 , ca în figura alăturată. Becul funcționează la parametrii săi nominali, U b = 9 V și Pb = 4,5 W . Calculați: a. rezistența electrică a becului; b. intensitatea curentului electric care străbate becul; c. energia electrică totală produsă de baterie în timp de zece minute; d. valoarea rezistenței electrice R1 .

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Un obiect liniar cu înălțimea de 10 mm este așezat perpendicular pe axa optică principală a unei lentile subțiri având distanța focală f = 20 cm . Obiectul și imaginea obiectului se află la distanțe egale față de lentilă, de o parte și de alta a acesteia. a. Calculați convergența lentilei. b. Determinați distanța dintre obiect și lentilă. c. Calculați mărimea imaginii obiectului. d. Realizați un desen în care să evidențiați construcția imaginii prin lentilă în situația dată.

O riglă metalică verticală cu lungimea H = 180 cm se sprijină pe fundul unui bazin. Razele de lumină provenite de la Soare formează cu verticala unghiul i @ 53 ° ( sin i = 0,8 ) , ca în figura alăturată. a. Calculați lungimea umbrei lăsate de riglă pe fundul bazinului, când bazinul este gol. b. Se umple bazinul cu apă ( n = 4/3 ) . Calculați viteza de propagare a luminii în apă. c. Determinați sinusul unghiului sub care lumina se refractă la trecerea din aer în apă. d. Apa umple bazinul până la înălțimea h = 120 cm . Determinați lungimea umbrei lăsate de riglă pe fundul bazinului în acest caz.