Bacalaureat 2023 la fizică: modelul oficial, filiera tehnologică

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Un corp având masa m = 3 kg se mișcă pe o suprafață orizontală, cu viteză constantă, sub acțiunea unei ρ forțe orizontale F . Forța de frecare la alunecare dintre corp și suprafața orizontală este fF = 18 N . a. Reprezentați forțele ce acționează asupra corpului. ρ b. Determinați valoarea forței F . c. Calculați valoarea coeficientului de frecare la alunecare dintre corp și suprafața orizontală. ρ ρ d. Se înlocuiește forța F cu o forță orizontală de două ori mai mare decât F . Determinați accelerația corpului în această situație.

Asupra unui corp cu masa m = 6 kg , aflat inițial în repaus pe sol, acționează o forță verticală constantă F = 108 N . După ce corpul a parcurs pe verticală distanța h = 100 m , acțiunea forței verticale F încetează. Se neglijează efectul interacțiunii cu aerul și se consideră că energia potențială gravitațională este nulă la nivelul solului. Determinați: a. lucrul mecanic efectuat de forța F ; b. viteza atinsă de corp în momentul încetării acțiunii forței F ; c. înălțimea maximă atinsă de corp în timpul mișcării, măsurată în raport cu solul; d. energia cinetică a corpului în momentul revenirii sale la sol.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

O butelie din oțel având volumul V = 30 dm3 conține m1 = 96 g de oxigen (μ= 32 g mol ) la presiunea p1 = 249,3 kPa . Butelia este prevăzută cu o supapă care rămâne închisă până în momentul în care presiunea oxigenului devine p2 = 2p1 . Se neglijează efectele dilatării buteliei la încălzirea acesteia. Determinați: a. densitatea oxigenului aflat în butelie; b. temperatura inițială T1 a oxigenului din butelie; c. numărul de molecule de oxigen din butelie; d. temperatura maximă T2 până la care poate fi încălzită butelia astfel încât supapa să rămână închisă

O cantitate de gaz ideal parcurge procesul 1 → 2 → 3, reprezentat în coordonate p − V în figura alăturată. Cunoscând Cv = 5,2R , p1 = 105 Pa și V1 = 20dm3 , determinați: a. raportul dintre temperatura finală a gazului și temperatura sa inițială; b. variația energiei interne în procesul 1 → 2 → 3 ; c. căldura primită de gaz în procesul 2 → 3 ; d. lucrul mecanic total schimbat de gaz cu exteriorul în procesul 1 → 2 → 3 .

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Circuitul din figura alăturată conține un generator electric cu t.e.m E = 6 V și rezistența interioară r = 5,0 Ω , două rezistoare având rezistențele electrice R1 = 5,1 Ω , R2 = 3 Ω și un întrerupător K . a. Calculați tensiunea la bornele rezistorului R 1 când întrerupătorul K este deschis. b. Determinați valoarea rezistenței echivalente a circuitului exterior sursei dacă întrerupătorul K este închis; c. Determinați valoarea intensității curentului din rezistorul R 1 când întrerupătorul K este închis. d. Se conectează în serie cu generatorul din circuit un generator identic, iar întrerupătorul K se deschide. Determinați noua valoare a tensiunii la bornele rezistorului R 1 .

La bornele unui generator cu rezistența interioară r = 3 Ω se conectează o grupare paralel formată dintr-un bec și un rezistor. Rezistența electrică a rezistorului este R = 20 Ω . Parametrii nominali ai becului sunt U n = 6 V și nI = 0,2 A . Becul funcționează la parametrii nominali. a. Desenați schema electrică a circuitului. b. Calculați energia electrică consumată de bec în Δt = 10 minute de funcționare. c. Determinați valoarea căderii de tensiune pe rezistența interioară a generatorului. d. Determinați valoarea tensiunii electromotoare a generatorului.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

O lentilă subțire convergentă, cu distanța focală de 5 cm, formează pe un ecran imaginea clară a unui obiect așezat perpendicular pe axa optică principală a lentilei. Obiectul are înălțimea de 2 cm. Distanța dintre obiect și lentilă este de 30 cm. a. Calculați convergența lentilei. b. Realizați un desen în care să evidențiați construcția imaginii obiectului prin lentilă. c. Determinați distanța dintre lentilă și ecran. d. Calculați înălțimea imaginii obiectului pe ecran.

În figura alăturată este reprezentată o lamă din sticlă cu fețe plane și paralele, de grosime h = 2 cm . Indicele de refracție al sticlei este n = 1,41 @ 2 . O rază ( ) de lumină monocromatică este incidentă din aer pe fața superioară a lamei, în punctul A, sub unghiul de incidență i = 45 °. Se consideră indicele de refracție al aerului n0 = 1 . Lama are fața inferioară argintată. a. Calculați viteza de propagare a luminii în sticlă. b. Determinați unghiul de refracție al razei de lumină pe fața superioară a lamei. c. Reprezentați parcursul razei de lumină prin lama din sticlă de la incidența în punctul A și până la părăsirea lamei, neglijând toate reflexiile pe fața superioară a lamei. d. Determinați distanța, măsurată de-a lungul feței superioare a lamei, dintre punctul de incidență și punctul de ieșire a razei de lumină din lamă, în condițiile punctului c.