Legea nr. 218/2002: organizarea și funcționarea Poliției Române, capitolele I-V (partea 3)

20 de grile originale la legea nr. 218/2002: organizarea și funcționarea poliției române, capitolele i-v, după Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române. Fiecare are răspunsul și o explicație a soluției.

Pe această pagină: art. 22, art. 42, art. 5, art. 4, art. 57, art. 64, art. 39, art. 53.

Grile originale PotiDe10, scrise după bibliografia oficială. Fiecare e rezolvată a doua oară, independent, și verificată pe eșantion la fiecare lot. Ai găsit o greșeală? Spune-ne. Cum facem grilele

1.1 p

Potrivit Legii nr. 218/2002, la înființarea unui nou post de poliție într-o comună, ce rol are consiliul local?

Vezi rezolvarea

Răspuns: a) Este consultat în vederea înființării postului și pune la dispoziție spațiile necesare funcționării acestuia.

  1. Consiliul local al comunei este consultat în vederea înființării noului post de poliție. Acesta pune la dispoziție spațiile necesare funcționării postului.

Capcanele

  • b) Textul prevede consultarea consiliului local în vederea înființării, nu informarea ulterioară, iar spațiile sunt puse la dispoziție de consiliile menționate, nu de prefect.
  • c) Rolul prevăzut este consultarea, nu emiterea unei aprobări, iar asigurarea spațiilor revine consiliilor menționate, nu autorităților judecătorești.
  • d) Textul nu atribuie consiliului local propunerea personalului, ci consultarea în vederea înființării și punerea la dispoziție a spațiilor; această ultimă sarcină nu revine serviciilor publice deconcentrate.
  • A Consiliul local al comunei este consultat înaintea înființării postului și pune la dispoziție spațiile necesare funcționării acestuia.
  • B Textul prevede consultarea consiliului local în vederea înființării, nu informarea ulterioară, iar spațiile sunt puse la dispoziție de consiliile menționate, nu de prefect.
  • C Rolul prevăzut este consultarea, nu emiterea unei aprobări, iar asigurarea spațiilor revine consiliilor menționate, nu autorităților judecătorești.
  • D Textul nu atribuie consiliului local propunerea personalului, ci consultarea în vederea înființării și punerea la dispoziție a spațiilor; această ultimă sarcină nu revine serviciilor publice deconcentrate.

2.1 p

Un polițist folosește forța fizică pentru a înfrânge rezistența unei persoane care se opune aplicării cătușelor. Potrivit art. 42 din Legea nr. 218/2002, ce limită se aplică scopului folosirii forței fizice?

Vezi rezolvarea

Răspuns: c) Forța nu trebuie să urmărească provocarea unor suferințe fizice, altele decât cele inerente înfrângerii rezistenței persoanei.

  1. Folosirea forței fizice nu trebuie să aibă ca scop provocarea unor suferințe fizice suplimentare celor inerente înfrângerii rezistenței. Intimidarea, absența leziunilor persistente sau descurajarea unei noi opoziții nu înlătură această limită.

Capcanele

  • a) Intimidarea și obținerea mai rapidă a supunerii nu justifică urmărirea provocării unor suferințe suplimentare celor inerente înfrângerii rezistenței fizice.
  • b) Limita privește scopul provocării suferințelor fizice, fără a fi condiționată de existența unor leziuni persistente. Absența acestora nu permite urmărirea unei dureri suplimentare.
  • d) Provocarea durerii după încetarea rezistenței, în scopul descurajării unei noi opoziții, nu constituie o suferință inerentă înfrângerii rezistenței fizice și contravine limitei legale.
  • A Intimidarea și obținerea mai rapidă a supunerii nu justifică urmărirea provocării unor suferințe suplimentare celor inerente înfrângerii rezistenței fizice.
  • B Limita privește scopul provocării suferințelor fizice, fără a fi condiționată de existența unor leziuni persistente. Absența acestora nu permite urmărirea unei dureri suplimentare.
  • C Varianta redă limita prevăzută la alin. (2): forța fizică nu trebuie să urmărească provocarea altor suferințe decât cele inerente înfrângerii rezistenței fizice.
  • D Provocarea durerii după încetarea rezistenței, în scopul descurajării unei noi opoziții, nu constituie o suferință inerentă înfrângerii rezistenței fizice și contravine limitei legale.

3.1 p

Potrivit art. 5 din Legea nr. 218/2002, cărei structuri îi sunt subordonate unitățile teritoriale din structura organizatorică a Poliției Române?

Vezi rezolvarea

Răspuns: d) Unitățile teritoriale se află în subordinea Inspectoratului General al Poliției Române.

  1. Legea prevede expres că unitățile teritoriale se află în subordinea Inspectoratului General al Poliției Române. Direcția generală de poliție a municipiului București și inspectoratele județene sunt enumerate în categoria unităților teritoriale, nu ca structuri superioare acestei categorii.

Capcanele

  • a) Textul indică subordonarea unităților teritoriale față de Inspectoratul General al Poliției Române, nu față de Ministerul Afacerilor Interne.
  • b) Direcția generală de poliție a municipiului București este enumerată ca unitate teritorială, nu ca structură ierarhic superioară unităților teritoriale.
  • c) Inspectoratele județene de poliție sunt enumerate ca unități teritoriale, nu ca nivel ierarhic căruia îi sunt subordonate aceste unități.
  • A Textul indică subordonarea unităților teritoriale față de Inspectoratul General al Poliției Române, nu față de Ministerul Afacerilor Interne.
  • B Direcția generală de poliție a municipiului București este enumerată ca unitate teritorială, nu ca structură ierarhic superioară unităților teritoriale.
  • C Inspectoratele județene de poliție sunt enumerate ca unități teritoriale, nu ca nivel ierarhic căruia îi sunt subordonate aceste unități.
  • D Articolul precizează expres că unitățile teritoriale sunt subordonate Inspectoratului General al Poliției Române.

4.1 p

Se propune înființarea unei unități de poliție. Potrivit art. 4 din Legea nr. 218/2002, prin ce act se înființează aceasta?

Vezi rezolvarea

Răspuns: d) Înființarea se realizează prin ordin al ministrului afacerilor interne.

  1. Unitățile de poliție se înființează prin ordin al ministrului afacerilor interne. Textul stabilește atât autoritatea competentă, cât și tipul actului de înființare.

Capcanele

  • a) Art. 4 alin. (3) prevede înființarea prin ordin al ministrului afacerilor interne, nu prin hotărâre a Guvernului.
  • b) Actul prevăzut este ordinul ministrului afacerilor interne, nu o hotărâre a consiliului județean.
  • c) Înființarea se face prin ordin al ministrului afacerilor interne, nu prin dispoziție a inspectorului general al Poliției Române.
  • A Art. 4 alin. (3) prevede înființarea prin ordin al ministrului afacerilor interne, nu prin hotărâre a Guvernului.
  • B Actul prevăzut este ordinul ministrului afacerilor interne, nu o hotărâre a consiliului județean.
  • C Înființarea se face prin ordin al ministrului afacerilor interne, nu prin dispoziție a inspectorului general al Poliției Române.
  • D Varianta reproduce actul și autoritatea prevăzute expres de art. 4 alin. (3): ordin al ministrului afacerilor interne.

5.1 p

Dacă prezentarea prealabilă a calității de polițist ar putea periclita rezultatul intervenției, cum procedează polițistul potrivit Legii nr. 218/2002?

Vezi rezolvarea

Răspuns: a) Anunță intervenția prin „Poliția!“ și își face cunoscută calitatea imediat ce acest lucru este posibil.

  1. Când rezultatul intervenției ar putea fi periclitat, polițistul își face cunoscută calitatea imediat ce acest lucru este posibil. Intervenția se face prin anunțare: „Poliția!“.

Capcanele

  • b) Excepția nu impune amânarea intervenției până la comunicarea datelor de identificare. Calitatea este făcută cunoscută imediat ce este posibil, iar intervenția se anunță prin „Poliția!“.
  • c) În cazul excepției, textul cere anunțarea intervenției prin „Poliția!“, nu înlocuirea acesteia cu prezentarea insignei.
  • d) Textul prevede anunțarea prin „Poliția!“, nu prin indicarea unității, și prezentarea calității imediat ce este posibil, nu obligatoriu după încheierea intervenției.
  • A În situația indicată, polițistul anunță intervenția prin „Poliția!“ și își face cunoscută calitatea imediat ce acest lucru este posibil.
  • B Excepția nu impune amânarea intervenției până la comunicarea datelor de identificare. Calitatea este făcută cunoscută imediat ce este posibil, iar intervenția se anunță prin „Poliția!“.
  • C În cazul excepției, textul cere anunțarea intervenției prin „Poliția!“, nu înlocuirea acesteia cu prezentarea insignei.
  • D Textul prevede anunțarea prin „Poliția!“, nu prin indicarea unității, și prezentarea calității imediat ce este posibil, nu obligatoriu după încheierea intervenției.

6.1 p

Potrivit art. 64 din Legea nr. 218/2002, ce statut au efectivele Poliției Române pe timpul îndeplinirii misiunilor internaționale prevăzute la alin. (1)?

Vezi rezolvarea

Răspuns: a) Au statutul personalului detașat la organizații internaționale și beneficiază de drepturile cuvenite potrivit legii.

  1. Pe timpul acestor misiuni, efectivele participante au statutul personalului detașat la organizații internaționale. Ele beneficiază de drepturile cuvenite potrivit legii.

Capcanele

  • b) Textul atribuie efectivelor statutul personalului detașat la organizații internaționale, nu calitatea de personal diplomatic.
  • c) Statutul prevăzut este cel al personalului detașat la organizații internaționale, nu al personalului aflat în delegație.
  • d) Textul stabilește statutul de personal detașat la organizații internaționale, nu încadrarea ca angajați ai acestora în temeiul unor contracte individuale de muncă.
  • A Varianta reproduce statutul și drepturile prevăzute expres la art. 64 alin. (2).
  • B Textul atribuie efectivelor statutul personalului detașat la organizații internaționale, nu calitatea de personal diplomatic.
  • C Statutul prevăzut este cel al personalului detașat la organizații internaționale, nu al personalului aflat în delegație.
  • D Textul stabilește statutul de personal detașat la organizații internaționale, nu încadrarea ca angajați ai acestora în temeiul unor contracte individuale de muncă.

7.1 p

Potrivit art. 39 din Legea nr. 218/2002, cum se procedează cu înscrisul prin care șeful ierarhic soluționează contestația persoanei conduse la sediul poliției, dacă aceasta refuză primirea copiei?

Vezi rezolvarea

Răspuns: a) Înscrisul se înregistrează în evidențele unității, iar refuzul primirii copiei se consemnează pe înscris.

  1. Înscrisul se înregistrează în evidențele unității de poliție, iar persoanei în cauză sau reprezentantului legal i se predă o copie. Refuzul primirii copiei se consemnează pe înscris.

Capcanele

  • b) Înregistrarea înscrisului nu este condiționată de acceptarea copiei; refuzul primirii acesteia se consemnează pe înscris.
  • c) Refuzul trebuie consemnat pe înscris, nu comunicat verbal în locul acestei mențiuni.
  • d) Persoanei în cauză sau reprezentantului legal i se predă o copie, nu originalul înscrisului.
  • A Art. 39 alin. (3) prevede înregistrarea înscrisului în evidențele unității de poliție și consemnarea refuzului primirii copiei pe înscris.
  • B Înregistrarea înscrisului nu este condiționată de acceptarea copiei; refuzul primirii acesteia se consemnează pe înscris.
  • C Refuzul trebuie consemnat pe înscris, nu comunicat verbal în locul acestei mențiuni.
  • D Persoanei în cauză sau reprezentantului legal i se predă o copie, nu originalul înscrisului.

8.1 p

Un polițist este sesizat despre un posibil caz de neglijare a unui copil, fără să fi constatat personal situația. Potrivit art. 53 din Legea nr. 218/2002, cum trebuie să procedeze?

Vezi rezolvarea

Răspuns: a) Să sesizeze direcția generală de asistență socială și protecția copilului, pentru luarea măsurilor prevăzute de lege.

  1. Polițistul trebuie să sesizeze direcția generală de asistență socială și protecția copilului și atunci când este sesizat despre un posibil caz de neglijare. Obligația nu depinde de constatarea personală sau de confirmarea prealabilă a neglijării.

Capcanele

  • b) Obligația de sesizare privește posibilele cazuri de neglijare, fără a fi condiționată de confirmarea acestora.
  • c) Textul impune sesizarea direcției generale de asistență socială și protecția copilului, nu înlocuirea acesteia prin informarea unității de învățământ.
  • d) Sesizarea primită despre un posibil caz de neglijare declanșează obligația de informare, chiar fără constatarea personală a polițistului.
  • A Polițistul trebuie să sesizeze direcția generală de asistență socială și protecția copilului inclusiv atunci când este sesizat despre un posibil caz de neglijare.
  • B Obligația de sesizare privește posibilele cazuri de neglijare, fără a fi condiționată de confirmarea acestora.
  • C Textul impune sesizarea direcției generale de asistență socială și protecția copilului, nu înlocuirea acesteia prin informarea unității de învățământ.
  • D Sesizarea primită despre un posibil caz de neglijare declanșează obligația de informare, chiar fără constatarea personală a polițistului.

9.1 p

Potrivit art. 58 din Legea nr. 218/2002, pe ce trebuie să se bazeze polițistul în efectuarea investigațiilor?

Vezi rezolvarea

Răspuns: c) Investigațiile trebuie să aibă la bază date sau informații privind săvârșirea unor fapte ilegale.

  1. În efectuarea investigațiilor, polițistul este obligat să se bazeze pe date sau informații privind săvârșirea unor fapte ilegale. Reputația, planificarea activității sau simpla depunere a unei cereri nu înlocuiesc această cerință.

Capcanele

  • a) Reputația nefavorabilă nu este un temei suficient dacă nu oferă date sau informații privind săvârșirea unor fapte ilegale.
  • b) Includerea activității în planul de serviciu nu înlocuiește obligația de a fundamenta investigațiile pe date sau informații privind săvârșirea unor fapte ilegale.
  • d) Simpla depunere a unei cereri, fără date sau informații privind săvârșirea unei fapte ilegale, nu îndeplinește cerința prevăzută pentru efectuarea investigațiilor.
  • A Reputația nefavorabilă nu este un temei suficient dacă nu oferă date sau informații privind săvârșirea unor fapte ilegale.
  • B Includerea activității în planul de serviciu nu înlocuiește obligația de a fundamenta investigațiile pe date sau informații privind săvârșirea unor fapte ilegale.
  • C Varianta reproduce cerința expresă a art. 58 alin. (2): investigațiile trebuie să se bazeze pe date sau informații privind săvârșirea unor fapte ilegale.
  • D Simpla depunere a unei cereri, fără date sau informații privind săvârșirea unei fapte ilegale, nu îndeplinește cerința prevăzută pentru efectuarea investigațiilor.

10.1 p

Potrivit art. 44 din Legea nr. 218/2002, în ce situație este polițistul îndreptățit să utilizeze mijloacele de imobilizare prevăzute de acest articol?

Vezi rezolvarea

Răspuns: c) Pentru împiedicarea sau neutralizarea acțiunilor violente ale persoanei, când utilizarea forței fizice nu a fost sau nu este aptă să producă acest rezultat.

  1. Mijloacele sunt utilizate pentru împiedicarea sau neutralizarea acțiunilor violente, nu pentru sancționare. Ineficiența forței fizice și acțiunile violente cu mijloace periculoase sunt situații alternative, nu condiții cumulative.

Capcanele

  • a) Mijloacele sunt folosite pentru împiedicarea sau neutralizarea acțiunilor violente, nu pentru sancționarea persoanei după încetarea acestora.
  • b) Simpla prezență a unui animal periculos nu este suficientă. Textul cere ca persoana să intenționeze să săvârșească sau să săvârșească acțiuni violente cu acesta.
  • d) Condițiile sunt alternative, nu cumulative, fiind legate în text prin „sau”.
  • A Mijloacele sunt folosite pentru împiedicarea sau neutralizarea acțiunilor violente, nu pentru sancționarea persoanei după încetarea acestora.
  • B Simpla prezență a unui animal periculos nu este suficientă. Textul cere ca persoana să intenționeze să săvârșească sau să săvârșească acțiuni violente cu acesta.
  • C Varianta reproduce scopul utilizării mijloacelor și situația prevăzută la lit. a): forța fizică nu a fost sau nu este aptă să împiedice ori să neutralizeze acțiunile violente.
  • D Condițiile sunt alternative, nu cumulative, fiind legate în text prin „sau”.

11.1 p

În urma uzului de armă s-a produs moartea unei persoane, iar întocmirea raportului scris nu este încă posibilă. Potrivit Legii nr. 218/2002, cum trebuie procedat?

Vezi rezolvarea

Răspuns: c) Uzul de armă se raportează urgent ierarhic, fapta se comunică de îndată procurorului competent, iar raportul scris se întocmește de îndată ce este posibil.

  1. Uzul de armă se raportează de urgență ierarhic, iar moartea unei persoane impune comunicarea faptei de îndată procurorului competent. Întocmirea raportului scris se face de îndată ce este posibil, fără a amâna aceste comunicări.

Capcanele

  • a) Raportarea ierarhică este urgentă, iar comunicarea către procuror este imediată; acestea nu se amână până la întocmirea raportului scris.
  • b) Comunicarea către procuror nu înlocuiește raportarea ierarhică. Textul impune raportarea urgentă ierarhică pentru fiecare situație de uz de armă.
  • d) Textul impune comunicarea de îndată către procuror, fără a o condiționa de aprobarea superiorului ierarhic.
  • A Raportarea ierarhică este urgentă, iar comunicarea către procuror este imediată; acestea nu se amână până la întocmirea raportului scris.
  • B Comunicarea către procuror nu înlocuiește raportarea ierarhică. Textul impune raportarea urgentă ierarhică pentru fiecare situație de uz de armă.
  • C Varianta respectă toate cele trei obligații: raportarea urgentă ierarhică, comunicarea de îndată către procuror în cazul morții unei persoane și întocmirea raportului scris de îndată ce este posibil.
  • D Textul impune comunicarea de îndată către procuror, fără a o condiționa de aprobarea superiorului ierarhic.

12.1 p

Potrivit art. 56 alin. (3) din Legea nr. 218/2002, în ce condiții poate Poliția Română să prelucreze datele personale din înregistrări în alte scopuri decât cele în care au fost colectate?

Vezi rezolvarea

Răspuns: c) Situația trebuie să fie prevăzută expres de lege, iar garanțiile necesare pentru protejarea drepturilor persoanelor vizate trebuie să fie asigurate.

  1. Prelucrarea în alte scopuri este permisă în situațiile prevăzute expres de lege și numai dacă sunt asigurate garanțiile necesare pentru protejarea drepturilor persoanelor vizate. Cele două condiții sunt cumulative.

Capcanele

  • a) Prevederea expresă în lege nu este suficientă. Trebuie să fie asigurate și garanțiile necesare pentru protejarea drepturilor persoanelor vizate.
  • b) Asigurarea garanțiilor nu permite schimbarea scopului dacă situația nu este prevăzută expres de lege. Condițiile sunt cumulative.
  • d) Regimul probelor privește păstrarea înregistrărilor utilizate într-o procedură judiciară, potrivit alin. (4), și nu înlocuiește garanțiile cerute de alin. (3) pentru schimbarea scopului prelucrării.
  • A Prevederea expresă în lege nu este suficientă. Trebuie să fie asigurate și garanțiile necesare pentru protejarea drepturilor persoanelor vizate.
  • B Asigurarea garanțiilor nu permite schimbarea scopului dacă situația nu este prevăzută expres de lege. Condițiile sunt cumulative.
  • C Varianta reproduce cele două condiții cumulative: situația să fie prevăzută expres de lege și garanțiile necesare pentru protejarea drepturilor persoanelor vizate să fie asigurate.
  • D Regimul probelor privește păstrarea înregistrărilor utilizate într-o procedură judiciară, potrivit alin. (4), și nu înlocuiește garanțiile cerute de alin. (3) pentru schimbarea scopului prelucrării.

13.1 p

În exercitarea atribuțiilor de serviciu, un polițist identifică o persoană aflată în dificultate din cauza vârstei, pentru care sunt necesare măsuri de protecție. Potrivit art. 54 din Legea nr. 218/2002, cum se procedează?

Vezi rezolvarea

Răspuns: c) Polițistul poate solicita intervenția autorităților competente sau sesiza reprezentantul legal, cei sesizați fiind obligați să intervină de îndată.

  1. Polițistul este îndreptățit să solicite intervenția autorităților competente sau să sesizeze reprezentantul legal. Autoritățile competente sau reprezentantul legal au obligația de a interveni de îndată.

Capcanele

  • a) Autoritățile competente au obligația să intervină de îndată, nu la următoarea ședință de analiză a cazurilor.
  • b) Reprezentantul legal trebuie să intervină de îndată; textul nu condiționează intervenția de confirmarea scrisă a superiorului polițistului.
  • d) Sesizarea reprezentantului legal este prevăzută pentru situația în care persoana se află în dificultate și necesită protecție, fără condiția deschiderii unei cercetări penale. Intervenția trebuie să fie imediată, nu după finalizarea cercetării.
  • A Autoritățile competente au obligația să intervină de îndată, nu la următoarea ședință de analiză a cazurilor.
  • B Reprezentantul legal trebuie să intervină de îndată; textul nu condiționează intervenția de confirmarea scrisă a superiorului polițistului.
  • C Polițistul este îndreptățit să solicite intervenția autorităților competente sau să sesizeze reprezentantul legal pentru protecția persoanei aflate în dificultate din cauza vârstei, iar cei sesizați trebuie să intervină de îndată.
  • D Sesizarea reprezentantului legal este prevăzută pentru situația în care persoana se află în dificultate și necesită protecție, fără condiția deschiderii unei cercetări penale. Intervenția trebuie să fie imediată, nu după finalizarea cercetării.

14.1 p

O persoană aflată în spațiul public, împotriva căreia sunt folosite cătușe, dorește să își acopere fața și cătușele. Potrivit art. 47 alin. (2) din Legea nr. 218/2002, polițistul:

Vezi rezolvarea

Răspuns: b) permite persoanei să adopte măsuri adecvate pentru acoperirea feței și a mijloacelor de imobilizare folosite împotriva sa;

  1. Polițistul este obligat să permită persoanei aflate în spațiul public să adopte măsuri adecvate pentru acoperirea feței și a mijloacelor de imobilizare. Obligația nu presupune îndepărtarea cătușelor, amânarea până la sediul poliției sau aprobarea superiorului.

Capcanele

  • a) Textul impune permiterea acoperirii feței și a mijloacelor de imobilizare folosite, nu îndepărtarea cătușelor înainte de acoperire.
  • c) Obligația privește persoana aflată în spațiul public; textul nu prevede amânarea acestei posibilități până la sosirea la sediul poliției.
  • d) Obligația de a permite acoperirea este stabilită direct pentru polițist, fără condiționarea ei de aprobarea superiorului ierarhic.
  • A Textul impune permiterea acoperirii feței și a mijloacelor de imobilizare folosite, nu îndepărtarea cătușelor înainte de acoperire.
  • B Varianta reproduce obligația polițistului de a permite persoanei aflate în spațiul public să adopte măsuri adecvate pentru acoperirea feței și a mijloacelor de imobilizare.
  • C Obligația privește persoana aflată în spațiul public; textul nu prevede amânarea acestei posibilități până la sosirea la sediul poliției.
  • D Obligația de a permite acoperirea este stabilită direct pentru polițist, fără condiționarea ei de aprobarea superiorului ierarhic.

15.1 p

Potrivit art. 26 alin. (1) pct. 24 din Legea nr. 218/2002, ce categorie de persoane face obiectul evidenței nominale ținute de Poliția Română?

Vezi rezolvarea

Răspuns: b) cetățenii români cu obligații militare din mediul rural;

  1. Evidența nominală prevăzută de această dispoziție privește cetățenii români cu obligații militare din mediul rural. Cetățenia română, obligațiile militare și mediul rural delimitează împreună categoria vizată.

Capcanele

  • a) Textul se referă la mediul rural, nu urban, și limitează evidența la cetățenii români.
  • c) Existența obligațiilor militare este o condiție expresă, astfel că nu sunt vizați și cetățenii români fără asemenea obligații.
  • d) Categoria prevăzută este cea a cetățenilor români cu obligații militare în mediul rural, nu a străinilor cu îndatoriri militare față de statul de origine.
  • A Textul se referă la mediul rural, nu urban, și limitează evidența la cetățenii români.
  • B Varianta reproduce categoria prevăzută expres: cetățenii români cu obligații militare din mediul rural.
  • C Existența obligațiilor militare este o condiție expresă, astfel că nu sunt vizați și cetățenii români fără asemenea obligații.
  • D Categoria prevăzută este cea a cetățenilor români cu obligații militare în mediul rural, nu a străinilor cu îndatoriri militare față de statul de origine.

16.1 p

Un polițist care are calitatea de organ de cercetare al poliției judiciare săvârșește o infracțiune. Potrivit art. 27 din Legea nr. 218/2002, cine efectuează urmărirea penală în acest caz?

Vezi rezolvarea

Răspuns: a) Procurorul, efectuarea urmăririi penale de către acesta fiind obligatorie.

  1. În cazul infracțiunilor săvârșite de polițiști care au calitatea de organe de cercetare ale poliției judiciare, urmărirea penală se efectuează obligatoriu de procuror. Desemnarea polițiștilor judiciari de către ministru nu reprezintă o competență de repartizare a acestor cauze.

Capcanele

  • b) Urmărirea penală revine obligatoriu procurorului, nu unui alt polițist judiciar desemnat de ministrul afacerilor interne.
  • c) Textul impune efectuarea urmăririi penale de către procuror și nu prevede o excepție pentru organul de cercetare sesizat inițial, condiționată de avizul procurorului general.
  • d) Competența procurorului este obligatorie potrivit legii, nu stabilită prin alegerea ministrului afacerilor interne.
  • A Art. 27 alin. (2) prevede expres că urmărirea penală este efectuată obligatoriu de procuror pentru infracțiunile săvârșite de polițiști care au calitatea de organe de cercetare ale poliției judiciare.
  • B Urmărirea penală revine obligatoriu procurorului, nu unui alt polițist judiciar desemnat de ministrul afacerilor interne.
  • C Textul impune efectuarea urmăririi penale de către procuror și nu prevede o excepție pentru organul de cercetare sesizat inițial, condiționată de avizul procurorului general.
  • D Competența procurorului este obligatorie potrivit legii, nu stabilită prin alegerea ministrului afacerilor interne.

17.1 p

Potrivit Legii nr. 218/2002, ce fel de acte emite autoritatea teritorială de ordine publică în exercitarea atribuțiilor sale?

Vezi rezolvarea

Răspuns: d) Hotărâri al căror caracter este de recomandare, nu de dispoziție obligatorie.

  1. În exercitarea atribuțiilor sale, autoritatea teritorială de ordine publică emite hotărâri cu caracter de recomandare. Acestea nu sunt ordine, dispoziții disciplinare sau reglementări obligatorii.

Capcanele

  • a) Autoritatea emite hotărâri cu caracter de recomandare și nu are competențe în problemele operative ale poliției.
  • b) Actele emise în exercitarea atribuțiilor sunt hotărâri cu caracter de recomandare, nu dispoziții de aplicare a sancțiunilor disciplinare.
  • c) Textul stabilește caracterul de recomandare al hotărârilor, nu o forță obligatorie pentru cetățeni.
  • A Autoritatea emite hotărâri cu caracter de recomandare și nu are competențe în problemele operative ale poliției.
  • B Actele emise în exercitarea atribuțiilor sunt hotărâri cu caracter de recomandare, nu dispoziții de aplicare a sancțiunilor disciplinare.
  • C Textul stabilește caracterul de recomandare al hotărârilor, nu o forță obligatorie pentru cetățeni.
  • D Varianta reproduce tipul actelor și caracterul acestora prevăzute expres în alineatul (3).

18.1 p

Potrivit Legii nr. 218/2002, care este cadrul cooperării Poliției Române cu instituții similare din alte state și cu organisme internaționale de profil?

Vezi rezolvarea

Răspuns: c) Cooperarea se întemeiază pe înțelegerile la care România este parte și se poate realiza inclusiv prin intermediul ofițerilor de legătură.

  1. Cooperarea se bazează pe înțelegerile la care România este parte. Ofițerii de legătură reprezintă o modalitate de realizare a cooperării, nu un substitut al acestui temei.

Capcanele

  • a) Temeiul cooperării îl constituie înțelegerile la care România este parte, nu înțelegeri încheiate în nume propriu de ofițerii de legătură, fără participarea României.
  • b) Ofițerii de legătură reprezintă o modalitate de realizare a cooperării, fără a înlocui înțelegerile la care România este parte ca temei al acesteia.
  • d) Textul cere ca România să fie parte la înțelegerile care constituie baza cooperării, contrar afirmației că participarea sa nu este o condiție.
  • A Temeiul cooperării îl constituie înțelegerile la care România este parte, nu înțelegeri încheiate în nume propriu de ofițerii de legătură, fără participarea României.
  • B Ofițerii de legătură reprezintă o modalitate de realizare a cooperării, fără a înlocui înțelegerile la care România este parte ca temei al acesteia.
  • C Varianta redă cadrul prevăzut de text: cooperarea se bazează pe înțelegerile la care România este parte și se poate realiza inclusiv prin ofițeri de legătură.
  • D Textul cere ca România să fie parte la înțelegerile care constituie baza cooperării, contrar afirmației că participarea sa nu este o condiție.

19.1 p

După sosirea la sediul poliției cu persoana condusă acolo, ce obligație are polițistul privind raportarea acestei măsuri, potrivit Legii nr. 218/2002?

Vezi rezolvarea

Răspuns: b) Să raporteze șefului său ierarhic despre conducerea persoanei, în cel mai scurt timp posibil de la sosirea la sediu.

  1. Polițistul trebuie să raporteze șefului său ierarhic despre conducerea persoanei la sediul poliției. Raportarea se face în cel mai scurt timp posibil de la momentul sosirii la sediu.

Capcanele

  • a) Textul impune raportarea către șeful ierarhic, nu informarea dispeceratului ca înlocuitor al acestei raportări.
  • c) Obligația de raportare este legată de momentul sosirii la sediu, nu de finalizarea verificărilor.
  • d) Raportarea trebuie făcută în cel mai scurt timp posibil de la sosirea la sediu. Termenul de 8 ore privește verificările și luarea măsurilor legale, nu amânarea raportării.
  • A Textul impune raportarea către șeful ierarhic, nu informarea dispeceratului ca înlocuitor al acestei raportări.
  • B Varianta reproduce obligația de raportare către șeful ierarhic și termenul acesteia: în cel mai scurt timp posibil de la sosirea la sediu.
  • C Obligația de raportare este legată de momentul sosirii la sediu, nu de finalizarea verificărilor.
  • D Raportarea trebuie făcută în cel mai scurt timp posibil de la sosirea la sediu. Termenul de 8 ore privește verificările și luarea măsurilor legale, nu amânarea raportării.

20.1 p

Potrivit art. 23 din Legea nr. 218/2002, cum trebuie șeful poliției municipale să informeze primarul municipiului despre evoluția fenomenelor antisociale și îndeplinirea sarcinilor pe plan local?

Vezi rezolvarea

Răspuns: c) Primarul municipiului este informat trimestrial sau ori de câte ori este nevoie.

  1. Informarea primarului municipiului se face trimestrial sau ori de câte ori este nevoie. Ea privește evoluția fenomenelor antisociale și modul în care au fost îndeplinite sarcinile pe plan local.

Capcanele

  • a) Informarea anuală nu îndeplinește periodicitatea informării primarului, care este trimestrială sau ori de câte ori este nevoie. Informările anuale prevăzute la alin. (1) sunt prezentate altor autorități, inclusiv consiliilor municipale.
  • b) Textul nu prevede raportare lunară și nici excluderea informărilor între termene, ci informare trimestrială sau ori de câte ori este nevoie.
  • d) Textul nu impune informare săptămânală. Periodicitatea prevăzută este trimestrială sau ori de câte ori este nevoie.
  • A Informarea anuală nu îndeplinește periodicitatea informării primarului, care este trimestrială sau ori de câte ori este nevoie. Informările anuale prevăzute la alin. (1) sunt prezentate altor autorități, inclusiv consiliilor municipale.
  • B Textul nu prevede raportare lunară și nici excluderea informărilor între termene, ci informare trimestrială sau ori de câte ori este nevoie.
  • C Varianta reproduce periodicitatea prevăzută la alin. (2), aplicabilă informării primarilor municipiilor despre evoluția fenomenelor antisociale și îndeplinirea sarcinilor pe plan local.
  • D Textul nu impune informare săptămânală. Periodicitatea prevăzută este trimestrială sau ori de câte ori este nevoie.

← ÎnapoiMai departe →Legea nr. 218/2002: organizarea și funcționarea Poliției Române, capitolele I-V

Alte capitole

Legea nr. 360/2002: Statutul polițistului, capitolul IIILegea nr. 550/2004: Jandarmeria Română, capitolele I-VLegea nr. 80/1995: Statutul cadrelor militare, capitolul II