Bacalaureat 2023 la fizică: simularea, filiera tehnologică

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

La capetele unui fir inextensibil și de masă neglijabilă, trecut peste un scripete, sunt legate două corpuri de mase m1 = 4 kg și m2 = 2 kg . Corpul cu masa m1 se află pe o suprafață orizontală, ca în figura alăturată. Sistemul format din cele două corpuri se află în repaus atunci când unghiul α= 30 . Scripetele este fără frecări și lipsit de inerție. Corpurile sunt considerate punctiforme. a. Reprezentați forțele care acționează asupra corpului de masă m2 . b. Determinați valoarea tensiunii din fir. c. Determinați reacțiunea normală a suprafeței orizontale asupra corpului de masă m1 . d. Se dezleagă corpul de masă m1 și se aplică la capătul firului o forță, astfel încât corpul cu masa m2 să urce cu accelerația a = 0,5 m/s2 . Determinați viteza corpului cu masa m2 după intervalul de timp Δ=t 2 s de la aplicarea forței, dacă inițial acesta era în repaus. Se consideră că firul este suficient de lung astfel încât corpul cu masa m2 nu atinge scripetele.

Corpul cu masa m = 400 g din figura alăturată se află inițial în repaus în punctul A la înălțimea h = 80 cm. Corpul este eliberat în punctul A și după deplasarea fără frecare pe suprafața AB își continuă deplasarea cu frecare pe suprafața orizontală BC, având coeficientul de frecare la alunecare μ= 0,4. Se consideră că energia potențială gravitațională a sistemului corp-Pământ este nulă la nivelul suprafeței orizontale BC. Calculați: a. energia mecanică a corpului în punctul A; b. viteza corpului în punctul B; c. lucrul mecanic efectuat de forța de frecare la alunecare pe suprafața orizontală până la oprirea corpului; d. distanța parcursă de corp pe suprafața orizontală până la oprire.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

O incintă de formă paralelipipedică, având lungimea L = 1,2 m și aria secțiunii transversale S = 83,1 cm2 , este împărțită în două compartimente de volume egale, cu ajutorul unui piston subțire, termoizolant, care se poate mișca liber, fără frecare, ca în figura alăturată. În compartimentul din stânga se află heliu ( μ=1 4 g/mol ) , la presiunea p1 = 3 · 105 Pa și temperatura t1 = 27°C . În compartimentul din dreapta se află oxigen (μ=2 32 g/mol ) , la temperatura T2 = 2T1 . Pistonul se află în echilibru mecanic. a. Calculați cantitatea de heliu. b. Calculați numărul de molecule de oxigen. c. Pistonul este blocat, iar heliul este încălzit până la temperatura T2 . Determinați presiunea heliului la temperatura T2 . d. Determinați presiunea amestecului gazos obținut după îndepărtarea pistonului, în condițiile în care temperatura sistemului rămâne T2 .

2 O cantitate ν @ 0,24 mol = mol dintr-un gaz ideal monoatomic (Cv = 1,5R ) 8,31 suferă o transformare ciclică 1 → 2 → 3 → 4 → 1 reprezentată în coordonate p − V în figura alăturată. În transformarea 4 → 1 temperatura rămâne constantă. Se cunosc: T1 = 300 K , p2 = 2 p1 , V3 = 3V1 . Se consideră ln3 = 1,1 . a. Calculați energia internă a gazului în starea 3. b. Determinați căldura primită la parcurgerea unui ciclu. c. Determinați lucrul mecanic total efectuat într-un ciclu d. Reprezentați grafic transformarea ciclică 1-2-3-4-1 în coordonate p − T .

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

În figura alăturată este reprezentată shema unui circuit electric. Se cunosc valorile R1 = 30 Ω, R3 = 48 Ω, R4 = 12 Ω, E = 75 V și r = 5,0 Ω. Ampermetrul, considerat ideal ( RA @ 0 Ω,) indică trecerea unui curent I = 1,0 A . Calculați: a. valoarea tensiunii de la bornele rezistorului R1 ; b. valoarea rezistenței circuitului exterior sursei; c. valoarea intensității curentului prin rezistorul R3 ; d. valoarea rezistenței rezistorului R2 .

O sursă cu tensiunea electromotoare E = 24 V și rezistența interioară r = 1,0 Ω alimentează circuitul a cărui schemă este reprezentată în figura alăturată. Rezistențele rezistorilor sunt R1 = 5,0 Ω, R2 = 10 Ω, R3 = 14 Ω și respectiv R = 1,0 Ω. Calculați: a. puterea electrică totală dezvoltată de sursă când întrerupătorul K este deschis. b. rezistența echivalentă a circuitului exterior sursei când întrerupătorul K este închis. c. puterea electrică disipată de rezistorul R1 , atunci când K este închis. d. valoarea energiei disipate de rezistorul R2 în Δ=t 50 s atunci când K este închis.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

O lentilă subțire are distanța focală de 10 cm. Un obiect liniar, luminos, având înălțimea de 8 mm, este așezat perpendicular pe axa optică principală. Pe un ecran așezat convenabil se observă imaginea clară a obiectului. Distanța dintre lentilă și obiect este de 30 cm . a. Determinați distanța de la lentilă la imaginea obiectului. b. Calculați înălțimea imaginii obiectului. c. De prima lentilă se alipește încă una identică. Calculați distanța de la obiect la sistemul celor două lentile dacă imaginea clară a obiectului, pe ecranul așezat convenabil, este de trei ori mai mare decât obiectul. d. Se plasează cele două lentile de la subpunctul c la distanța d una de alta, iar sistemul optic astfel format este centrat. Se constată că, indiferent de distanța de la obiect la prima lentilă, mărimea imaginii formate de sistem rămâne aceeași. Calculați distanța d dintre lentile.

Pe o lamă de sticlă de grosime d @ 5,2 cm = 3 3 cm și indice de ( )

refracție n @ 1,73 = 3 , aflată în aer, cade o rază de lumină sub un ( ) unghi de incidență i = 60 °, ca în figura alăturată. a. Determinați valoarea sinusului unghiului de refracție la intrarea în lamă. b. Calculați timpul în care raza de lumină străbate distanța de la A la B. c. Calculați valoarea distanței AD dintre punctul de incidență și punctul de emergență a razei reflectate pe a doua față. d. Determinați valoarea deplasării C1C2 a razei emergente față de raza incidentă.