Bacalaureat 2024 la fizică: examenul din vară, filiera tehnologică

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Sistemul din figura alăturată este format din două corpuri cu masele m1 = 3,0 kg și m2 = 1,0 kg . Corpurile sunt legate printr-un fir inextensibil de masă neglijabilă, trecut peste scripetele S lipsit de frecare și de inerție. Sistemul format din cele două corpuri se deplasează cu viteza constantă v = 0,20 m/s sub acțiunea unei forțe orizontale F = 20 N , ca în figura alăturată. Firul este suficient de lung pentru ca în timpul deplasării corpul cu masa m2 să nu ajungă la scripete. a. Reprezentați, pe foaia de examen, toate forțele care acționează asupra corpului de masă m1 . b. Calculați distanța parcursă de corpul de masă m1 în timpul Δ=t 5 s . c. Determinați valoarea tensiunii din firul care leagă cele două corpuri. d. Calculați valoarea forței de frecare care acționează asupra corpului de masă m1 .

Un corp cu masa m = 2,0 kg este lansat de la baza unui plan înclinat foarte lung cu viteza v 0 = 4,0 m/s orientată de-a lungul planului înclinat, spre vârful acestuia. Corpul urcă pe planul înclinat până la înălțimea maximă h = 0,50 m , după care revine și ajunge la baza planului înclinat cu viteza v = 2,0 m/s . Energia potențială gravitațională se consideră nulă la baza planului înclinat. Determinați: a. energia cinetică a corpului în momentul lansării; b. energia potențială gravitațională a corpului aflat la înălțimea maximă h = 0,50 m . c. lucrul mecanic efectuat de greutatea corpului în timpul coborârii pe planul înclinat, de la înălțimea h = 0,50 m până la baza planului înclinat; d. lucrul mecanic efectuat de forța de frecare din momentul lansării până în momentul revenirii la baza planului înclinat.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Un cilindru orizontal, închis la ambele capete, este împărțit în două compartimente de volume egale de un perete subțire. Peretele nu permite trecerea gazului dintr-un compartiment în altul. Compartimentul din stânga al cilindrului conține ν=1 3,0 mol de oxigen cu masa molară μ=1 32 g/mol . În compartimentul din dreapta al cilindrului se află ν=2 1,0 mol de azot cu masa molară μ=2 28 g/mol, la presiunea p2 = 8,31 · 10 4 Pa . Ambele gaze, considerate ideale, se află la temperatura T = 400 K . Calculați: a. masa oxigenului aflat în compartimentul din stânga al cilindrului; b. numărul de molecule de azot din compartimentul din dreapta al cilindrului; c. volumul ocupat de azotul aflat în compartimentul din dreapta al cilindrului; d. presiunea la care se află oxigenul.

O cantitate ν= 1,0 mol de gaz ideal biatomic, având căldura molară la volum constant Cv = 5,2R , parcurge transformarea 1 → 2 → 3 reprezentată în coordonate p − V în graficul din figura alăturată. În starea 1 temperatura gazului are valoarea T1 = 400 K , în starea 2 presiunea gazului este p2 = 2p1 , iar în starea 3 volumul gazului este V3 = 2V1 . a. Reprezentați grafic transformarea 1 → 2 → 3 în coordonate V − T . b. Calculați energia internă a gazului în starea 2 . c. Calculați căldura primită de gaz în transformarea 2 → 3 . d. Calculați lucrul mecanic total schimbat de gaz cu mediul exterior în decursul transformării 1 → 2 → 3 .

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

În figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric. Bateria are tensiunea electromotoare E = 240 V și rezistența interioară r = 20 Ω și este formată prin legarea în serie a două generatoare electrice identice. Consumatorii au rezistențele electrice R1 = 20 Ω , R2 = 40 Ω , R3 = 30 Ω . Determinați: a. tensiunea electromotoare E 0 a unui generator electric; b. intensitatea curentului electric care trece prin baterie în situația în care întrerupătorul K este deschis; c. rezistența electrică echivalentă a circuitului exterior în situația în care întrerupătorul K este închis; d. indicația unui voltmetru ideal ( RV →∞ ) conectat la bornele bateriei, în situația în care întrerupătorul K este închis.

Două becuri identice, având fiecare parametrii nominali U b = 12 V și bI = 1 A , sunt legate în paralel și conectate la bornele unei baterii având tensiunea electromotoare E = 15 V și rezistența interioară nenulă. Becurile funcționează la parametrii nominali. Toate conductoarele de legătură au rezistența electrică neglijabilă. a. Desenați schema electrică a circuitului. b. Calculați puterea electrică a unui bec. c. Calculați energia electrică consumată împreună de cele două becuri în timp de o oră. d. Calculați randamentul transferului de energie de la baterie la circuitul exterior.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Un obiect liniar, cu înălțimea de 1 cm, este așezat perpendicular pe axa optică principală a unei lentile subțiri, la distanța de 30 cm față de lentilă. Imaginea clară a obiectului se formează pe un ecran situat la distanța de 60 cm față de lentilă. a. Realizați un desen în care să evidențiați construcția imaginii prin lentilă în situația descrisă. b. Calculați distanța focală a lentilei. c. Determinați înălțimea imaginii obiectului. d. Calculați convergența unui sistem optic centrat format prin alipirea a două lentile subțiri identice, fiecare lentilă având distanța focală f = 20 cm .

În figura alăturată este prezentată o secțiune printr-un bloc cubic confecționat dintr-un material transparent cu 3 indicele de refracție n = @ 1,225 . Secțiunea este paralelă cu una dintre fețele 2 cubului. O rază de lumină, care vine din aer ( naer @ )1 și se propagă în planul figurii, cade sub unghiul de incidență i1 = 60° pe fața superioară a cubului. Determinați: a. viteza de propagare a luminii în materialul transparent; b. unghiul de refracție 1r al razei de lumină, la intrarea în cub; c. unghiul de refracție 2i al razei de lumină, la ieșirea prin fața laterală AB a cubului; d. deviația unghiulară a razei de lumină la trecerea prin cub (unghiul format de raza care intră în cub cu raza care iese din cub).