Bacalaureat 2023 la fizică: examenul din vară, filiera tehnologică

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Un corp cu masa m = 0,50 kg , aflat inițial în repaus, este ridicat de-a lungul unui plan înclinat cu unghiul α @ 37° (sinα = 0,6; cosα = 0,8) față de orizontală sub acțiunea unei forțe F paralele cu planul înclinat. Coeficientul de frecare la alunecarea corpului pe suprafața planului înclinat este μ= 0,30 . Dependența de timp a vitezei corpului este redată în graficul din figura alăturată. a. Calculați valoarea accelerației corpului. b. Reprezentați toate forțele care acționează asupra corpului în timpul urcării pe planul înclinat. c. Determinați valoarea forței de frecare la alunecare. d. Determinați modulul forței F .

Un corp având masa m = 1 kg se află în repaus pe o platformă orizontală situată la înălțimea h = 0,6 m față de sol. Sub acțiunea unei forțe orizontale constante F = 6 N , corpul parcurge distanța d = 0,5 m . Când corpul ajunge la capătul platformei, acțiunea forței F încetează, iar corpul se desprinde de platformă. Mișcarea pe suprafața orizontală are loc cu frecare, coeficientul de frecare la alunecare fiind μ= 0,2 . Se neglijează interacțiunea cu aerul. Energia potențială gravitațională se consideră nulă la nivelul solului. Determinați: a. lucrul mecanic efectuat de forța F ; b. lucrul mecanic efectuat de forța de frecare la alunecare; c. viteza corpului după parcurgerea distanței d ; d. viteza corpului în momentul imediat anterior impactului cu solul.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Un cilindru orizontal, închis la ambele capete, este împărțit în două compartimente printr-un piston termoizolant, de grosime neglijabilă și care se poate deplasa fără frecare. Într-un compartiment se află ν=1 4 mol de neon (μ=1 20 g/mol ) , iar în celălalt compartiment se află ν2 = 2,5 mol oxigen ( μ=2 32 g/mol ) , considerate gaze ideale. Temperatura la care se află cele două gaze este aceeași, t1 = 27°C , iar pistonul se află în echilibru mecanic. Calculați: a. masa de neon; b. raportul dintre lungimile compartimentelor ocupate de cele două gaze 1 / 2 ; c. masa molară a amestecului de gaze dacă se îndepărtează pistonul; d. temperatura până la care trebuie încălzit amestecul de gaze astfel încât presiunea acestuia să se dubleze.

O cantitate de gaz ideal poliatomic (Cv = 3R ) parcurge ciclul termodinamic 1 → 2 → 3 → 4 → 1 reprezentat în coordonate p − V în figura alăturată. Parametrii gazului în starea inițială sunt p1 = 2,0 · 105 Pa și V1 = 1,0 dm3 . a. Calculați variația energiei interne a gazului între starea 1 și starea 2. b. Determinați lucrul mecanic schimbat de gaz cu mediul exterior în cursul transformării 2 → 3 . c. Determinați căldura primită de gaz în procesul 2 → 3 . d. Reprezentați ciclul termodinamic în coordonate V − T .

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

În figura alăturată este reprezentată schema unui circuit electric. Generatorul are t.e.m E = 18 V și rezistența interioară r = 4 Ω, iar valorile rezistențelor electrice din circuit sunt: R1 = 10 Ω, R2 = 20 Ω, R3 = 20 Ω și R4 = 40 Ω. Determinați: a. rezistența echivalentă a grupării celor patru rezistoare; b. intensitatea curentului electric prin generator; c. tensiunea electrică la bornele rezistorului R1 ; d. intensitatea curentului prin generator dacă între punctele A și B se conectează un fir conductor cu rezistența electrică neglijabilă.

Două becuri sunt legate în serie și conectate la bornele unui generator cu tensiunea electromotoare E = 120 V și rezistența interioară nenulă. Primul bec este caracterizat de valorile nominale P1 = 100 W și U1 = 80 V , iar tensiunea nominală a celui de-al doilea bec este U2 = 20 V . Cele două becuri funcționează la valori nominale. Determinați: a. rezistența electrică a primului bec; b. puterea nominală a becului al doilea; c. energia consumată de gruparea becurilor în intervalul de timp Δ=t 2 min ; d. raportul dintre puterea consumată de circuitul exterior generatorului și puterea totală dezvoltată de generator.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Cerința e în imaginea de mai sus, exact ca în subiectul oficial.

Un obiect liniar cu înălțimea de 5 mm este așezat perpendicular pe axa optică principală a unei lentile subțiri. Imaginea clară a obiectului se formează pe un ecran situat la distanța d = 100 cm de obiect și are înălțimea de 20 mm . a. Calculați mărirea liniară transversală dată de lentilă. b. Determinați distanța dintre ecran și lentilă. c. Calculați distanța focală a lentilei. d. Realizați un desen în care să evidențiați construcția imaginii prin lentilă în situația descrisă.

O rază de lumină vine din aer ( naer @ 1) și este incidentă sub unghiul i = 60 ° pe fața superioară a unei lame optice cu fețele plane și paralele, de grosime e = 3 mm , ca în figura alăturată. Unghiul de refracție al razei de lumină la trecerea prin suprafața superioară a lamei este r = 30°. Determinați: a. deviația unghiulară a razei de lumină la trecerea prin suprafața superioară a lamei (unghiul dintre raza refractată la intrarea în lamă și direcția razei incidente); b. indicele de refracție al lamei; c. viteza de propagare a luminii în interiorul lamei; d. intervalul de timp în care raza de lumină traversează lama, din punctul de incidență de pe fața superioară a lamei până la ieșirea prin fața inferioară a lamei.