Analizatorii (pag. 38-41)

Răspuns: b) Este derm reticular, iar crestele papilare sunt mai superficiale.

1. Fragmentul este reticular; structurile papilare sunt situate mai superficial, spre epiderm.

• A Fragmentul este reticular, nu papilar; crestele sunt spre suprafață.
• B Fragmentul este reticular; structurile papilare sunt situate mai superficial, spre epiderm.
• C Identificarea reticulară este corectă, dar crestele nu se află în hipoderm.
• D Papilele aparțin stratului papilar superficial, nu stratului reticular profund.

Răspuns: c) Se elimină țesut cu terminații libere; papilele dermice rămân.

1. Îndepărtarea epidermului elimină țesut cu terminații libere; dermul păstrat conține în continuare papilele.

• A Dermul integral păstrat include papilele; terminațiile epidermice pleacă odată cu epidermul.
• B Se îndepărtează epidermul, nu hipodermul; epidermul nu rămâne.
• C Îndepărtarea epidermului elimină țesut cu terminații libere; dermul păstrat conține în continuare papilele.
• D Modelul păstrează dermul integral, deci nu îl îndepărtează.
• E Stratul papilar rămâne în derm; epidermul este tocmai țesutul eliminat.

Răspuns: e) De la piele la mucoasă, prin continuitate la orificiu.

1. Traseul de suprafață trece prin continuitatea pielii cu mucoasa la orificiul natural.

• A Trecerea epiderm-derm ar însemna pătrundere în grosimea pielii.
• B Țesutul subcutanat este profund, iar traseul nu pleacă din derm spre el.
• C Coborârea în hipoderm ar străbate profunzimea pielii, exclusă de traseu.
• D Parcurgerea straturilor către hipoderm contrazice urmărirea suprafeței.
• E Traseul de suprafață trece prin continuitatea pielii cu mucoasa la orificiul natural.

Răspuns: c) Excluderea nu este justificată; numărul adipocitelor hipodermice este variabil.

1. Puține adipocite nu justifică singure excluderea hipodermului.

• A Poziția sub derm nu este poziția epidermului superficial.
• B Hipodermul nu este definit ca exclusiv adipos.
• C Puține adipocite nu justifică singure excluderea hipodermului.
• D Dermul reticular este descris prin fascicule groase, nu prin absența lor.
• E În schema citată, sub derm urmează hipodermul.

Răspuns: b) Regula poate exclude eronat dermul reticular, unde celulele sunt relativ rare.

1. Regula ar respinge eronat un fragment compatibil cu dermul reticular, bogat în fascicule și relativ sărac în celule.

• A Hipodermul nu constă exclusiv în adipocite, iar această redefinire nu salvează excluderea dermului reticular.
• B Regula ar respinge eronat un fragment compatibil cu dermul reticular, bogat în fascicule și relativ sărac în celule.
• C Fasciculele groase și celulele relativ rare caracterizează stratul reticular al dermului.
• D Caracterul epitelial al epidermului nu se extinde tuturor straturilor pielii.
• E Tegumentul include structuri conjunctive, deci acestea nu justifică excluderea fragmentului.

Răspuns: d) În R, distanța testată atinge pragul de discriminare sau îl depășește.

1. În R, distanța este cel puțin egală cu pragul de discriminare.

• A În R sunt percepute două puncte, deci distanța nu este sub prag.
• B În S punctele nu sunt discriminate la distanța testată.
• C Un singur punct perceput în S indică un prag mai ridicat, nu mai mic.
• D În R, distanța este cel puțin egală cu pragul de discriminare.
• E Aceeași distanță permite discriminarea doar în R, deci rezultatele indică praguri diferite.

Răspuns: b) Receptorii nociceptivi se adaptează puțin în prezența iritantului.

1. Adaptarea redusă permite persistența durerii în prezența iritantului chimic.

• A Factorii chimici pot stimula receptorii pentru durere.
• B Adaptarea redusă permite persistența durerii în prezența iritantului chimic.
• C Persistența iritantului nu impune dispariția durerii.
• D Intensificarea poate însoți persistența stimulului chimic.
• E Adaptarea completă nu explică persistența și intensificarea senzației.

Răspuns: a) Și receptorii termici au această morfologie generală.

1. Terminații libere există și între receptorii termici, deci morfologia singură nu identifică sigur un nociceptor.

• A Terminații libere există și între receptorii termici, deci morfologia singură nu identifică sigur un nociceptor.
• B Nociceptorii sunt în principal terminații libere, deci o capsulă nu este obligatorie.
• C Receptorii termici pot fi terminații libere, nu sunt obligatoriu corpusculi mari încapsulați.
• D O terminație liberă poate transmite informație senzorială; lipsa capsulei nu înseamnă lipsa funcției aferente.
• E Receptorii pentru rece răspund la răcire, nu exclusiv la creșterea temperaturii.

Răspuns: c) Prima: mecanoreceptor; a doua: receptor pentru rece.

1. Atingerea deformează mecanic tegumentul, iar scăderea temperaturii stimulează receptorii pentru rece.

• A Atingerea nu este stimulul specific receptorului pentru rece, iar răcirea nu este vibrație.
• B Temperatura constantă nu constituie încălzire; răcirea fără deformare nu este atingere.
• C Atingerea deformează mecanic tegumentul, iar scăderea temperaturii stimulează receptorii pentru rece.
• D Prima probă este mecanică, iar a doua de răcire, nu de încălzire.
• E Chiar dacă atingerea poate include presiune, răcirea nu reprezintă stimulul pentru cald.

Răspuns: b) Proba temporală nu înlocuiește măsurarea întinderii spațiale.

1. Măsurarea adaptării în timp nu înlocuiește delimitarea spațială a câmpului receptor.

• A Câmpul receptor este o arie cutanată, nu o durată.
• B Măsurarea adaptării în timp nu înlocuiește delimitarea spațială a câmpului receptor.
• C Densități diferite sunt compatibile cu adaptare rapidă în ambele regiuni.
• D În relația citată, densitatea mai mare se asociază cu arii mai mici, nu obligatoriu mai mari.
• E O adaptare temporală identică nu dovedește densități identice.

Răspuns: a) Persistența stimulului poate intensifica senzația, fără creșterea stimulului.

1. Persistența poate intensifica senzația chiar fără creșterea stimulului.

• A Persistența poate intensifica senzația chiar fără creșterea stimulului.
• B Nu este necesară transformarea stimulului chimic în mecanic.
• C Stimulul chimic persistent se încadrează în nocicepție, nu indică doar vibrații.
• D Adaptarea completă și scăderea obligatorie nu rezultă din constanța stimulului.
• E Durerea crescută este compatibilă cu stimulul constant verificat.

Răspuns: e) Poziția diferitelor segmente și gradul contracției musculare.

1. Trebuie adăugate pozițiile segmentelor și gradul contracției musculare.

• A Gradul contracției singur nu completează pozițiile segmentelor.
• B Lipsește în continuare informația despre pozițiile segmentelor.
• C Poziția globală este deja transmisă, iar starea contracției ar rămâne absentă.
• D Poziția globală nu suplinește cele două componente omise.
• E Trebuie adăugate pozițiile segmentelor și gradul contracției musculare.

Răspuns: b) Corpuscul Golgi, cu rol de monitorizare a tensiunii din tendon.

1. Corpusculul Golgi detectează tensiunea tendinoasă și contribuie la protecție.

• A Terminația liberă capsulară nu este receptorul tendinos descris.
• B Corpusculul Golgi detectează tensiunea tendinoasă și contribuie la protecție.
• C Corpusculul Golgi monitorizează tensiunea, nu durerea capsulară.
• D O terminație liberă nu corespunde corpusculului neurotendinos.
• E Receptorul de la joncțiune este Golgi, nu Vater-Pacini.

Răspuns: a) De la extremități contractile la un centru necontractil.

1. De la extremitatea contractilă se ajunge la centrul necontractil al fibrei intrafusale.

• A De la extremitatea contractilă se ajunge la centrul necontractil al fibrei intrafusale.
• B Fibrele intrafusale sunt paralele cu cele extrafusale și au nuclei centrali.
• C Centrul fibrei intrafusale conține nuclei.
• D Centrul conține nuclei, dar nu este contractil; fibra se află în capsula fusului.
• E Pornirea este periferică intrafusală; centrul este necontractil și nu devine extrafusal.

Răspuns: a) Ei pot fi stimulați de întinderea tendonului, inclusiv în acest montaj.

1. Întinderea externă puternică poate stimula receptorii Golgi fără comandă motorie activă.

• A Întinderea externă puternică poate stimula receptorii Golgi fără comandă motorie activă.
• D Opțiunea descrie alte terminații, nu corpusculii neurotendinoși Golgi.
• E Corpusculii Golgi sunt receptori mecanici de tensiune, nu detectoare exclusive ale impulsului motor.