Bacalaureat 2026 la biologie: sesiunea specială, anatomie și genetică umană

Subiectul oficial din 2026, cu baremul, pe 90 de puncte. Grilele și răspunsurile scurte le verifici pe loc; restul le scrii aici sau pe caiet, apoi te verifici pe barem.

Pentru elevii care n-au putut da examenul la data obișnuită (de exemplu, olimpicii plecați la concursuri).

3 ore · 90 de puncte + 10 din oficiu

Subiectul (PDF)Baremul (PDF)

Pe timp, ca la examen

Ceasul merge și dacă închizi pagina. Poți lua o singură pauză. La final, nota estimată după barem.

Subiectul ISubiectul al II-leaSubiectul al III-lea

Subiectul I 30 p

I.A4 p

Scrieți, pe foaia de examen, noțiunile cu care trebuie să completați spațiile libere din afirmația următoare, astfel încât aceasta să fie corectă. Vasele de sânge prin care circulă sânge ............ de la plămâni la inimă se numesc ............ .

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Vasele de sânge prin care circulă sânge oxigenat de la plămâni la inimă se numesc vene pulmonare.

Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.

Criterii (după barem)

  1. Se acordă câte 2p. pentru fiecare noțiune corectă. Elementul 1 din 2.2 p
  2. Se acordă câte 2p. pentru fiecare noțiune corectă. Elementul 2 din 2.2 p

I.B6 p

Numiți două afecțiuni ale analizatorului vizual; asociați fiecare afecțiune numită cu câte o caracteristică.

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Miopia: imaginea se formează în fața retinei și vederea la distanță este încețoșată; se corectează cu lentile divergente. Hipermetropia: imaginea se formează în spatele retinei și vederea de aproape este încețoșată; se corectează cu lentile convergente.

Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.

Criterii (după barem)

  1. numirea a două afecțiuni ale analizatorului vizual Elementul 1 din 2.1 p
  2. numirea a două afecțiuni ale analizatorului vizual Elementul 2 din 2.1 p
  3. asocierea fiecărei afecțiuni numite cu câte o caracteristică. Elementul 1 din 2.2 p
  4. asocierea fiecărei afecțiuni numite cu câte o caracteristică. Elementul 2 din 2.2 p

I.C.12 p

Mușchi al membrului inferior este:

Vezi rezolvarea

Răspuns: a) croitorul

I.C.22 p

Falangele și metacarpienele sunt oase ale scheletului:

Vezi rezolvarea

Răspuns: c) membrului superior

I.C.32 p

Cauza mixedemului poate fi dereglarea activității secretorii a:

Vezi rezolvarea

Răspuns: d) tiroidei

I.C.42 p

Glomerulonefrita este afecțiune a sistemului:

Vezi rezolvarea

Răspuns: b) excretor

I.C.52 p

Hormon secretat de hipofiză este:

Vezi rezolvarea

Răspuns: c) STH-ul (hormonul somatotrop)

I.D · 10 p

I.D.12 p

Nefronul este componenta rinichiului la nivelul căreia se formează urina.

Scrie A dacă afirmația e adevărată. Dacă e falsă, scrie F și modific-o parțial ca să devină adevărată (fără negație).

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

A. Afirmația este adevărată și nu se modifică.

Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.

Criterii (după barem)

  1. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect.2 p

I.D.24 p

Segmentul central al analizatorului cutanat este alcătuit din celule specializate în recepționarea de stimuli.

Scrie A dacă afirmația e adevărată. Dacă e falsă, scrie F și modific-o parțial ca să devină adevărată (fără negație).

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

F. Segmentul periferic al analizatorului cutanat este alcătuit din celule specializate în recepționarea de stimuli.

Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.

Criterii (după barem)

  1. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect.2 p
  2. Se acordă câte 2p. pentru modificarea corectă a fiecărei afirmații false.2 p

I.D.34 p

Parasimpaticul și simpaticul sunt componente ale sistemului nervos somatic.

Scrie A dacă afirmația e adevărată. Dacă e falsă, scrie F și modific-o parțial ca să devină adevărată (fără negație).

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

F. Parasimpaticul și simpaticul sunt componente ale sistemului nervos vegetativ.

Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.

Criterii (după barem)

  1. Se acordă câte 2p. pentru fiecare răspuns corect.2 p
  2. Se acordă câte 2p. pentru modificarea corectă a fiecărei afirmații false.2 p

Subiectul al II-lea 30 p

Problema 1

Chimic, acizii nucleici sunt polinucleotide.

II.A.a4 p

problema 1

Numiți cele patru baze azotate care pot fi întâlnite în compoziția chimică a ARN-ului.

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Bazele azotate din ARN: adenina, guanina, citozina și uracilul.

Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.

Criterii (după barem)

  1. numirea celor patru baze azotate care pot fi întâlnite în compoziția chimică a ARN-ului Elementul 1 din 4.1 p
  2. numirea celor patru baze azotate care pot fi întâlnite în compoziția chimică a ARN-ului Elementul 2 din 4.1 p
  3. numirea celor patru baze azotate care pot fi întâlnite în compoziția chimică a ARN-ului Elementul 3 din 4.1 p
  4. numirea celor patru baze azotate care pot fi întâlnite în compoziția chimică a ARN-ului Elementul 4 din 4.1 p

II.A.b10 p

problema 1

Sinteza unei proteine plasmatice se realizează pe baza informației unui fragment de ADN bicatenar, alcătuit din 192 de nucleotide, dintre care 58 conțin timină. Stabiliți următoarele: - numărul nucleotidelor cu citozină conținute de fragmentul de ADN bicatenar (scrieți toate etapele necesare rezolvării acestei cerințe); - numărul legăturilor duble și al legăturilor triple din fragmentul de ADN bicatenar; - secvența de nucleotide din catena de ADN 5’-3’ complementară, știind că, pe catena 3’-5’, secvența de nucleotide este următoarea: AAATGC.

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

ADN bicatenar: 192 nucleotide în total. T = 58; A = 58; A+T = 2 x 58 = 116; G+C = 192 - 116 = 76; C = 76 : 2 = 38 nucleotide. Există 58 perechi A-T cu legături duble și 38 perechi G-C cu legături triple. Catena complementară este 5′-TTTACG-3′, față de 3′-AAATGC-5′.

Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.

Criterii (după barem)

  1. numărul de nucleotide cu citozină conținute de fragmentul de ADN bicatenar - etapele rezolvării: - stabilirea numărului de nucleotide care conțin adenină (58)1 p
  2. stabilirea numărului de nucleotide care conțin adenină + timină (116)1 p
  3. stabilirea numărului de nucleotide care conțin citozină + guanină (76)1 p
  4. stabilirea numărului de nucleotide care conțin citozină (38)1 p
  5. numărul legăturilor duble din fragmentul de ADN bicatenar (58)2 p
  6. numărul legăturilor triple din fragmentul de ADN bicatenar (38)2 p
  7. secvența de nucleotide din catena de ADN 5’-3’ complementară: TTTACG.2 p

II.A.c4 p

problema 1

Completați problema de la punctul b) cu o altă cerință pe care o formulați voi, folosind informații științifice specifice biologiei; rezolvați cerința pe care ați propus-o.

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Cerință propusă: Câte perechi de nucleotide conține fragmentul de ADN? Rezolvare: 192 : 2 = 96 perechi.

Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.

Criterii (după barem)

  1. formularea cerinței2 p
  2. rezolvarea cerinței.2 p
Problema 2

Analiza sângelui unui bolnav evidențiază prezența în plasmă a unui singur tip de aglutinină/anticorp, iar pe suprafața hematiilor doar a aglutinogenului/antigenului A. Bolnavul are nevoie de transfuzie cu o cantitate mică de sânge. Precizați următoarele:

II.B.a2 p

problema 2

grupa de sânge a pacientului;

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Pacientul are grupa A (II).

Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.

Criterii (după barem)

  1. grupa de sânge a pacientului (A)2 p

II.B.b4 p

problema 2

două exemple de grupe de sânge pe care ar trebui să le aibă donatorii, în cazul acestui bolnav; motivați răspunsul dat;

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Donatori posibili: 0 (I) și A (II). Hematiile 0 (I) nu au antigene A sau B, deci anticorpii anti-B ai bolnavului nu le aglutinează. Hematiile A (II) au antigenul A, același cu al bolnavului, deci nu sunt aglutinate de anti-B.

Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.

Criterii (după barem)

  1. două exemple de grupe de sânge pe care ar trebui să le aibă donatorii, în cazul acestui bolnav Elementul 1 din 2.1 p
  2. două exemple de grupe de sânge pe care ar trebui să le aibă donatorii, în cazul acestui bolnav Elementul 2 din 2.1 p
  3. motivarea răspunsului dat2 p

II.B.c2 p

problema 2

consecința în cazul transfuziei cu sânge provenit de la un donator incompatibil din punctul de vedere al sistemului Rh, în cazul în care bolnavul este Rh negativ.

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Bolnavul Rh negativ care primește sânge Rh pozitiv formează anticorpi anti-Rh (se sensibilizează). La o nouă transfuzie cu sânge Rh pozitiv, acești anticorpi aglutinează și distrug hematiile donatorului.

Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.

Criterii (după barem)

  1. consecința în cazul transfuziei cu sânge provenit de la un donator incompatibil din punctul de vedere al sistemului Rh, în cazul în care bolnavul este Rh negativ2 p

II.B.d4 p

problema 2

Completați această problemă cu o altă cerință pe care o formulați voi, folosind informații științifice specifice biologiei; rezolvați cerința pe care ați propus-o.

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Cerință propusă: Precizați grupa de sânge a donatorului universal și motivați răspunsul. Rezolvare: Grupa 0 (I), deoarece hematiile ei nu au antigene A sau B și nu sunt aglutinate de anticorpii primitorului, la transfuzie cu puțin sânge.

Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.

Criterii (după barem)

  1. formularea cerinței2 p
  2. rezolvarea cerinței.2 p

Subiectul al III-lea 30 p

Problema 1

Prin inspirație și expirație se realizează schimbul de gaze între organism și mediu.

III.1.a3 p

problema 1

Precizați trei caracteristici ale expirației.

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

1. Expirația în repaus este un proces pasiv.
2. Volumul cutiei toracice și al plămânilor scade, deoarece mușchii inspiratori se relaxează.
3. Presiunea aerului din plămâni crește peste cea atmosferică, iar aerul iese din plămâni.

Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.

Criterii (după barem)

  1. precizarea a trei caracteristici ale expirației Elementul 1 din 3.1 p
  2. precizarea a trei caracteristici ale expirației Elementul 2 din 3.1 p
  3. precizarea a trei caracteristici ale expirației Elementul 3 din 3.1 p

III.1.b3 p

problema 1

Explicați afirmația următoare: „În timpul inspirației, presiunea aerului din plămâni scade”.

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

În timpul inspirației se contractă diafragma și mușchii intercostali externi, iar volumul cutiei toracice și al plămânilor crește. Deoarece volumul crește, presiunea aerului din plămâni scade sub presiunea atmosferică și aerul intră în plămâni.

Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.

Criterii (după barem)

  1. explicarea corectă3 p

III.1.c8 p

problema 1

Construiți patru enunțuri afirmative, câte două pentru fiecare conținut, utilizând limbajul științific adecvat. Folosiți, în acest scop, informații referitoare la următoarele conținuturi: - Transportul CO2 - Fibroza pulmonară

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

1. Dioxidul de carbon este transportat de la țesuturi la plămâni, în cea mai mare parte sub formă de bicarbonat în plasma sângelui.
2. O parte din dioxidul de carbon se leagă de hemoglobină, formând carbaminohemoglobina.
3. Fibroza pulmonară este o boală în care în țesutul pulmonar se depune țesut conjunctiv fibros.
4. Prin fibroză scade elasticitatea plămânilor și se reduce suprafața de schimb de gaze, deci respirația devine dificilă.

Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.

Criterii (după barem)

  1. construirea a patru enunțuri afirmative, utilizând limbajul științific adecvat, folosind, în acest scop, informații referitoare la conținuturile indicate. Elementul 1 din 4.2 p
  2. construirea a patru enunțuri afirmative, utilizând limbajul științific adecvat, folosind, în acest scop, informații referitoare la conținuturile indicate. Elementul 2 din 4.2 p
  3. construirea a patru enunțuri afirmative, utilizând limbajul științific adecvat, folosind, în acest scop, informații referitoare la conținuturile indicate. Elementul 3 din 4.2 p
  4. construirea a patru enunțuri afirmative, utilizând limbajul științific adecvat, folosind, în acest scop, informații referitoare la conținuturile indicate. Elementul 4 din 4.2 p
Problema 2

Funcțiile fundamentale ale organismului uman sunt: de nutriție, de relație, de reproducere.

III.2.a3 p

problema 2

Numiți trei sisteme care participă la realizarea funcțiilor de relație ale organismului.

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Sistemul nervos, sistemul osos și sistemul muscular.

Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.

Criterii (după barem)

  1. numirea a trei sisteme care participă la realizarea funcțiilor de relație ale organismului Elementul 1 din 3.1 p
  2. numirea a trei sisteme care participă la realizarea funcțiilor de relație ale organismului Elementul 2 din 3.1 p
  3. numirea a trei sisteme care participă la realizarea funcțiilor de relație ale organismului Elementul 3 din 3.1 p

III.2.b3 p

problema 2

Scrieți un argument în favoarea afirmației următoare: „În stomac au loc transformări chimice ale unor alimente”.

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

În stomac, pepsina din sucul gastric, activată de acidul clorhidric, descompune proteinele în peptone. Este o transformare chimică, pentru că se formează substanțe noi.

Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.

Criterii (după barem)

  1. scrierea unui argument3 p

III.2.c10 p

problema 2

Alcătuiți un minieseu intitulat „Funcția de reproducere a organismului uman”, folosind informația științifică adecvată. În acest scop, respectați următoarele etape: - enumerarea a șase noțiuni specifice acestei teme; - construirea, cu ajutorul acestora, a unui text coerent, format din maximum trei-patru fraze, folosind corect și în corelație noțiunile enumerate.

Verifică-te pe barem

Un exemplu de răspuns

Noțiuni: gonade, spermatozoizi, ovul, fecundație, zigot, embrion.

Funcția de reproducere asigură perpetuarea speciei, iar gonadele produc gameții: spermatozoizii în testicule și ovulul în ovare. Prin fecundație, un spermatozoid se unește cu ovulul și rezultă zigotul. Zigotul se divide și formează embrionul, care se dezvoltă în uter.

Exemplu scris de Zece, nu singurul răspuns bun.

Criterii (după barem)

  1. alcătuirea minieseului, folosindu-se informația științifică adecvată, respectându-se cerințele: - pentru fiecare noțiune enumerată, specifică temei, se acordă câte 1p. Elementul 1 din 6.1 p
  2. alcătuirea minieseului, folosindu-se informația științifică adecvată, respectându-se cerințele: - pentru fiecare noțiune enumerată, specifică temei, se acordă câte 1p. Elementul 2 din 6.1 p
  3. alcătuirea minieseului, folosindu-se informația științifică adecvată, respectându-se cerințele: - pentru fiecare noțiune enumerată, specifică temei, se acordă câte 1p. Elementul 3 din 6.1 p
  4. alcătuirea minieseului, folosindu-se informația științifică adecvată, respectându-se cerințele: - pentru fiecare noțiune enumerată, specifică temei, se acordă câte 1p. Elementul 4 din 6.1 p
  5. alcătuirea minieseului, folosindu-se informația științifică adecvată, respectându-se cerințele: - pentru fiecare noțiune enumerată, specifică temei, se acordă câte 1p. Elementul 5 din 6.1 p
  6. alcătuirea minieseului, folosindu-se informația științifică adecvată, respectându-se cerințele: - pentru fiecare noțiune enumerată, specifică temei, se acordă câte 1p. Elementul 6 din 6.1 p
  7. pentru coerența textului, în alcătuirea căruia fiecare noțiune este folosită corect, în corelație cu celelalte noțiuni, se acordă 2 p.2 p
  8. pentru respectarea lungimii textului - maxim trei-patru fraze - se acordă 2 p.2 p
Ai terminat? Bifează pe barem ce ai făcut și află câte puncte ai fi luat. Alte subiecte de biologie.