Bacalaureat 2021 la filosofie: simularea

Subiectul oficial din 2021, cu baremul, pe 90 de puncte. Grilele și răspunsurile scurte le verifici pe loc; restul le scrii aici sau pe caiet, apoi te verifici pe barem.

Proba de antrenament dată în școli, de obicei în martie. Nota nu contează.

3 ore · 90 de puncte + 10 din oficiu

Subiectul (PDF)Baremul (PDF)

Pe timp, ca la examen

Ceasul merge și dacă închizi pagina. Poți lua o singură pauză. La final, nota estimată după barem.

Subiectul ISubiectul al II-leaSubiectul al III-lea

Subiectul I 30 p

I.13 p

Sintagma filosofică folosită de L. Blaga pentru a surprinde sensul existenței umane, este:

Vezi rezolvarea

Răspuns: b) destin creator

I.23 p

În sens strict, interogația Ce este binele și ce este răul? aparține domeniului:

Vezi rezolvarea

Răspuns: b) moralei

I.33 p

Dintre problemele specifice eticii aplicate, face parte:

Vezi rezolvarea

Răspuns: a) avortul

I.43 p

Libertatea social-politică constituie o valoare a unui regim politic:

Vezi rezolvarea

Răspuns: c) democratic

I.53 p

Potrivit lui J. P. Sartre, existența umană:

Vezi rezolvarea

Răspuns: a) precedă esența

I.63 p

Conviețuirea cu ceilalți oameni în societate necesită asocierea libertății individuale cu:

Vezi rezolvarea

Răspuns: a) responsabilitatea social-politică

I.73 p

Etica aplicată a apărut ca obiecție la teoriile:

Vezi rezolvarea

Răspuns: a) morale

I.83 p

Într-o societate democratică, limitarea libertății umane este permisă atunci când:

Vezi rezolvarea

Răspuns: c) se previne încălcarea libertății altor oameni

I.93 p

Potrivit lui Imm. Kant, fundamentul moralei, ca principiu obiectiv, universal și necesar, îl reprezintă:

Vezi rezolvarea

Răspuns: c) imperativul categoric

I.103 p

Liberul arbitru reprezintă:

Vezi rezolvarea

Răspuns: c) libertatea omului de a alege între mai multe posibilități

Subiectul al II-lea 30 p

Textul 3

a. Etica deontologică
b. Etica hedonistă
c. Etica aplicată
d. Etica eudaimonistă
1. Consideră că o acțiune are valoare morală dacă este guvernată de anumite principii normative, care îi asigură necesitatea și universalitatea.
2. Are la bază fericirea văzută ca scop în sine, dar scop care poate fi atins doar prin practicarea virtuții.
3. Constă fie în derivarea unor principii morale prin analiza unor fapte concrete, fie în identificarea principiilor morale care configurează un anumit comportament.
4. Derivă principii morale din analiza faptelor generale.
5. Consideră că valoarea morală a unei acțiuni este determinată de dobândirea plăcerii.

II.A.a4 p

textul 3

Asociază Etica deontologică cu enunțul corespunzător.

Vezi rezolvarea

Răspuns: a) Consideră că o acțiune are valoare morală dacă este guvernată de anumite principii normative, care îi asigură necesitatea și universalitatea.

II.A.b4 p

textul 3

Asociază Etica hedonistă cu enunțul corespunzător.

Vezi rezolvarea

Răspuns: e) Consideră că valoarea morală a unei acțiuni este determinată de dobândirea plăcerii.

II.A.c4 p

textul 3

Asociază Etica aplicată cu enunțul corespunzător.

Vezi rezolvarea

Răspuns: c) Constă fie în derivarea unor principii morale prin analiza unor fapte concrete, fie în identificarea principiilor morale care configurează un anumit comportament.

II.A.d4 p

textul 3

Asociază Etica eudaimonistă cu enunțul corespunzător.

Vezi rezolvarea

Răspuns: b) Are la bază fericirea văzută ca scop în sine, dar scop care poate fi atins doar prin practicarea virtuții.

II.B8 p

Argumentați, în aproximativ zece rânduri, în favoarea sau împotriva tezei potrivit căreia plăcerea este binele suprem pentru om. 8 puncte

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Resping teza că orice plăcere ar fi binele suprem. Unele satisfacții imediate pot distruge condițiile unei vieți împlinite: a umili un coleg poate distra un grup, dar produce suferință și compromite încrederea. Dacă evaluăm conduita numai prin plăcerea celui care acționează, nu putem condamna convingător acest caz. Prin urmare, plăcerea trebuie raportată la consecințe, demnitate și virtute, nu ridicată fără distincții deasupra tuturor celorlalte valori. Aceasta nu înseamnă că bucuria ar fi rea în sine.

Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.

Criterii (după barem)

  1. Argumentarea tezei; alternativele calitative sunt păstrate în barem_text.6 p
  2. Aproximativ zece rânduri, conform cerinței.2 p

II.C6 p

Construiți un exemplu prin care să evidențiați rolul/importanța libertății individuale. 6 puncte

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Un adolescent alege o calificare diferită de cea preferată de prietenii săi. El se informează, discută argumentat cu familia și își asumă efortul necesar, fără să îi împiedice pe ceilalți să își urmeze propriile proiecte. Libertatea individuală îi permite să construiască un drum potrivit capacităților sale și îl face responsabil pentru alegere, în loc să îl reducă la conformarea față de grup.

Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.

Criterii (după barem)

  1. Exemplu concret adecvat; alternativa de nivel numai teoretic rămâne în barem_text.6 p

Subiectul al III-lea 30 p

Textul 1

Aș vrea ca oamenii să se gândească că trei lucruri vor afla în ei înșiși. Aceste trei sunt diferite de Trinitate, dar totuși le menționez pentru ca oamenii să-și încerce mintea și să cerceteze cât de diferite sunt. Cele trei lucruri de care vorbesc sunt: existența, cunoașterea și voința. Pentru că eu sunt, eu cunosc și eu vreau. Eu sunt o ființă care cunoaște și vrea; eu cunosc că sunt și că vreau; eu vreau să fiu și să cunosc. Iar în aceste trei, viața este inseparabilă - o viață unică, un suflet unic, o esență unică, și totuși, cu toate că distincția este inseparabilă, cele trei lucruri sunt diferite. (

Augustin, Confesiuni

)

III.A.14 p

textul 1

Menționați teza filosofică la care face referire textul dat. 4 puncte

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Existența, cunoașterea și voința sunt distincte, dar inseparabile în unitatea aceleiași vieți și a aceluiași suflet.

Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.

Criterii (după barem)

  1. Teza filosofică formulată pe baza textului.4 p

III.A.210 p

textul 1

Evidențiați, în aproximativ o jumătate de pagină, o corelație existentă între termenii om interior și om exterior, utilizând termenii menționați în sens filosofic. 10 puncte

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Omul interior desemnează viața sufletului, accesibilă prin autocunoaștere: eu sunt, cunosc și vreau. Omul exterior privește dimensiunea corporală și raportarea sensibilă la lume. Augustin distinge aceste dimensiuni fără a transforma existența, cunoașterea și voința în trei suflete separate.

Corelația este că persoana nu se reduce la ceea ce poate fi văzut din exterior. Un gest corporal poate fi înțeles moral numai dacă examinăm și intenția, cunoașterea și voința care îl însoțesc. De exemplu, două persoane oferă același ajutor, dar una o face din grijă, alta doar pentru a fi admirată. Descrierea exterioară identică nu arată întreaga viață interioară. Prin urmare, cunoașterea omului cere raportarea dintre manifestarea corporală și experiența lăuntrică, păstrând unitatea persoanei.

Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.

Criterii (după barem)

  1. Primul termen utilizat în sens filosofic.1 p
  2. Al doilea termen utilizat în sens filosofic.1 p
  3. Corelația dintre termenii dați, explicată adecvat.4 p
  4. Coerența textului.2 p
  5. Aproximativ jumătate de pagină; toleranța exactă din barem_text.2 p

III.A.36 p

textul 1

Formulați un punct de vedere personal referitor la actualitatea perspectivei filosofice prezentată în textul dat. 6 puncte

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Consider actuală invitația lui Augustin la autocunoaștere. Imaginea publică și gesturile observabile nu arată singure ce știm, ce dorim și de ce alegem. De exemplu, înainte de a distribui un mesaj, pot examina dacă urmăresc adevărul sau numai aprobarea grupului. Această reflecție mă poate face mai responsabil. Prin urmare, ideea omului interior rămâne utilă pentru înțelegerea motivelor, fără să presupunem că ea înlocuiește cercetarea științifică a corpului și a comportamentului.

Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.

Criterii (după barem)

  1. Punct de vedere personal prezentat/argumentat adecvat potrivit cerinței; alternativele nu se adună.6 p
Textul 2

Știind că, potrivit lui Aristotel, repartiția bunurilor trebuie să se facă în funcție de meritele oamenilor, relevante în domeniul respectiv:

III.B.16 p

textul 2

Argumentați, în aproximativ cinci rânduri, în favoarea ideii/tezei filosofice prezentate în enunț. 6 puncte

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Susțin teza lui Aristotel: dacă un bun are o funcție precisă, meritul relevant arată cine îl poate folosi cel mai bine. Un loc într-o orchestră trebuie acordat după competența muzicală, nu după avere. Prin urmare, repartizarea proporțională cu meritul relevant poate fi justificată, cu condiția unui concurs echitabil.

Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.

Criterii (după barem)

  1. Argumentarea tezei din context.4 p
  2. Aproximativ cinci rânduri.2 p

III.B.24 p

textul 2

Ilustrați, printr-un exemplu concret, o modalitate prin care poate fi realizată dreptatea procedurală într-o societate democratică. 4 puncte

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

La un concurs public, lucrările sunt anonimizate, criteriile sunt anunțate înainte, iar candidații au drept de contestație. Comisia aplică aceeași procedură tuturor, inclusiv rudelor unor persoane influente. Aceasta este dreptate procedurală: rezultatul se obține prin reguli imparțiale și verificabile, nu prin favoruri.

Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.

Criterii (după barem)

  1. Argumentul sau exemplul concret cerut; scala alternativă exactă rămâne în barem_text.4 p
Ai terminat? Bifează pe barem ce ai făcut și află câte puncte ai fi luat. Alte subiecte de filosofie.