Bacalaureat 2024 la fizică: modelul oficial, filiera tehnologică

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Un corp de masă m1 = 4 kg este așezat pe un plan înclinat cu unghiul α = 30 o față de orizontală, ca în figura alăturată. Corpul de masă m1 este legat de un alt corp de masă m 2 prin intermediul unui fir inextensibil și de masă neglijabilă, trecut peste un scripete fără frecări și lipsit de inerție. Coeficientul de frecare la alunecare 1 dintre corpul de masă m1 și plan este μ = 0,29 @ . 2 3 a. Reprezentați forțele care acționează asupra corpului de masă m2 . b. Calculați valoarea masei m 2 a corpului atârnat, astfel încât acesta să coboare cu viteză constantă. c. Se dezleagă corpul de masă m 2 . Calculați accelerația corpului de masă m1 , lăsat liber pe planul înclinat. d. Calculați, în condițiile punctului c., viteza atinsă de corpul de masă m1 după Δt = 2 s de la plecarea din repaus, considerând planul înclinat suficient de lung.

Un corp de masă m = 2,0 kg este lăsat să alunece liber, din punctul A, situat la înălțimea h = ,045 m față de suprafața orizontală BD, ca în figura alăturată. Pe porțiunile AB și BC frecările sunt neglijabile. Se cunoaște lungimea porțiunii BC, d1 = 3 m . Când ajunge în punctul C, corpul pătrunde pe porțiunea CD, de lungime d 2 = 1 m , de-a lungul căreia coeficientul de frecare dintre corp și suprafață este μ= ,04 . Determinați: a. energia potențială gravitațională a corpului atunci când acesta se află în punctul A; b. lucrul mecanic efectuat de greutatea corpului din momentul în care acesta a fost lăsat liber și până în momentul în care ajunge în punctul C; c. intervalul de timp în care corpul parcurge porțiunea BC; d. viteza corpului la trecerea prin punctul D.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Un mol de heliu (μ= 4 g mol ) se află închis într-un recipient cu pereți rigizi de volum V = ,831dm3 . Încălzind gazul cu ΔT = 300 K , presiunea acestuia crește de două ori. După încălzire, din recipient se consumă, pentru un experiment, 5,0 mol de gaz, temperatura gazului rămânând constantă în tot acest timp. Determinați: a. temperatura inițială a gazului; b. densitatea gazului în starea inițială; c. masa de gaz consumată; d. presiunea finală a gazului rămas în recipient.

2 O cantitate ν = ,024 @ mol de gaz ideal monoatomic (Cv = 5,1R ) 8,31 efectuează transformarea ciclică reprezentată în coordonate p − V în figura alăturată. Temperatura gazului în starea 1 este T1 = 250 K . a. Calculați valoarea temperaturii gazului în starea 2. b. Calculați valoarea lucrului mecanic schimbat de gaz cu mediul exterior în transformarea 2-3. c. Determinați valoarea căldurii cedate de gaz în transformarea 3-4. d. Reprezentați grafic transformarea ciclică în coordonate V − T .

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Un consumator C este alcătuit din două rezistoare identice, având fiecare rezistența electrică R , grupate în paralel. Consumatorul este legat în serie cu un alt rezistor având rezistența R1 = 2R . La bornele circuitului astfel format se aplică tensiunea U . Tensiunea la bornele consumatorului C este Uc = 17,5 V , iar R + R1 = 75,0 Ω. a. Calculați valoarea rezistenței echivalente a circuitului. b. Calculați valoarea tensiunii aplicate U . c. Calculați intensitatea curentului electric printr-un rezistor al consumatorului C. d. Rezistorul având rezistența R1 este confecționat dintr-un fir conductor având aria secțiunii transversale S = 1,0 mm2 . Rezistivitatea electrică a materialului din care este confecționat rezistorul este ρ = 5,0 · 10 −6 Ω· m . Calculați lungimea firului conductor.

În circuitul electric prezentat în figura alăturată generatorul electric are tensiunea electromotoare E = 11 V și rezistența interioară r = 1,5 Ω , iar cele două becuri au rezistențele electrice Rb1 = 3,0 Ω și Rb2 = 5,0 Ω . Intensitatea curentului electric indicată de ampermetrul ideal ( RA @ 0 Ω ) este I A = 1,0 A, iar cele două becuri din circuit funcționează la parametri nominali. Determinați: a. puterea nominală a becului cu rezistența electrică Rb1; b. energia electrică consumată de cele două becuri în timpul Δ=t 1minut; c. puterea absorbită de rezistența interioară a generatorului; d. puterea electrică dezvoltată de rezistorul R .

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Un obiect luminos liniar este situat la 0,80 m în fața unei lentile subțiri convergente cu distanța focală f = 16,0 cm , perpendicular pe axa optică principală a lentilei. Imaginea se formează pe un ecran aflat de cealaltă parte a lentilei. a. Realizați un desen în care să evidențiați construcția imaginii prin lentilă. b. Calculați convergența lentilei. c. Calculați distanța dintre centrul optic al lentilei și imaginea obiectului prin lentilă. d. Calculați mărirea liniară transversală și precizați dacă imaginea este reală sau virtuală, dreaptă sau răsturnată, mărită sau micșorată.

Pe fundul unui vas paralelipipedic având înălțimea h = 17,3 cm , umplut cu un lichid transparent cu indicele de refracție n = 2 , se află o oglindă plană. O rază de lumină, care vine din aer, cade pe suprafața lichidului sub unghiul de incidență i = 45 ° și intră în lichid. După reflexia pe oglinda de pe fundul vasului raza de lumină se reîntoarce la suprafața de separație lichid-aer și iese în aer. Se cunoaște indicele de refracție al aerului, n0 = 1 . a. Determinați valoarea vitezei de propagare a luminii în lichid. b. Realizați un desen în care să ilustrați mersul razei de lumină prin aer și prin lichid. c. Calculați unghiul de refracție al razei de lumină la intrarea în lichid. d. Determinați distanța dintre punctul în care lumina intră în lichid și punctul în care lumina iese din lichid.